Vladimir Voronin rămâne în formă, scrie ziarul Kommersant de la Moscova. Pentru prima dată în opt ani Partidul Comuniştilor a pierdut majoritatea parlamentară, dar acest lucru nu ameninţă puterea personală a lui Voronin, scrie autorul articolului, Vladimir Soloviov. Cu cele 53 de mandate opoziţia nu poate alege un nou şef al statului şi va avea probleme la formarea guvernului, odată ce candidatura primului ministru este desemnată de preşedinte.
Liderii opoziţiei începuseră a sărbători victoria încă în noaptea de după alegeri, scrie Soloviov. Sărbătoreau cel mai aprig democraţii lui Marian Lupu şi Dumitru Diacov, ciocnind, în curtea neîncăpătoare a sediului de partid, pahare de şampanie. Ce-i drept paharele erau din plastic.
Nu numai ei, dar şi diplomaţii occidentali au sărit în sus de bucurie ca nişte copii la anunţarea rezultatelor exitpoll-ului miercuri seara. Reprezentantul special al Uniunii Europene la Chişinău, Kalman Miszei îi scria într-o veselie SMS-uri la Bruxelles lui Javier Solana, de n-avea nici o secundă să discute cu jurnaliştii.
Însă, notează autorul articolului din Kommesant, chiar dacă democraţii, împreună cu liberalii, au reuşit să-i întreacă pe comunişti, ei nu-şi pot îndeplini planurile de viitor fără comunişti. Aşa încât totul depinde de voinţa lui Vladimir Voronin - şi la alegerea preşedintelui nou şi la desemnarea primului ministru.
O cu totul altă concluzie trage, în Nezavisimaia Gazeta, jurnalista Svetlana Gamova. În articolul „Comuniştii au pierdut Moldova”, ea se concentrează mai ales pe viitoarea relaţie a Chişinăului cu Moscova şi observă că în alegerile de miercuri nu-au învins cei pe care mizase Kremlin-ul. Zilele în care Vladimir Voronin mai deţine puterea reală sunt numărate. El este văzut deja ca o figură care apune. Moscova va trebui să se reorienteze rapid pentru a ţine pasul cu evenimentele din Moldova şi să găsească un nou favorit.
În Izvestia, Iurii Sneghiriov scrie că liderul democraţilor, Marian Lupu vrea cu tot dinadinsul să devină preşedinte. Este şi motivul pentru care a plecat din Partidul Comuniştilor, supărat că în locul său comuniştii au propus-o data trecută la preşedinţie pe Zinaida Greceanîi. Acum Lupu are o şansă reală. Prin însumarea mandatelor comuniştilor şi democraţilor se poate ajunge la o combinaţie curioasă: Lupu preşedinte, Voronin speaker. Comuniştii ar putea fi de acord, amintindu-şi deodată că într-o republică parlamentară speakerul este mai important ca şeful statului, scrie Iurii Sneghiriov în Izvestia.
În ziarul Vedomosti, Natalia Portiakova observă şi ea acelaşi lucru: dacă partidele ne-comuniste au numai 53 de mandate, comuniştii împreună cu democraţi ar avea 61, exact necesarul pentru alegerea unui nou şef al statului. Vedomosti adaugă însă asigurările democraţilor că o coaliţie bilaterală democrato-comunistă este imposibilă.
„Nu-i posibilă şi gata”, scrie şi Vremia Novostei, citîndu-l pe un coleg de partid al lui Marian Lupu, Oazu Nantoi. Autorul articolului, jurnalistul Pavel Lukiancenko mai scrie că până se găseşte o soluţie cu alegerea şefului statului, dacă se găseşte vreuna, opoziţia se gândeşte la rezolvarea altor probleme: să-şi pună oamenii proprii în funcţiile pe care le poate controla cu ajutorul celor 53 de mandate, cea de procuror general, de exemplu. Cum spunea Gorbaciov, procesul a început, iar monopolul puterii deţinut până acum de Voronin se încheie, am citat din Vremia Novostei.
Liderii opoziţiei începuseră a sărbători victoria încă în noaptea de după alegeri, scrie Soloviov. Sărbătoreau cel mai aprig democraţii lui Marian Lupu şi Dumitru Diacov, ciocnind, în curtea neîncăpătoare a sediului de partid, pahare de şampanie. Ce-i drept paharele erau din plastic.
Nu numai ei, dar şi diplomaţii occidentali au sărit în sus de bucurie ca nişte copii la anunţarea rezultatelor exitpoll-ului miercuri seara. Reprezentantul special al Uniunii Europene la Chişinău, Kalman Miszei îi scria într-o veselie SMS-uri la Bruxelles lui Javier Solana, de n-avea nici o secundă să discute cu jurnaliştii.
Însă, notează autorul articolului din Kommesant, chiar dacă democraţii, împreună cu liberalii, au reuşit să-i întreacă pe comunişti, ei nu-şi pot îndeplini planurile de viitor fără comunişti. Aşa încât totul depinde de voinţa lui Vladimir Voronin - şi la alegerea preşedintelui nou şi la desemnarea primului ministru.
O cu totul altă concluzie trage, în Nezavisimaia Gazeta, jurnalista Svetlana Gamova. În articolul „Comuniştii au pierdut Moldova”, ea se concentrează mai ales pe viitoarea relaţie a Chişinăului cu Moscova şi observă că în alegerile de miercuri nu-au învins cei pe care mizase Kremlin-ul. Zilele în care Vladimir Voronin mai deţine puterea reală sunt numărate. El este văzut deja ca o figură care apune. Moscova va trebui să se reorienteze rapid pentru a ţine pasul cu evenimentele din Moldova şi să găsească un nou favorit.
În Izvestia, Iurii Sneghiriov scrie că liderul democraţilor, Marian Lupu vrea cu tot dinadinsul să devină preşedinte. Este şi motivul pentru care a plecat din Partidul Comuniştilor, supărat că în locul său comuniştii au propus-o data trecută la preşedinţie pe Zinaida Greceanîi. Acum Lupu are o şansă reală. Prin însumarea mandatelor comuniştilor şi democraţilor se poate ajunge la o combinaţie curioasă: Lupu preşedinte, Voronin speaker. Comuniştii ar putea fi de acord, amintindu-şi deodată că într-o republică parlamentară speakerul este mai important ca şeful statului, scrie Iurii Sneghiriov în Izvestia.
În ziarul Vedomosti, Natalia Portiakova observă şi ea acelaşi lucru: dacă partidele ne-comuniste au numai 53 de mandate, comuniştii împreună cu democraţi ar avea 61, exact necesarul pentru alegerea unui nou şef al statului. Vedomosti adaugă însă asigurările democraţilor că o coaliţie bilaterală democrato-comunistă este imposibilă.
„Nu-i posibilă şi gata”, scrie şi Vremia Novostei, citîndu-l pe un coleg de partid al lui Marian Lupu, Oazu Nantoi. Autorul articolului, jurnalistul Pavel Lukiancenko mai scrie că până se găseşte o soluţie cu alegerea şefului statului, dacă se găseşte vreuna, opoziţia se gândeşte la rezolvarea altor probleme: să-şi pună oamenii proprii în funcţiile pe care le poate controla cu ajutorul celor 53 de mandate, cea de procuror general, de exemplu. Cum spunea Gorbaciov, procesul a început, iar monopolul puterii deţinut până acum de Voronin se încheie, am citat din Vremia Novostei.
