Dintre cele mai importante „coridoare” de migrație din lume dominate de femei, parcursul R. Moldova - Italia este al unsprezecelea cel mai numeros, conform celui mai nou raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (IOM), o agenție ONU.
Alte rute dominate de femei sunt din Filipine sau Indonezia către Hong Kong, din Irak sau Bulgaria către Turcia sau din Ucraina către Italia.
La începutul anului 2020, în Italia se aflau aproape 120.000 de cetățeni moldoveni, dintre care două treimi erau femei. Peste jumătate dintre moldovenii care lucrează în Italia sunt angajați în industria serviciilor, potrivit autorităților italiene.
Fenomenul nu este cu totul nou.
În 2017, deja, ONU cataloga R. Moldova drept una dintre țările cu cea mai mare proporție de femei care emigrează. Înaintea războiului din Ucraina, jumătate dintre moldovence ajungeau în Rusia și 31% în Italia, însă femeile mai tinere preferă Europa Occidentală.
Multe femei emigrează pentru slujbe în servicii, însă realitatea este că ele sunt discriminate la fiecare pas al procesului de emigrație, susține agenția ONU. Pentru slujbe cu calificări medii, sunt preferați bărbații care pot lucra în construcții, mai degrabă decât femeile din servicii. În ceea ce privește migrația celor cu calificări înalte, și acolo sunt favorizați cei din domenii dominate de bărbați, mai ales în domeniul științei și ingineriei.
Migrația - nu doar la moldoveni - depinde, până în ziua de astăzi de normele de gen. Majoritatea migranților sunt bărbați în construcții sau industrie, iar femeile vin „după ei”, adesea ajungând în slujbe din domenii „feminizate” precum îngrijirea, sănătatea sau curățenia.
Unele trasee de migrație sunt dominate clar de bărbați: 8 din 10 migranți sunt bărbați în „coridoarele” dintre Bangladesh, Pakistan sau India spre țările arabe care investesc mult în construcții: Oman, Qatar, Bahrain, Kuwait sau Emiratele Arabe Unite.
Raportul IOM mai observă și faptul că, la nivel european, fenomenul emigrației din Moldova și Albania către țările occidentale este îngrijorător. Aproape 40% din forța de muncă albaneză și un sfert dintre moldoveni lucrează în străinătate, potrivit IOM.
Lipsiți de oportunități în țările de origine, moldovenii și albanezii ajung să plece, în timp ce economiile acestor țări duc lipsă de personal și gestionează prost investițiile necesare pentru a crea o economie dinamică.
Plecarea moldovenilor
Potrivit Biroului Național de Statistică, numărul moldovenilor care emigrează în căutarea unei slujbe mai bune a scăzut în 2023: de la 93.000, cu un an înainte, la 83.000.
Ritmul rămâne, totuși, ridicat.
Dacă emigrația va continua în acest ritm, însoțită de rata scăzută de natalitate, Moldova riscă să ajungă la o populație de doar 2 milioane până în 2035, avertizează Fondul de Populație al ONU (UNFPA). În termeni demografici, este țara cu cea mai dezastruoasă situație din întreaga Europă, conform Balkan Insight.
Unul din patru moldoveni de pe malul drept al Nistrului a plecat în străinătate în anii independenței, în timp ce din Transnistria a plecat unul din trei, a explicat pentru Europa Liberă Veaceslav Ioniță, expert de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
Datele la nivel global
Potrivit IOM, unul din 30 de oameni de pe glob este migrant - în total, în jur de 281 de milioane de oameni. Majoritatea sunt bărbați, plecați la muncă pentru a trimite bani acasă.
87 de milioane de oameni, aproape o treime dintre toți imigranții din lume, sunt în Europa – aproape la fel de mulți sunt în Asia.
Republica Moldova este una dintre țările europene cu cei mai puțini imigranți per capita din Europa: doar 2,6% din populația Moldovei sunt imigranți.
Țările care primesc cei mai mulți bani de la oamenii plecați în afară la muncă sunt India, Mexic, China, Filipine, Franța, Pakistan, Egipt, Bangladesh și Nigeria. De obicei, imigranții trimit bani din SUA, Arabia Saudită, Elveția, Germania sau China.
Moldova ocupă un loc de frunte în clasamentul „remitențelor” prin raportare la Produsul său Intern Brut – ele constituind în 2022, potrivit datelor Băncii Mondiale, cam 14% din PIB.
📰 Europa Liberă este și pe Google News
