Linkuri accesibilitate

Veaceslav Ioniță: „Moldova se depopulează și devine o explozie socială”


Republica Moldova este „campionul absolut” al migrației pe continentul european, iar regiunea transnistreană este partea țării cu evoluția cea mai nefavorabilă în acest sens, spune expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit estimărilor lui, în anii independenței de pe malul drept al Republicii Moldova au plecat 26 la sută din populație, adică fiecare a patra persoană, iar din regiunea transnistreană – aproape 33 la sută, adică o persoană din trei. „Regiunea transnistreană se confruntă cu toate problemele economice pe care le are Republica Moldova, la care se adaugă dificultățile legate abuzurile regimului politic de la Tiraspol”, spune Veaceslav Ioniță. Expertul estimează de asemenea că într-un viitor previzibil Republica Moldova ar putea deveni o destinație pentru forța de muncă străină.

Link direct

Europa Liberă: Discutăm despre studiul pe care l-ați făcut privind depopularea în Republica Moldova. Dvs. ați analizat, dle Ioniță, situația din întreaga Republică Moldova, să-mi spuneți câteva cuvinte și la acest capitol. Dar aș vrea să punem accentul un pic mai mult pe ce se întâmplă în regiunea transnistreană. Eu am discutat acum ceva timp cu un sociolog de acolo, care mi-a spus că, în acest moment, regiunea transnistreană se află cam la nivelul anilor 1960 în ceea ce privește populația. Concluziile Dvs. care sunt?

Veaceslav Ioniță: „Cred că mai rău decât în anii 1960. Am fost anul trecut și noi, și Transnistria la nivelul anilor 1960, acum ne apropiem de 1955. Dar în regiunea din stânga Nistrului situația este mai proastă decât la noi. La noi situația e proastă, dar la ei e și mai proastă.

Republica Moldova este „campionul absolut” al migrației pe continentul european
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:15 0:00

Ca să înțelegeți despre ce vorbim, la noi fiecare al patrulea cetățean se află peste hotare, în Transnistria – fiecare al treilea. Deci, numărul cetățenilor din stânga Nistrului care se află peste hotarele țării este cu mult mai mare decât al celor din dreapta Nistrului.

Pe noi ne salvează Chișinăul, că noi, de fapt, în partea dreaptă a Nistrului avem două tipuri de migrație: avem migrație externă, când populația pleacă peste hotarele țării și avem o migrație destul de puternică internă. Deci, la noi populația din sate, din centrele raionale vine la Chișinău. Și Chișinăul este unica localitate care înregistrează creșterea numărului populației foarte activ. Și nu este o creștere naturală, este o creștere bazată pe migrație.

Altfel spus, cetățenii din dreapta Nistrului au o oportunitate în plus unde să lucreze sau unde să se realizeze față de cei din stânga Nistrului. Oamenii din sate știu că primul lucru pe care îl pot face este să meargă la Chișinău și după asta peste hotare.

În stânga Nistrului, Tiraspolul nu este acel centru care ar permite soluționarea problemelor cetățenilor. De aceea la ei situația cu numărul populației sau numărul celor plecați este mult-mult mai dramatică decât la noi în dreapta Nistrului.”

Europa Liberă: Dle Ioniță, dar se poate spune în contextul acesta că există și un flux de migrație internă dinspre regiunile estice ale Republicii Moldova spre malul drept, spre Chișinău?

Veaceslav Ioniță: „Da, desigur! Noi în Chișinău avem migrație internă și ea este din interiorul țării, dar cu certitudine avem și din stânga Nistrului. Nu există studii care să spună exact câți din stânga Nistrului se află la Chișinău, dar ei cu certitudine sunt – sunt studenți la facultate, sunt angajați.

Din stânga Nistrului, unul vine la Chișinău, 20 pleacă peste hotare…

Evident, migrația din stânga Nistrului este mai mică decât migrația din Găgăuzia, spre exemplu, la Chișinău sau migrația din Soroca, Ialoveni. Deci este mai mică, dar cu certitudine există. Pentru cei din stânga Nistrului este și o oportunitate de a veni aici, în dreapta Nistrului, și de a-și găsi o soluție. Dar totuși pentru ei este mai ușor să plece peste hotare. Să zicem așa, unul vine la Chișinău, 20 pleacă peste hotare, cam acesta este raportul.”

Europa Liberă: Spuneți-mi, vă rog, sub aspect geopolitic, poate v-ați uitat pe fluxurile de migrație, știu că din regiunea transnistreană într-o vreme se pleca masiv la Moscova. Acum, din ce văd și mai discut cu colegii de acolo, sunt multe oferte de muncă în Polonia, în Germania, în alte țări din Europa și Europa de Est.

Veaceslav Ioniță: „Deja patru ani de zile la rând, IDIS „Viitorul” face cercetări privind înclinația spre migrație. Noi am estimat anul trecut că vor pleca între 35 și 40 de mii. Și am nimerit, au plecat 36 de mii.

Oamenii au speranțe enorme că lucrurile vor fi bune și nu pleacă…

Anul acesta, noi credem că migrația va fi ceva mai mică și asta are explicația ei: noi am realizat studiul înainte de alegeri și, oricât ar fi de straniu, oamenii au speranțe enorme că lucrurile vor fi bune și nu pleacă.

Nu am realizat niciodată o cercetare profundă privind destinația migrației, dar în baza percepției și în baza remitențelor care vin noi acum asistăm la o înclinație de a migra spre Europa și mai puțin spre Federația Rusă.

Veaceslav Ioniță, economist IDIS Viitorul
Veaceslav Ioniță, economist IDIS Viitorul

La momentul de față, noi avem 930 de mii de oameni din dreapta Nistrului plecați peste hotare, 160 de mii de oameni din stânga Nistrului, în total 1 milion și o sută și la aceștia mai adăugați, cel puțin, 150 de mii care acum sunt peste hotare, dar ei nu sunt migranți, ei pur și simplu sunt plecați la muncă și degrabă vor veni înapoi acasă.

Plus, mai este un fenomen despre care puțin s-a vorbit. Și el e foarte-foarte puternic în stânga Nistrului. În ultimii 30 de ani s-au întâmplat trei fenomene în privința noastră.

La noi, în prezent, numărul de copii care se nasc este mai mic decât acum 150 de ani…

Primul este sporul natural negativ, s-au născut mai puțini decât au decedat, din păcate. Anul trecut am avut 10 mii de oameni sporul negativ. Noi în ultimii cinci ani de zile avem cea mai dramatică situație. La noi, în prezent, numărul de copii care se nasc este mai mic decât acum 150 de ani, până la 150 de ani am putut calcula, mai departe încă nu avem cifre. Deci avem o situație dramatică cu sporul natural.

Al doilea fenomen este migrația definitivă. Deci, noi avem cetățeni ai Republicii Moldova care au plecat în alte state și s-au dezis de cetățenia Republicii Moldova, gata, noi am pierdut oamenii aceștia. Din dreapta Nistrului eu estimez că sunt undeva vreo 35 de mii de persoane care au plecat în primul val, care au plecat în perioada timpurie, oameni care cred că erau aici militari, erau cu serviciul.

În stânga Nistrului cifra este cu mult mai mare – 240 de mii. În 1991, în momentul declarării independenței, în stânga Nistrului erau 731 de mii de cetățeni. Eu cifra aceasta am luat-o de la autoritățile din stânga Nistrului și bănuiesc că în cifra aceasta s-au inclus și militarii care erau acolo. Mulți oameni care erau încă din timpul Uniunii Sovietice, care erau în stânga Nistrului și, de fapt, ei nu erau cetățeni ai Republicii Moldova, dar au fost tratați ca cetățeni din stânga Nistrului. Populația din stânga Nistrului în prezent este mai puțin de 500 de mii.

În Transnistria, fiecare al treilea om este plecat…

Și, de fapt, stânga Nistrului se confruntă cu trei fenomene mari: cei care erau în stânga Nistrului și au plecat definitiv, acesta este cel mai mare număr de populație, gata, ei nu mai sunt. Spor natural negativ de 27 de mii, ceea ce este foarte mult, la ei sporul negativ este mai dramatic decât la noi. Și migrația temporară care la ei este cu mult mai dramatică decât la noi.

Deci, dacă ne raportăm la numărul de populație, de la noi au plecat 26 la sută, de la ei au plecat 32 la sută sau aproape 33 la sută. Și ei au aproape 160 de mii. La ei fiecare al treilea om este plecat.”

Europa Liberă: Dle Ioniță, în studiul Dvs. ați constatat că regiunea transnistreană are practic cel mai mare declin demografic de pe teritoriul european.

Veaceslav Ioniță: „Din Europa cu certitudine, nu știu care este situația Republicii Georgiene, poate acolo situația este mai dramatică. Dar Republica Moldova are cea mai dramatică situație din Europa și pot spune că și din lume. Greu găsești în lume o țară unde numărul de lucrători de peste hotare să fie de două ori mai mare decât numărul de lucrători din sectorul real al economiei din țară.”

Europa Liberă: Aici excludem zonele de conflict în care migrația este masivă din alte motive.

Veaceslav Ioniță: „Da. Dar în stânga Nistrului, deci dacă în Republica Moldova situația este cea mai dramatică, atunci în stânga Nistrului situația este și mai dramatică. Trebuie să recunosc că noi avem raioane unde situația este tot atât de dramatică ca în stânga Nistrului, că noi vorbim de Republica Moldova în întregime. Dacă luăm sudul Republicii Moldova, cum ar fi Găgăuzia sau Cahulul, sau Taraclia, acolo nivelul de migrațiune este comparabil sau chiar mai mare decât în stânga Nistrului.”

Europa Liberă: Dvs., probabil, v-ați uitat și pe cauzele acestor fenomene. În câteva cuvinte, care ar fi cele mai importante?

Veaceslav Ioniță: „E foarte clar, eu public o dată în an așa un grafic unde public salariul real al moldovenilor, cum ar fi transform rubla sovietică, leul de prin anii 1990 la salariul zilei de astăzi și, totodată, public salariul din stânga Nistrului raportat la leul moldovenesc. Și aici se întâmplă câteva drame prin care a trecut poporul nostru și o dramă prin care trec cei din stânga Nistrului acum.

Drama este legată de faptul că, după prăbușirea Uniunii Sovietice, salariul real al moldovenilor a scăzut de circa trei ori și oamenii s-au aflat într-o sărăcie lucie timp de 10 ani de zile. În anii 1996-1997 au apărut primele licăriri de speranță, bunăstarea populației a început lent să-și revină, însă a venit criza din 1998, care ne-a ruinat toate speranțele și în 1998 cetățenii noștri au devenit mai săraci decât au fost în 1995-1996 și fiind de trei ori mai săraci decât pe timpul Uniunii Sovietice.

Deci, oamenii și-au epuizat puterea de a răbda, oamenii nu mai aveau de unde, oamenii nu făceau investiții în infrastructura casei, nu cumpărau frigidere, nu cumpărau mașini de spălat, nu cumpărau nimic, oamenii pur și simplu supraviețuiau. Și atunci, după criza din 1998, s-a început marea migrație.

La noi, migrația s-a produs în două valuri mari și două mici. Cel mai mare val a fost în 2001-2005, când au plecat peste 200 de mii de oameni. După aceasta, lucrurile s-au temperat și în 2006-2010, apoi în 2011-2015 am avut o migrație mai mică de 100 de mii. Deci la începutul anilor 2000 a fost marea răbufnire, oamenii au plecat să-și rezolve problema de existență.

Cu al doilea val puternic de migrație noi ne-am confruntat în 2016-2017 și acesta a continuat până în 2020, a fost provocat de criza din 2015, de jaful bancar. Oamenii și-au pierdut orice speranța și au plecat. În doi ani de zile este cea mai mare migrație, în 2016-2017.

Dacă în primul val au plecat oamenii ca să supraviețuiască, în al doilea val pleacă pentru calitatea vieții…

Și noi atunci am identificat ceea ce am numit al doilea val de migrațiune sub alt aspect. Dacă până atunci plecau tinerii, atunci au început să plece oamenii cu vârsta de 30-45 de ani, au început să plece oameni cu bunăstare, care aveau casă, aveau mașină, aveau copii, aveau familie, deci, oameni care aveau un statut social destul de mare. Dacă în primul val au plecat oamenii ca să supraviețuiască, în al doilea val pleacă oamenii pentru calitatea vieții.

Ce s-a întâmplat în stânga Nistrului? În stânga Nistrului iarăși este o dramă. În stânga Nistrului este o economie de semi-comandă ca pe timpul Uniunii Sovietice. Deci, ei au menținut artificial cursul rublei lor. Dacă vă uitați când noi am avut criza din 1998 și s-a depreciat leul, s-au depreciat banii, oamenii au sărăcit, în stânga Nistrului au menținut artificial valuta, au menținut artificial salariul și ei au dus-o mai bine un an de zile, după care s-au prăbușit până la noi.

După aceasta, în 2010, după criza din 2008, în Republica Moldova tot s-a depreciat valuta, s-au scăzut salariile și bunăstarea noastră a scăzut. Până în 2016, fiindcă au menținut artificial rubla aceasta transnistreană, cumva bunăstarea populației menținută artificial era mai bună. Dar asta nu poți veșnic, cum comunismul nu-i veșnic. Acest lucru se făcea din contul agenților economici și la urmă a răbufnit.

Bunăstarea populației, menținută artificial, era mai bună, dar asta nu poți veșnic, cum comunismul nu-i veșnic…

Deci, Transnistria din 2016 nu mai publică datele privind rezervele valutare, deoarece ei nu au rezerve valutare, au terminat rezervele valutare. În realitate, rubla lor e fantik, e o hârtiuță care nu costă nimic și ea se menține doar prin pârghii administrative: agenții economici sunt obligați să vândă valută, banca lor centrală menține artificial rubla. Însă ei au fost nevoiți până la urmă să deprecieze rubla, au fost nevoiți să intervină, din cauză că povara cade pe agenții economici, exporturile nu cresc, activitatea economică scade și bunăstarea populației din Transnistria scade.

Dacă până în 2016 salariul real în stânga Nistrului era mai mare ca în dreapta Nistrului, din 2016 crește decalajul și el a ajuns deja la 50 la sută. Deci, în prezent un cetățean din Republica Moldova are un salariu cu 50 la sută mai mare decât un cetățean din stânga Nistrului.

La noi tot nu-i raiul pe pământ. Dar stânga Nistrului pe lângă crizele prin care am trecut noi împreună și au dus la mobilizarea și emigrația populației, stânga Nistrului mai are și criza ei, prin această economie centralizată de comandă, prin care autoritățile de acolo încearcă să facă minuni cu economia, dar aceasta nu-i posibil.”

Europa Liberă: Dle Ioniță, încă un aspect, Dvs. ați vorbit despre aceste probleme economice. Eu am vorbit recent cu un politolog de la Tiraspol care spunea că unul din aspectele foarte interesante pentru care oamenii din stânga Nistrului preferă să plece din regiune este și sentimentul de lipsă de control asupra propriei vieți și asupra propriei securități. Deci, lucruri care s-au materializat în aceste arestări sau acuzații de a fi publicat ceva pe Twitter sau de a fi încălcat un regim de carantină printr-o petrecere sau alte lucruri care vizează direct sentimentul de securitate al omului. Dvs. vedeți cumva și aspectul acesta de presiune politică asupra oamenilor sau de disconfort din punctul acesta de vedere?

Veaceslav Ioniță: „Sunt sigur că este, din păcate, nu am instrumentariul prin care l-aș putea măsura, sunt sigur că și factorii politici influențează această migrație. Știu că asta este, dar ca economist și ca expert nu am datele necesare ca să vă demonstrez până în ultima zecime câți au plecat. Cu certitudine acest lucru se întâmplă.

Cu certitudine dacă m-ați întreba acum din ce cauză migrația din stânga Nistrului este mai mare decât în dreapta Nistrului, aș putea spune că este condiționată de criza economică comună, dar și de contextul specific din stânga Nistrului, care îi face pe ei mai vulnerabili și, respectiv, mai dornici de a migra.

Deci, am putea spune că din stânga Nistrului, dintre cei 160 de mii de oameni plecați, undeva 30 de mii sunt în plus față de cât ar fi normal dacă ar fi situația ca în Moldova. Ei la problemele economice plătesc și un tribut suplimentar, care am putea spune că este tributul politic care este în stânga Nistrului. Cred că am putea face această afirmație și nu va fi departe de adevăr.

Salariul acum la noi a ajuns cu 50 la sută mai mare decât în stânga Nistrului. Deci, ei se confruntă cu toate problemele noastre economice, plus mai adăugați la problemele noastre și dificultățile politice care la ei.

La noi populația te fugărește, te dă jos și te presează. Ceea ce nu e valabil în regiunea transnistreană…

Haideți s-o spunem cum este: în Moldova, cu toate cele bune și cu cele rele, noi avem un sistem politic mai bun ca la ei. La noi puterea se schimbă în mod normal, avem anumite probleme la alegeri, dar nu sunt substanțiale, cetățeanul nostru are o voce, ea este auzită și se întâmplă așa cum votează cetățenii și nu există mari manipulări sau mari lucruri urâte. Și atunci, influența socialului asupra clasei politice din Moldova este incomparabil mai mare decât în stânga Nistrului. Deci, la noi populația te fugărește, te dă jos și te presează. Deci, la noi politicienii, trebuie să vă spun, se tem de populație, la noi politicienii pe bune se tem de populație, fiindcă populația noastră foarte ușor îți demonstrează ce face ea cu tine dacă tu nu ești cum trebuie.”

Europa Liberă: Ceea ce nu-i valabil în stânga Nistrului?

Veaceslav Ioniță: „Ceea ce nu-i valabil în stânga Nistrului, da.”

Europa Liberă: Dle Ioniță, ați încercat să aruncați și o privire în viitor, peste vreo 10, 15, 20, 30 de ani?

Veaceslav Ioniță: „Este greu să faci acest lucru, dar desigur și viitorul este unul foarte clar cu care s-au confruntat toți. În prezent, în Republica Moldova este o presiune enormă pe piața forței de muncă, deoarece nu există forță de muncă. Agenți economici strigă ca din gură de șarpe și insistă la guvern să permită utilizarea forței de muncă străină.

Agenți economici strigă ca din gură de șarpe și insistă ca guvernul să permită utilizarea forței de muncă străină…

Deja guvernul a cedat acum câțiva ani de zile și a votat în anumite sectoare ale economiei să fie permisă munca străinilor. Din ceea ce lucrăm noi cu agenții economici, primim următoarea informație: ei ar prefera să lucreze doar cu străinii, deoarece la același salariu pe care îl oferă moldovenilor, străinii au un randament și o productivitate, și o dorință de a munci cu mult mai mare.

Unica ce ne salvează pe noi de inundația străinilor este corupția din interiorul Moldovei. Agenții economici spun că dacă nu ar trebui să dea mită la tot pasul și la toate colțurile, chiar dacă legislația permite să aduci străini, dar la noi „cultura” asta de a lua mită nu ne-o poate lua nimeni, ei spun că unicul lucru ce-i reține pe ei să aducă străini în locul moldovenilor este povara mitei. Dacă n-ar fi asta, adică dacă am fi noi un stat bun și am fi un stat perfect, deja am fi inundați de muncitori străini.

Există cercetări internaționale, a făcut una și OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) mulți ani în urmă, care spun clar că din cei care au venit într-o țară și au stat mai mult de cinci ani, până în 30 la sută, fără ca ei să aibă inițial această intenție, niciodată nu se mai întorc în țara lor de origine.

Ce înseamnă lucrul acesta? Dacă în Republica Moldova vin 50 de mii de muncitori străini, dar noi acum vom avea nevoie de ei, din acești 50 de mii o parte, fără ca ei să ia această decizie – dar asta este regula vieții, ei se adaptează, se căsătoresc aici, le place aici – și 20-30 la sută din ei nu mai pleacă niciodată în țara din care au venit.

Dacă am avut până acum un val de emigrație, vom avea acum un val de imigrație…  

Deci, dacă am avut până acum un val de emigrație, vom avea acum un val de imigrație. Deja există această presiune pe piața forței de muncă. Noi după numărul de studenți acum creștem foarte mult, numărul de studenți străini care învață în Republica Moldova. Nu știu dacă știți, dar Republica Moldova se află în primele cinci țări din lume ca destinație pentru studenții din Israel. E drept că majoritatea lor sunt de etnie arabi, dar sunt din Israel. Deci pe primul loc este Iordania, pe locul doi Statele Unite, pe locurile 3, 4 și 5 ne schimbăm – Germania, Italia, Republica Moldova. Deci, când noi pe 3, când Germania, când Italia.

De aceea, cu certitudine în viitorul apropiat vom avea o realitate nouă când vom avea o emigrație în interiorul Republicii Moldova – cum ai noștri pleacă, așa vor veni alții la noi.”

Europa Liberă: Salariile moldovenești bănuiesc că ar fi atractive nu pentru muncitorii din Germania, Olanda, Franța și Elveția?

Veaceslav Ioniță: „Primii muncitori care deja vin în Republica Moldova sunt din Turcia și din alte țări. În Republica Moldova acest fenomen este prea micuț ca să vorbim despre amploarea lui. Deci, la acel un milion de moldoveni care sunt plecați peste hotare, noi avem câteva mii de străini veniți în Republica Moldova. Deci nu compensează străinii migrația moldovenilor, dar cu certitudine lipsa de cetățeni devine o problemă de dezvoltare. Țara noastră pur și simplu are o problemă de dezvoltare și devine o explozie socială. Noi în prezent la trei lucrători din sectorul real al economiei avem 2 bugetari și 5 pensionari. Deci, vă dați seama că 3 lucrători din sectorul real trebuie să țină în spate 7.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG