Linkuri accesibilitate

Corupția și contrabanda – pericolul reprezentat de Transnistria pentru perspectiva europeană a R. Moldova


Piotr Oleksy, Facultatea de Istorie a Universității „Adam Mickiewicz” din Poznan, Polonia

Cercetătorul polonez Piotr Oleksy de la Facultatea de Istorie a Universității „Adam Mickiewicz” din Poznan, Polonia, a fost săptămâna trecută în regiunea transnistreană. Am discutat cu el despre schimbările pozitive și negative din stânga Nistrului în ultimii ani, despre secțiile de votare pentru locuitorii regiunii, dar și despre efectul liberalizării comerțului cu UE asupra situației economice și politice din regiunea separatistă, influențele Rusiei în regiune și factorul transnistrean în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Corupția și contrabanda – pericolul reprezentat de Transnistria pentru perspectiva europeană a R. Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:44 0:00
Link direct

Europa Liberă: Piotr Oleksy, ați vizitat des înainte de pandemie Chişinăul și Tiraspolul și cunoașteți bine zona. Acum ați revenit și ați vizitat și regiunea transnistreană – s-a schimbat ceva în ultimii ani?

Piotr Oleksy: „În ceea ce privește pandemia, Transnistria nu se deosebește prea mult de alte locuri din Europa – toată lumea s-a obișnuit destul de repede cu realitățile pandemice. Dar având în vedere că regiunea nu este mare, faptul că au fost închise frontierele a generat tensiuni și nemulțumiri. Acum însă totul revine destul de repede la realitatea post-pandemică.”

Europa Liberă: Una dintre problemele foarte mari ale Transnistriei este migrația – multă lume pleacă și rămân foarte puțini oameni care sunt activi și care pot schimba ceva în societate. Iar apărătorii drepturilor omului spun că în stânga Nistrului au avut de suferit foarte mult drepturile omului în ultimii ani.

Piotr Oleksy: „În ceea ce privește migrația, este într-adevăr o problemă foarte mare, oamenii pleacă. Și este des auzit mesajul că acolo nu au mai rămas tineri. Însă când cineva merge la Tiraspol sau în alt oraș, vede pe străzi destul de mulți tineri și se miră. Același lucru este valabil și în cazul Moldovei. În Occident se vorbește mult că în Moldova nu mai sunt tineri, însă când vii la Chişinău vezi pe străzi plimbându-se tinerii la fel ca în oricare altă capitală europeană.

Nici Rusia, nici UE nu încearcă să influențeze prea mult Transnistria în sensul drepturilor omului…

În ceea ce privește drepturile omului, vedem desigur în ultimele luni și chiar ani că există probleme cu deținuții din motive politice. Și impresia este că nu există posibilități de a influența administrația transnistreană – nici Rusia, nici Uniunea Europeană nu încearcă să influențeze prea mult Transnistria în acest sens. Acolo există un monopol puternic în vârful puterii și nu cred că acest lucru se va schimba prea curând.

Rusia apără Transnistria în fața influenței geopolitice a Uniunii Europene

În ceea ce privește sistemul politic transnistrean și relațiile acestuia cu jucătorii externi, acum s-a creat o situație foarte interesantă, în care Transnistria în plan economic depinde cel mai mult de Uniunea Europeană, iar în plan politic – de Rusia. În acest spațiu există puterea transnistreană. Cel mai straniu aici este că Rusia apără Transnistria în fața influenței geopolitice a Uniunii Europene, iar pe de altă parte UE și legăturile economice cu aceasta permit administrației transnistrene să-și construiască o anumită, nu foarte mare, ar totuși autonomie în relațiile cu Rusia. Și, în consecință, este posibil ca acum administrația transnistreană să fie mai puțin dependentă de forțele eterne decât era în trecut, înainte de Acordul de Liber Schimb.

Este o situație foarte interesantă pentru studiul politologic, dar și periculoasă pentru dezvoltarea societății, pentru relațiile sociale, pentru drepturile omului, pentru societatea civilă și procesele social-politice din Transnistria.”

Europa Liberă: Ați spus că Rusia și Uniunea Europeană nici nu încearcă să facă ceva. Dar Moldova încearcă?

Piotr Oleksy: „Impresia mea este că relațiile dintre Moldova și Transnistria, dintre Transnistria și Uniunea Europeană și în general poziționarea Transnistriei pe plan internațional în ultimii 10 ani s-au schimbat foarte mult. În sensul că Acordul de Liber Schimb și politica pașilor mici lucrează, într-un anumit sens. Dacă privim într-o perspectivă mai amplă, vom vedea că Transnistria s-a schimbat și că este mult mai conectată cu spațiul occidental. Și asta, datorită economiei și legăturilor businessului transnistrean cu cel european, românesc și așa mai departe.”

Europa Liberă: Experții moldoveni spun că anume aceste contacte directe dintre Tiraspol și structurile Uniunii Europene, contactele de afaceri, strategia pașilor mici – toate au consolidat nu doar economia, dar și administrația transnistreană, acest monopol al puterii, iar sistemul autoritar din Transnistria a devenit mai puternic și mai vocal. Iar Chişinăul în această situație pierde pozițiile – face cedări și nu obține nimic în schimb. Dvs. cum vedeți această situație?

Piotr Oleksy: „Da, realitatea este din sfera marilor paradoxuri. Sunt de acord că actuala putere din Transnistria, legată de compania Sheriff, s-a consolidat datorită posibilităților pe care le oferă cooperarea economică cu UE. Dar acest lucru a fost influențat și de anumite procese interne din Transnistria. A plecat elita veche din jurul lui Igor Smirnov, inclusiv din motive biologice, iar proiectul legat de Evgheni Șevciuk a rămas și el în trecut.

Și da, pare că Moldova oferă mult și nu primește nimic și că actualele realități consolidează administrația transnistreană. Dar interesant este că, dacă privim lucrurile din perspectiva Transnistriei, vedem că și ei au aceeași impresie – că își pierd independența și neutralitatea. Și asta, pentru că, deși încet, dar totuși tot mai multe domenii ale vieții curente din regiunea transnistreană sunt legate de Republica Moldova. Următorul pas foarte important va fi pe 1 septembrie, când Ucraina a spus că mașinile fără numere neutre nu vor mai putea intra pe teritoriul Ucrainei. Și acesta va fi următorul pas care va apropia, chiar dacă forțat, realitatea transnistreană și cea moldovenească.”

Europa Liberă: Spuneți că ați avut impresia că odată cu schimbarea elitelor transnistrene acolo a apărut și mai mult pragmatism. La ce poate duce acest lucru în perspectivă?

Piotr Oleksy: „Mie mi se pare că acest pragmatism poate fi folosit de Occident, de Republica Moldova, dar în același timp poate deveni și o amenințare. Dacă comparăm discuțiile de acum cu cele din 2012-2013, vom vedea că atunci politica și simbolismul aveau o semnificație mult mai mare decât acum. Acum toate discuțiile sunt despre afaceri, despre pragmatism, iar lucrurile simbolice și politice sunt incluse doar când sunt necesare ca argument speculativ – acestea nu mai sunt de o importanță organică pentru administrația transnistreană. Iată deci o schimbare.

Acest pragmatism poate fi folosit de Occident, de R. Moldova, dar în același timp poate deveni și o amenințare…

Dar pericolul cel mai mare este că acest pragmatism are legătură, evident, cu businessul legal, dar și cu tot felul de afaceri ilegale. Și pericolul cel mai mare este că pe platforma acestui pragmatism elita transnistreană în mod sigur a găsit deja limbă comună cu elitele de business „pragmatice” moldovene. Acest „pragmatism” poate deveni o platformă unde cele două părți se pot înțelege, însă acest lucru nu va însemna neapărat și o evoluție pozitivă pentru securitate, pentru decizii politice și pentru societatea de pe ambele maluri.”

Europa Liberă: Ce însemnă aceste lucruri pentru procesul de negocieri? În ultimii ani totul a fost înghețat, ultimele evoluții au avut loc după înțelegerile directe dintre oligarhii Plahotniuc și Gușan. Acum nu există așteptări pentru evoluții pozitive în viitorul apropiat.

Piotr Oleksy: „Impresia mea este că ștacheta așteptărilor este pur și simplu ridicată prea sus. Dacă privim procesul într-o perspectivă de 10 ani, vedem că s-au schimbat foarte multe lucruri. Dar dacă an de an, mereu vrem pași înainte în procesul de negocieri – mi se pare că sunt așteptări prea mari, este ceva practic imposibil.

Transnistria este acum inclusă în procesele legate de Acordul de Liber Schimb, există măsurile de încredere și înțelegerile despre care ați amintit și aceste lucruri lucrează câte un pic.”

Europa Liberă: S-a discutat mult în această campanie electorală despre Transnistria și despre dreptul de vot pentru transnistreni. Cum vi se pare această situație? Vocile critice spun că acolo nu se poate face campanie electorală, acolo nu există accesul concurenților la electorat și la informație. Și atunci, pe de o parte da, oamenii trebuie să aibă drept de vot dacă sunt cetățeni, iar pe de altă parte ei nu au informațiile necesare ca să poată vota în cunoștință de cauză.

Piotr Oleksy: „Da, la nivel politic, cetățenesc, cetățenii trebuie să aibă drept de vot. Dar știm că acum câțiva ani transnistrenii nu erau deloc interesați de alegerile moldovene – participau doar câteva mii de persoane. Iar acum am avut peste 35 de mii. Desigur că acolo nu se poate organiza campanie electorală, este un vacuum informațional - deși nu complet, pentru că transnistrenii citesc presa moldovenească de limbă rusă, în special NewsMaker, dar și altele. Ca fapt divers, este interesant că în Transnistria mai mulți oameni au votat pentru Maia Sandu decât în Găgăuzia.

Acolo nu este un proces politic electoral normal, iar acești oameni sunt folosiți de anumite forțe politice…

Este o chestiune de responsabilitate morală a statului pentru propriii cetățeni, care trebuie să aibă drept de vot. Pe de altă parte, acolo nu este un proces politic electoral normal, iar acești oameni sunt folosiți de anumite forțe politice. Este un paradox din care este foarte greu de ieșit.

Cel mai important este ca Chişinăul să înceapă să lucreze pentru a crea canale de comunicare cu societatea transnistreană.”

Europa Liberă: Chişinăul face ceva în acest sens, în percepția Dvs.?

Piotr Oleksy: „În ultimii ani nu prea multe. Totul acum la Chişinău este concentrat asupra problemelor interne. Există, desigur, măsurile de consolidare a încrederii – acestea sunt importante, dar nu sunt de natură să aducă rezultate într-o lună, jumătate de an, un an. Este o chestiune pe termen lung.”

Europa Liberă: Cum vă puteți explica reacția Moscovei la declarațiile noului președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la necesitatea retragerii trupelor ruse? De fapt, este poziția dintotdeauna a Republicii Moldova. Altă poziție oficială nu a existat. De ce Moscova a reacționat atât de bolnăvicios?

Piotr Oleksy: „Nu a fost nimic nou în ceea ce spus Maia Sandu și nu a fost nimic nou în această reacție. Cred că nimeni nu a fost surprins.

Prezența trupelor ruse pe Nistru este cea mai mare pârghie de influență a Rusiei în regiune…

Rusia încearcă să-și mențină influența acolo unde încă o mai are. Dar vedem că în tot spațiul post-sovietic influența Rusiei se reduce treptat. Vedem acest lucru în Caucaz, în Ucraina și așa mai departe. Și prezența trupelor ruse pe Nistru este cea mai mare pârghie de influență în regiune. Vedem că în Republica Moldova posibilitățile Rusiei de a influența situația la nivel social, politic, la nivelul atitudinilor și activismului politic a societății se reduc constant. Vedem că discursul clasic pro-rus în politica Republicii Moldova nu mai lucrează la fel de eficient ca acum 10 ani. Și au mai rămas aceste trupe. Și, din punctul de vedere al rușilor, acestea trebuie să rămână acolo încă pentru multă vreme.

Dar mie mi se pare că acest lucru poate deveni un subiect de discuție în câțiva ani, pentru că după Rusia a acaparat Crimeea, importanța pentru Moscova a prezenței trupelor ruse pe Nistru se reduce. Așa că pe viitor aceasta poate deveni parte a discuției. Poate deveni un fel de monedă de schimb. Nu acum, dar în perspectiva a câțiva ani.”

Europa Liberă: Moldova ca perspectivă europeană - împreună cu Transnistria sau fără Transnistria? Cum poate fi rezolvată această ecuație? Sau regiunea va deveni o ancoră care va ține mereu Moldova undeva departe de perspectiva europeană?

Piotr Oleksy: „Totul depinde de ce avem în vedere atunci când vorbim despre perspectivă europeană. Pentru că acum nu există nicio perspectivă de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În UE nu există acum niciun fel de discuții despre extindere. Iar în programul Parteneriatului Estic s-a spus clar că acesta nu oferă perspectivă de membru.

Perspectiva europeană înseamnă ca viața socială și politică să fie animată de aceleași mecanisme ca în Uniunea Europeană…

Noi trebuie să ne gândim la perspectiva europeană a Republicii Moldova sub aspectul ca în țară oamenii să aibă un nivel de viață comparabil cu cel european și ca viața socială și politică să fie animată de aceleași mecanisme ca în Uniunea Europeană. Iată ce însemnă perspectivă europeană pentru Republica Moldova.

În ce măsură Transnistria împiedică o astfel de perspectivă? Transnistria în sine, ca autonomie sau structură teritorială nu o împiedică deloc. Dar dacă acolo există contrabandă, dacă există scheme în care sunt implicați și factori din Republica Moldova, și probabil și din Uniunea Europeană – pentru că nu poți organiza contrabanda din Transnistria în UE fără implicarea unor oameni din Uniunea Europeană – atunci deja apar semne de întrebare. Schemele de corupție și contrabanda – acesta este pericolul pe care îl reprezintă Transnistria pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova, și nu limba rusă sau autonomia politică sau de alt fel.”

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG