Linkuri accesibilitate

Pe malul stâng al Nistrului interes scăzut pentru alegerile din 11 iulie


Iuri Gagarin, pe un bloc din Tiraspol, de Ziua Cosmonauticii, 11 aprilie 2021

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Pe malul stâng al Nistrului interes scăzut pentru alegerile din 11 iulie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Din sumarul ediţiei:

Din nou despre alegerile parlamentare din Republica Moldova și rolul electoratului din regiunea transnistreană și din diasporă în acest proces. Opinii ale experților, dar și ale oamenilor de rând. Noi dosare ale unor persoane care au avut de suferit în regiunea transnistreană ajunse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Și dacă până acum dosarele erau reprezentate de organizații sau avocați din dreapta Nistrului, de data aceasta pentru prima dată CEDO a dat câștig de cauză unor sesizări venite chiar de la Tiraspol.

Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Pentru început, însă, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a anulat deschiderea a trei secții de votare din cele 44 pe care preconiza să le deschidă pentru alegătorii din regiunea transnistreană, după ce poliția a spus că nu va putea asigura buna lor funcționare. Cele trei secții, inclusiv două la Bender și una la Corjova, urmau să fie amplasate pe un teritoriu controlat de administrația transnistreană. Mai devreme, Serviciul de Informații și Securitate a avertizat că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie pot fi fraudate la cele trei secții de votare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse cauza cu privire la reținerea lui Serghei Ilcenco, jurnalistul din regiunea transnistreană acuzat de administrația de facto de incitare la „extremism” și care, în 2015, a fost ținut timp de patru luni sub arest, pe motive politice, de către administrația de la Tiraspol, anunță Promo-LEX. Cazul a avut loc în perioada martie-aprilie 2014, atunci locuința jurnalistului și a fiului său a fost percheziționată ilegal.

Tot săptămâna trecută avocatul transnistrean Stepan Popovski a anunțat că pentru prima dată CEDO a dat câștig de cauză unor plângeri venind din regiunea transnistreană depuse chiar de la Tiraspol. Până acum dosarele erau reprezentate exclusiv de organizații sau avocați din dreapta Nistrului. Popovski mai spune că plângerile au fost depuse acum 11 ani și că în acest moment la CEDO există 15 dosare pe care în calitate de avocat le reprezintă direct de la Tiraspol. Detalii, în program.

În regiunea transnistreană au avut loc săptămâna trecută balurile de absolvire pentru elevi. Statisticile de la Tiraspol spun că în acest an școala medie a fost absolvită de 2147 de tineri. Dintre aceștia, aproape 300 (289) au avut medii maxime și au primit ceea ce în regiunea transnistreană se numește urmând tradiția sovietică „medalie de aur”, iar 100 de elevi au primit „medalie de argint”, ceea ce înseamnă că la una dintre materii au avut cu un punct mai puțin decât nota maximă.

„Generația on-line” a încheiat școala fără examene de absolvire în regiunea transnistreană
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:23 0:00

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă

Agenda internațională a fost dominată săptămâna trecută de primul turneu european al noului președinte american Joe Biden, de summitul G7 și întâlnirea Biden-Putin de la Geneva. Pentru Joe Biden, summitul a însemnat contracararea „activităților maligne” ale Kremlinului din ultimii câțiva ani. Pentru Putin, a fost o ocazie să apară pe scena mondială ca un egal al președintelui Statelor Unite, într-un ecou al politicilor de mare putere din epoca sovietică.

Nici Casa Albă, nici Kremlinul nu-și făcuseră speranțe de progrese majore. Și rezultatele, cel puțin în mod public, au confirmat aceste așteptări scăzute. Un domeniu cu progrese a fost cel al controlului armamentului. După summit, Biden a declarat reporterilor că a ridicat problema pirateriei cibernetice rusești în discuția cu Putin. Cu două zile înaintea summitului, Biden a spus într-un discurs, în Anglia, că dacă Navalnîi ar muri într-o închisoare rusească „ar fi o tragedie, care nu va face decât să dăuneze relațiilor (Rusiei) cu lumea și cu el, cu Biden personal”.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat joi seara, 17 iunie, decretul prin care a stabilit data alegerilor în Duma de Stat – 19 septembrie 2021. Concomitent, ar urma să fie aleși și nouă guvernatori de regiuni din Rusia și deputații pentru 39 de parlamente regionale. La finele lui mai, Duma de stat a aprobat legea care interzice participarea în alegeri a organizațiilor extremiste, iar pe 9 iunie un tribunal de la Moscova a declarat drept extremistă Fundația anticorupție a opozantului aflat în detenție Alexei Navalnîi. Astfel, susținătorii lui Navalnîi, chiar și cei care nu au activat în cadrul Fondului său, nu vor putea candida la alegeri, dacă acțiunile lor vor fi etichetate ca extremiste.

Moscova a înregistrat sâmbătă, pentru a doua zi consecutiv, un nou record de infectări cu noul coronavirus, cu peste nouă mii de cazuri în 24 de ore. Spitalele sunt pline, iar primarul Moscovei, Serghei Sobeanin, a afirmat că această explozie a cazurilor de COVID-19 este provocată de varianta Delta, depistată prima dată în India și a dispus vaccinarea obligatorie a unor categorii de cetățeni care oferă servicii publice. Liderii lumii avertizează împotriva variantei Delta a noului coronavirus, cu 60 la sută mai contagioasă decât tulpina britanică și își îndeamnă cetățenii să se vaccineze anti-covid cât mai repede, pentru a evita un nou val al pandemiei.

***

Decizia Comisiei Electorale Centrale de a deschide secții de votare pe teritoriul necontrolat din regiunea transnistreană a continuat să fie pe larg discutată săptămâna trecută, la fel ca și numărul de secții de votare pentru cetățenii moldoveni din diaspora. Presiunile din partea societății, dar și a actorilor politici și a unor instituții de stat au determinat CEC să revină asupra propriei decizii. Alla Ceapai are detalii:

Comisia Electorală Centrală şi-a revăzut doar parţial decizia privind secțiile de votare în stânga Nistrului pentru anticipatele din 11 iulie. Autoritatea electorală a renunțat la controversata sa intenţie de a deschide din cele 44 de secţii planificate iniţial, trei secţii în zone pe care autoritățile constituționale practic nu le controlează, mai exact două la Bender şi una la Corjova.

Comisia a motivat revizuirea prin îngrijorările semnalate în ajun de forţele de ordine, în special de Poliţie, că nu vor putea asigura securitatea votului în acele secții şi buna desfășurare a scrutinului. CEC a respins însă examinarea unei alte propuneri, formulată de unul dintre membrii săi, Dumitru Pavel, cea de a revedea radical lista secţiilor de votare şi de a o micşora până la 28, aşa cum recomandaseră inclusiv cea mai mare organizație de observatori electorali naționali – Asociația Promo-LEX, pornind de la numărul alegătorilor din stânga Nistrului, dar şi participarea lor la precedentele scrutine. Examinarea chestiunii a fost respinsă pentru că ea este obiectul unui proces judiciar iniţiat de competitorul electoral Platforma DA, care a contestat în general număr mare de secții de vot pentru alegătorii din regiunea transnistreană, nu doar cele trei controversate, între timp excluse, şi a cerut reducere lor.

Procesul vizând secțiile de votare din stânga Nistrului, iniţiat de Platforma DA, a fost transferat la Curtea Constituţională după ce luni Curtea Supremă de Justiţie a admis o cerere de neconstituționalitate, a contestatarului, şi a suspendat temporar examinarea cauzei.

***

Așadar, decizia de a deschide trei secții de votare în regiunea transnistreană a fost anulată. Ce semnificații poate însă avea această încercare pe viitor pentru procesele democratice din Republica Moldova? Un subiect pe care îl discută Vasile Botnaru cu istoricul Gheorghe Cojocaru.

Gheorghe Cojocaru: „Decizia Comisiei Electorale Centrale de a deschide trei secții de votare în localitățile Corjova și Tighina, aflate în afara controlului constituțional al statului, în premieră pentru cele aproape trei decenii de existență a Republicii Moldova independente, decizie care, chiar dacă a fost anulată sub presiunea opiniei publice, nu trebuie trecută ușor cu vederea.

Istoricul Gheorghe Cojocaru
Istoricul Gheorghe Cojocaru

Această decizie este o dovadă indubitabilă a faptului că la Chișinău există forțe influente care sunt în stare, de dragul unor beneficii egocentriste, să calce în picioare orice lege sau principiu constituțional și să capituleze necondiționat în fața unor interese oculte care încă se mai află în proprietatea statului actual capturat.”

Europa Liberă: Dintre instituțiile statului, singura care a tras un semnal de alarmă în legătură cu această decizie, scandaloasă, la părerea unor experți, a fost Serviciul de Informații și Securitate, care nu a ezitat să avertizeze printr-un comunicat public asupra riscurilor de securitate și creării circumstanțelor pentru fraudarea votului la cele trei secții de votare. Justiția și Ministerul de Interne au tăcut până în momentul anulării deciziei. Dvs. cum vă explicați această conjurație, cum spun unii experți?

Gheorghe Cojocaru: „Unele instituții își fac datoria, iar altele, în special în persoana titularilor departamentelor respective, slujesc altor interese decât celor ale statului și societății.

Titularul justiției își poate permite, de exemplu, să-l apostrofeze pe primul ministru interimar când e vorba despre deschiderea unor secții de votare în străinătate, deși, caz fără precedent, peste o sută de mii de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat în prealabil în vederea participării la vot, însă a luat apă în gură în cazul celor trei secții ce urmau să fie deschise la Corjova și Tighina, dacă n-ar fi intervenit Președinția, principalele forțe de opoziție, Partidul Acțiune și Solidaritate, Platforma Demnitate și Adevăr sau Asociația Promo-LEX.”

Europa Liberă: Eu v-aș propune să încercăm să ne mutăm de partea cealaltă a acestei imaginare baricade și să-l cităm pe unul dintre candidații Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, care a acuzat partidele de dreapta că, vezi Doamne, luptă pentru dreptul diasporei la vot, aflată această diasporă la mii de kilometri de casă, dar, totodată, ar încălca acest drept fundamental pentru cetățenii de acasă, adică din partea de est a Republicii Moldova, care sunt la nici 60 de kilometri de Chișinău și, astfel, ar comite o mare nedreptate. Dvs. ce i-ați spune acestui contestatar?

Gheorghe Cojocaru: „Cu tot respectul față de o asemenea abordare „originală”, criteriul distanței geografice nu se numără printre principiile fundamentale în materie de democrație electorală, ci, în primul rând, cele privind libertatea de asociere și de expresie.

Din această perspectivă a garantării libertăților omului, la 50 sau 60 kilometri distanță de Chișinău, într-un spațiu autodeclarat în afara câmpului constituțional al Republicii Moldova, până nici socialiștii sau comuniștii nu se bucură de liber acces. Pe când în țările în care, la mii de kilometri depărtare de casă, diaspora își câștigă o bucată de pâine, drepturile democratice sunt garantate. Este un fapt stabilit că de trei decenii încoace zona de est a Republicii Moldova, aflată sub controlul administrației secesioniste de la Tiraspol, este privită exclusiv ca o zonă de profit economic sau electoral în interesul îngust al unor forțe politice care s-au întins pe ambele maluri ale Nistrului.”

Europa Liberă: Să rămânem pe malul stâng al Nistrului. A sărit în ochi faptul că administrația secesionistă de la Tiraspol a păstrat o tăcere suspectă, la părerea acelorași experți, deci nu s-a mai revoltat ca altă dată, n-a emis nicio declarație de protest. Dvs. cum citiți această atitudine inedită?

Gheorghe Cojocaru: „Ca o probă indirectă a unor jocuri oculte cu cei de la Tiraspol, care, după ratarea afacerii cu deschiderea celor trei secții de votare de la Corjova și Tighina, ce urma să le asigure circa 15 mii de voturi - și, este de presupus, și sumele respective în conturile electorale – vor căuta să compenseze pe alte segmente ale votului transnistrean.

Faptul că, în cele din urmă, Comisia Electorală Centrală a bătut în retragere, este ca spălarea unui obraz, celălalt însă va rămâne pătat de insistența de a refuza până în ultimul moment de a deschide numărul solicitat de secții de votare în străinătate de Ministerul Afacerilor Externe.”

***

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat câțiva locuitori de la Tiraspol și Bender dacă planifică să voteze la alegerile parlamentare din 11 iunie.

Vox:

- Dacă se va putea vota timp de o oră, adică dacă alegerile vor fi organizate pe teritoriul Transnistriei, atunci eu aș putea merge să votez pentru un candidat sau altul. Dar așa, trebuie să ne gândim la un drum mai lung, cel puțin jumătate de zi trebuie cheltuită pentru a merge la o secție de votare, atunci eu cel mai probabil mă voi abține, nu voi da votul meu nimănui.

- Dacă cineva chiar va vrea să meargă să aleagă deputații, ei vor merge și vor alege. Eu nu cred că acest lucru se face cinstit, cred că este multă minciună.

- Aș vrea să fie aici secție de votare. Sunt în vârstă, aș vrea să particip, dar am probleme de sănătate și pentru mine ar fi bine ca secție de votare să fie aici. La Chişinău nu voi putea merge, este practic imposibil pentru mine.

- Dacă s-ar deschide secții aici aș fi mers. Dar pe malul drept nu voi merge – este mult timp pierdut, până te duci, până te întorci – nu e chiar atât de simplu. Trebuie de făcut aș ca să fie cât mai ușor pentru om, ca să fie ușor de votat. Dacă vreai, urci în mașină și faci un kilometru-doi până la secția de votare.

- Eu sunt om în vârstă și desigur că aș vrea să votez undeva nu departe de casă, ca să fie comod și nu foarte scump.

Cine va vrea să voteze, vor merge la secțiile deschise.

- Eu îmi imaginez ce rânduri vor fi în ziua respectivă, iar eu nu am atâta timp. Plus că ziua mea liberă vreau să o petrec cu familia mea. Eu cred că nu este foarte înțelept să nu deschizi secții de votare în Transnistria, dar înțeleg că aceasta este o consecință a nereglementării și a acestei situații care durează deja de 30 de ani. Cine va vrea să voteze, vor merge la secțiile deschise. Dar la noi, pe malul stâng nu există niciun fel de agitație electorală, habar nu avem cine candidează în acest parlament. Iată de ce eu cred că majoritatea oamenilor văr rămâne acasă și astfel pur și simplu va exclusă o parte din electoratul transnistrean.

***

Colegul meu Sergiu Culeac a stat de vorbă cu locuitorii Chişinăului, întrebându-i cum, în opinia lor, influențează votul în diaspora și în regiunea transnistreană rezultatele alegerilor din Moldova?

Vox:

- Un vot venit din Diaspora ar trebui să valoreze cât două voturi din interiorul țării, deoarece viziunile și cunoștințele despre modul în care trebuie să arate o țară și o societate sunt mult mai aproape de adevăr decât a celor care trăim aici și nu am văzut cât de multe se poate de făcut într-o țară.

- Și locuitorii din regiunea transnistreană?

– Cred că jumătate de vot ar trebui, dar le lăsăm un vot.

- Diaspora nu ne încurcă. Ea tot se gândește la Republica Moldova. Cei din regiunea transnistreană se gândesc mai mult că le-ar fi bine dacă vor fi cu Rusia. Ei nu au idee de Moldova.

- Dacă persoana a dobândit pe cale legală cetățenia Republicii Moldova, atunci are dreptul să voteze, indiferent unde locuiește. Din păcate, în regiunea transnistreană este foarte puternică propaganda dusă de autoritățile locale, precum și de Rusia, fiind promovate valori pe care nu le împărtășesc.

- Ne încurcă regiunea transnistreană.

– De ce?

– De atâta că fac numai rău.

- Și Diaspora? Votul Diasporei?

– Diaspora, da, e pentru noi. Acolo sunt copiii noștri.

- Ajută sau nu ajută [voturile lor], eu cred că trebuie să voteze și Diaspora, și regiunea transnistreană. Dacă nu le vom da voie să voteze, noi îi facem automat țară autonomă.

„O bătaie de joc! Trebuie de protestat până la urmă!”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:52 0:00

- Nu vor să fie parte a Republicii Moldova, dar cu toate acestea au pașapoarte. – Prin urmare, este un electorat paralel sau unul comun? - Este dreptul lor. Toți sunt cetățeni ai Republicii Moldova și au pașapoarte. Ține de conștiința lor.

- Regiunea transnistreană votează, dar nu în folosul Republicii Moldova.

- Și Diaspora?

– Ne-a salvat la ultima votare. Ce va fi mai departe, Dumnezeu știe!

***

Voxul a fost realizat pentru noul proiect al Europei Libere, La Răscruce, moderat de Ivan Sveatcenko. Emisiunile în limba rusă, subtitrate în limba română, le puteți găsi pe pagina noastră de internet, la moldova.europalibera.org. În ultima emisiune Ivan Sveatcenko discută cu jurnalistul Anatol Golea despre votul alegătorilor din diasporă și din regiunea transnistreană. Vă prezentăm în continuare un fragment din această discuție, care începe cu opiniile culese pe străzile din Chişinău.

Anatolie Golea
Anatolie Golea

Europa Liberă: Cum credeți, de ce asistăm la o divizare atât de temeinică a rezultatelor alegerilor? Cetățenii de pe malul stâng al Nistrului votează cu stânga, iar așa-zisa „diasporă” votează cu dreapta sau centru-dreapta?

Anatolie Golea: „Eu nu știu cu cine votează locuitorii malului stâng. Și nici n-aș vrea să împart electoratul în categorii - dreapta, stânga - sau conform unor preferințe geopolitice, sau de altă natură. Toți acești oameni sunt cetățenii noștri, electoratul nostru. Ei dețin cetățenia Republicii Moldova, așadar ei au dreptul să-și exprime votul și voința personală. Aici, din nou, apare o controversă deja cu privire la faptul cine dintre ei are mai multe drepturi. Conform Constituției și legii în vigoare, toți cetățenii au drepturi egale, inclusiv dreptul de a alege sau a fi ales.

Dar privind problema de la nivelul omului de rând, apare întrebarea: de ce ar avea cetățenii Republicii Moldova din străinătate mai puține drepturi de a participa la alegeri decât cei din Transnistria? Căci cei de aici sunt în mare parte sunt niște „profitori”, care obțin anumite beneficii, continuând totuși să locuiască într-o regiune separatistă. Chiar dacă majoritatea dintre ei recunosc că autoritățile separatiste, acest fapt nu i-a împiedicat să recunoască și cetățenia Republicii Moldova. Căci aceasta oferă și mai multe avantaje, printre care: dreptul de a călători fără piedici în spațiul Schengen, dreptul de a beneficia de servicii medicale în clinicile din Chișinău etc., etc.. Toți acești oameni nu își aduc însă în niciun fel contribuția la dezvoltarea țării. Ei nu plătesc impozite. Ba mai mult. Ei plătesc impozite în susținerea educației separatiste din nerecunoscuta republică nistreană, susținând-o în felul acesta.

Câtă greutate are votul din diaspora?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:46 0:00

Eu vorbesc însă despre faptul că oamenii nu ar trebui împărțiți în categorii. Indiferent de contribuția personală a fiecăruia. Căci, unul șomează, altul fură, altul se ocupă cu te miri ce fapte nedemne, unul muncește din greu în țara lui, altul departe de casă, iar celălalt în Transnistria etc. Așa sau altfel, cu toții au aceleași drepturi și cu toții au dreptul de a vota.

De ce fac alegerea pe care o fac? Posibil, deoarece cetățenii care locuiesc în Occident - în state din Vestul Europei, în SUA sau Canada etc. - au văzut o altă viață și înțeleg altfel că în țările în care locuiesc e ordine, mai putină birocrație și, mai ales, mai puțină corupție. respectiv, ei vor să aducă toate aceste valori și standarde și acasă, în Moldova, votând cu partide care, în înțelegea lor, susțin aceleași valori.

Dacă ne referim însă la locuitorii regiunii transnistrene, mie personal și azi mi se face groază, când mă apropii de Nistru și încep să ascult posturile de radio de pe malul stâng și să aud ce transmit acestea. Din păcate, ei încă au rămas blocați în 1992, ba chiar, poate, și mai devreme. Cei de acolo sunt și azi chinuiți de nostalgia pentru vremurile sovietice și viața din URSS. Respectiv, ei votează cu partide care, în opina lor, îi vor duce „înapoi în trecutul fericit”, ghidați de principiul: „Hai, înainte, că înainte era mai bine!”.

Totodată, am văzut cum, la ultimul scrutin mai ales, anumite partide organizau transportarea organizată a [cetățenilor moldoveni de peste Nistru]. Am văzut și imagini video în care oamenii povesteau că au fost plătiți pentru ca să-și dea votul în favoarea vreunui candidat anume, în timp ce, de facto, habar n-aveau nici ce partid e acesta, nici ce candidat, cum se numește etc. I s-a spus omului doar unde să-și pună ștampila în buletinul de vot și atât.

Evident, acest lucru este extrem de negativ. Cu toate acestea, repet: nu există alegători „corecți” sau „incorecți”. Dar în timp ce unii dintre alegători sunt bine informați, cunosc bine situația din țară...”

Europa Liberă: Dar au și ei Internet, nu? Sau propaganda de la televizor are o forță mai mare?

Anatolie Golea: „Au și ei Internet, dar majoritatea localnicilor din stânga Nistrului se auto percep ca pe niște cetățeni ai unui alt stat și se interesează foarte puțin de ceea ce se întâmplă pe malul drept, mai ales pe scena politică. Atunci când sunt probleme de ordin social și economic (de genul: cât costă una sau alta la Chișinău și Tiraspol) - atunci da, ei își dau interesul și pot veni să cumpere una alta la un preț mai mic. De altfel, aceasta și este singura cale spre reintegrarea țării. Și anume, să faci ca nivelul de trai al locuitorilor de pe malul drept al Nistrului să fie mult mai înalt decât cel de pe malul stâng. Nici o altă decizie politică - fie ea de la Washington, Bruxelles sau Moscova - nu poate avea vreun efect fără ca oamenii înșiși să constate că lucrul dat este profitabil pentru ei.”

Europa Liberă: Am auzit spunându-se despre procesul de vot din stânga Nistrului, precum că este „corect” doar atunci când la vot se prezintă cel mult 10.000 de persoane, plus-minus. Dacă însă numărul alegătorilor este mai mare - au fost însă cazuri când a depășit 30.000 - atunci, cu siguranță, ar fi vorba de corupție și voturi cumpărate. Ce credeți dvs.?

Anatolie Golea: „Eu nu cred că la o singură secție de votare...”

Europa Liberă: Nu, vorbim de tabloul general.

Anatolie Golea: „Păi, în acest caz, probabil, există și cazuri de transportare și de cumpărare a alegătorilor. Dar haideți să vedem ce s-a schimbat oare atât de fundamental în ultimii un an-doi-cinci, încât locuitorii malului stâng să vrea subit să participe mai activ la alegeri? Eu urmăresc alegerile din Republica Moldova începând cu anul 1990, primul Parlament, și am văzut cum, după 1994, transnistrenii au încetat să mai participe la alegeri, la vot prezentând-se cel mult 1.500 - 3.000 de alegători. La ora actuală, ni se spune că interesul lor ar fi crescut. Nu cred. Poate a crescut un anume interes, dar nu cel de a participa la alegeri. Transnistrenii nu cunosc nici sistemul politic, nici ordinea de desfășurare a alegerilor și nu au cunoștințe elementare cu privire la partidele politice. Cu toate acestea, iată că ei votează. Au dreptul să o facă! Important este însă ca acest proces să fie unul onest, transparent, fără încălcarea legislației și, evident, fără voturi cumpărate. În rest, dacă au cetățenie - oamenii au drept să voteze.”

***

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat săptămâna trecută guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse cauza cu privire la reținerea lui Serghei Ilcenco, jurnalistul din regiunea transnistreană acuzat de administrația de facto de incitare la „extremism” și care, în 2015, a fost ținut timp de patru luni sub arest la Tiraspol, pe motive politice, anunță Promo-LEX. Cazul a avut loc în martie-aprilie 2014, atunci locuința jurnalistului și a fiului său a fost percheziționată ilegal.

Serghei Ilcenco se plânge că detenția sa de patru luni a încălcat articolul 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar condițiile de detenție, inclusiv lipsa asistenței medicale necesare, au echivalat cu un tratament inuman și degradant. Serghei Ilcenco se plânge de justiție ineficientă, de limitarea accesului la un avocat, dar și de faptul că acuzațiile, reținerea sa și lipsa în celulă a pixului și hârtiei au avut drept scop să-l reducă la tăcere ca jurnalist. Atât jurnalistul, cât și fiul acestuia, Nicolae, se plâng și de perchezițiile efectuate în casele lor și confiscarea bunurilor personale.

Avocatul Vadim Vieru
Avocatul Vadim Vieru

Din cauza acțiunilor de persecutare în calitate de jurnalist, reclamantul și fiul acestuia au fost nevoiți să părăsească regiunea transnistreană. În calitate de persoane intern strămutate, ca rezultat al acțiunilor de persecutare în regiunea transnistreană, la solicitarea Asociației Promo-LEX și prin asistența Biroului pentru Reintegrare, reclamanții au fost cazați la un Centru de plasament. Ulterior, reclamanții au fost nevoiți să părăsească R. Moldova din frica de a fi răpiți de reprezentanții administrației separatiste și din cauza lipsei unor garanții care să le fi fost oferite de autoritățile de la Chişinău.

Avocatul care reprezintă cazul, Vadim Vieru, spune că „procesul lui Serghei și Nicolae Ilcenco demonstrează că în regiunea transnistreană nu există mass-media liberă. Oricine încearcă să critice administrația, poate fi acuzat de extremism, intimidat, reținut și arestat. Iar autoritățile de la Chişinău nu au remedii pentru a proteja libertatea de exprimare în regiunea transnistreană. Asta, mai ales că libertatea de exprimare, ca și alte drepturi, nu constituie o prioritate în procesul de negocieri politice, spune Vadim Vieru.

Mai devreme, la începutul acestei luni, organizația neguvernamentală Centrul informațional și juridic Apriori de la Tiraspol a anunțat că la CEDO a fost înregistrată o plângere a organizației împotriva administrației transnistrene. Centrul a contestat o sancțiune aplicată de autoritățile de facto, care au considerat că Apriori a încălcat legislația atunci când a permis organizarea pe platforma sa a unor dezbateri politice în cadrul cărora a fost criticată actuala putere de la Tiraspol. Evenimentul a avut loc încă în 2018, atunci când administrația transnistreană a modificat pe model rusesc legea organizațiilor neguvernamentale, modificări prin care ONG-urile nu mai aveau dreptul să desfășoare niciun fel de activități politice. Sistemul transnistrean de justiție a considerat că prelegerea despre ce ar însemna sistemele electorale mixte pentru regiune ar constitui „activitate politică”, iar Apriori a pierdut procesele în toate instanțele locale. Acum, cererea a fost înregistrată la CEDO, ceea ce înseamnă că plângerea a trecut de primul filtru și a fost declarată admisibilă.

Iar săptămâna trecută avocatul de la Tiraspol, Stepan Popovski, a anunțat că pentru prima dată, CEDO a dat câștig de cauză unor dosare care au venit chiar de la Tiraspol. Dacă până acum dosarele erau reprezentate de organizații sau avocați din dreapta Nistrului, acum, pentru prima dată, CEDO a dat câștig de cauză unor sesizări venite direct din regiunea separatistă. Stepan Popovski a anunțat că CEDO a dat câștig de cauză unor cauze pe care el le-a depus acum 11 ani chiar de la Tiraspol.

Stepan Popovski
Stepan Popovski

Stepan Popovski: „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat câștig de cauza în primele două dosare pe care le reprezint la Strasbourg, dosare care vizează încălcarea drepturilor unor locuitori din Transnistria. Este vorba despre dreptul la viață și dreptul la libertatea întrunirilor. Sunt primele două plângeri din cele peste 15 pe care le reprezint și care se referă la regiunea transnistreană, plângeri care deja se află în examinare la CEDO.

Pentru locuitorii din Transnistria câștigarea acestor dosare poate însemna un singur lucru – că da, Curtea Europeană este un mecanism care poate fi folosit și chiar și aici, în Transnistria, există posibilitatea de a-ți apăra drepturile în acest mod.

Pentru sistemul de justiție din Transnistria, în primul rând pentru avocați, victoria la CEDO înseamnă că acest instrument trebuie folosit. În Transnistria avocații nu au deloc încredere în acest instrument.

Pentru judecători acest lucru înseamnă că ei trebuie să-și cântărească deciziile nu doar bazându-se pe propriile convingeri, care adesea nu au nicio argumentare logică, dar în primul rând reieșind din precedentele judecate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Acestea sunt lucrurile care trebuie în acest moment să fie înțelese de instanțele de judecată. Este ideea pe care eu o apăr de ani de zile – atunci când apelez la instanțe, eu fac referire mereu la precedentele existente la CEDO și în baza lor demonstrez încălcarea drepturilor cetățenilor.

Curtea a constatat încălcarea dreptului la viață, în aspectul ei material și procesual

Primul dosar care a fost examinat a vizat o situație în aparență banală, de otrăvire cu ciuperci cumpărate la una din piețele din oraș. Ciupercile au fost vândute de o familie care le-a cules în pădure. Au cules și maturii, și copiii. Iar copiii, neștiind că ciupercile comestibile se deosebeau de cele otrăvitoare doar prin picior, culegeau doar pălăria, și astfel era practic imposibil de identificat ciupercile otrăvitoare. Dosarul a fost depus la CEDO în 2010. Deci, primul dosar a fost examinat timp de 11 ani.

Curtea a constatat încălcarea dreptului la viață, în aspectul ei material și procesual. Ce înseamnă aspectul material? Înseamnă că instanța a constatat că niciunul dintre laboratoarele de piață din Transnistria nu avea echipamentul necesar pentru a face analiza biochimică a ciupercilor. Legile vechi care se refereau la activitatea laboratoarelor sanitar-veterinare nu se mai aplicau, iar cele noi nu fuseseră încă adoptate.

În plus, s-a constatat că factorii de decizie nu au luat măsurile necesare pentru a opri comercializarea în continuare a ciupercilor otrăvitoare. Reclamantul nu a fost prima victimă care a ajuns la spital. Măsuri urgente pentru a opri comercializarea ciupercilor otrăvitoare ar fi trebuit să fie adoptate imediat ce la spital a ajuns prima victimă, însă organele puterii nu au întreprins nimic. Și Curtea Europeană constată aceste lucruri în decizia sa – inactivitatea decidenților, lipsa unui sistem de protecție și lipsa unei baze legislative și administrative pentru combaterea eficientă a amenințărilor la adresa vieții reclamantului. Asta, în ceea ce privește dreptul material la viață.

Sub aspect procesual, Curtea a recunoscut dovezile prezentate de noi și a constatat că nu a existat o investigare adecvată, eficientă a cazului. Asta, pentru că, în pofida faptului că a fost stabilită responsabilitatea vânzătorilor de ciuperci, a experților laboratorului și a decidenților, nimeni nu a fost tras la răspundere, motivul fiind expirarea termenului de prescripție și, în alt caz, amnistierea. Iată de ce s-a considerat că autoritățile nu și-au onorat obligația de investigare obiectivă în acest caz.

Tot în acest dosar CEDO a constatat că pentru o asigurare eficientă a dreptului la viață trebuie să existe un sistem de justiție eficient. Or, un astfel de sistem nu a existat. Guvernele pârâte – cel al Federaţiei Ruse și al Republicii Moldova – nici măcar nu au afirmat că în acest caz ar fi existat mijloace eficiente de apărare juridică accesibile reclamantului.”

Europa Liberă: Ați povestit despre primul caz câștigat la CEDO. La ce se referă cel de al doilea dosar?

Stepan Popovski: „Al doilea dosar este din 2014 și ale legătură cu o adunare a utilizatorilor de terenuri agricole din fostul kolhoz Rodina din satul Erjov. 65 de persoane au vrut să se adune pentru a discuta viitorul statutului lor de proprietate. Autoritățile locale au refuzat să le pună la dispoziție clubul local pentru adunare, care aparținuse kolhozului. Adunarea a avut loc, iar la finalul acestuia, eu împreună cu alți câțiva organizatori am fost aduși la secția de miliție și ni s-a deschis dosar pentru încălcare administrativă care s-a finalizat cu o amendă.

CEDO a constatat că aceste decizii ale instanțelor transnistrene au fost ilegale și că a fost încălcat dreptul la întruniri.

În primul dosar, Curtea a dispus plata unei compensații de 26 mii de euro, iar în cel de al doilea – de 3000 de euro.

Vinovată a fost considerată doar Federaţia Rusă, deoarece în dosarele precedente legate de cazuri din regiunea transnistreană s-a demonstrat responsabilitatea Federaţiei Ruse pentru starea de lucruri din Transnistria.”

Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG