Linkuri accesibilitate

Ion Tăbârță: Cât de eficientă a fost reglementarea transnistreană? Nu prea...


Analistul politic Ion Tăbârță

Declarația finală a delegației mediatorilor și observatorilor în reglementarea transnistreană, așa-numitul format 3+2, delegația care a vizitat săptămâna aceasta Chişinăul și Tiraspolul, vorbește despre necesitatea revenirii la realizarea înțelegerilor din pachetul Berlin plus, respectarea drepturilor omului și a liberei circulații. Documentul mai spune că în acest an ar putea avea loc două întâlniri ale formatului de negocieri 5+2 – una formală în toamnă, în Suedia, și alta, informală, în Bavaria, Germania, până la sfârșitul acestui an. Declarația mai vorbește și despre noi măsuri de consolidare a încrederii, un program susținut de partenerii occidentali pentru cele două maluri ale Nistrului.

Ion Tăbârță: Cât de eficientă a fost reglementarea transnistreană? Nu prea...
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:33 0:00
Link direct

La Tiraspol, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a criticat, la întâlnirea cu delegația mediatorilor, mai multe declarații ale reprezentanților OSCE și Ucrainei și ale ambasadorului SUA în Republica Moldova, legate de suveranitatea și integritatea Republicii Moldova. Nu au scăpat de criticile liderului separatist nici reprezentanții UE.

L-am întrebat pe analistul politic Ion Tăbârță cum a văzut el vizita delegației mediatorilor – a fost una mai degrabă de curtoazie sau vom asista totuși în viitorul apropiat la o nouă etapă de reglementare a problemei transnistrene?

Ion Tăbârță: „Nici pe departe nu putem să vorbim despre o etapă nouă, mai degrabă este un fel de etapă post-COVID, putem să spunem și așa.

Procesul de reglementare a conflictului transnistrean practic a înghețat la nivelul anului 2018, la nivelul ultimelor procese pe care le controla domnul Plahotniuc. Noi trebuie să spunem aici că în perioada anilor 2016-2018 evoluția reglementării conflictului transnistrean era determinată de dialogul informal dintre domnul Plahotniuc și domnul Gușan, proprietarul concernului Sheriff și cel care este decident în regiunea transnistreană.

După asta, au intervenit la noi alegerile parlamentare, am avut un Guvern interimar, am avut o perioadă de instabilitate politică în Republica Moldova. Și când domnul Igor Dodon a început practic să conducă procesele politice în Moldova a intervenit pandemia. Și din punctul acesta de vedere cred că a fost un bine pentru Republica Moldova, pentru că noi nu știm ce discuta domnul Dodon și cu domnul Kozak referitor la conflictul transnistrean. Dar, totodată, pandemia a dat pretext așa-numitelor autorități din regiunea transnistreană să restricționeze mult comunicarea dintre cele două maluri ale râului Nistrului.

Iar acum, mai degrabă această vizită a mediatorilor este pentru ca aceștia să facă cunoștință cu situația de acum de pe teren, părțile au venit să-și facă anumite teme de acasă pentru viitoarele evoluții în reglementarea conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Domnule Tăbârță, dar, să fim onești, credeți că este posibilă o soluționare în viitorul apropiat? Sau este o chestiune doar de menținere, cumva, a subiectului pe linia de plutire pentru a nu permite agravarea situației?

Ion Tăbârță: „Mai degrabă se încearcă de a menține acest subiect pe agenda publică. Trebuie să recunoaștem că timp de vreo doi ani acest subiect practic nu a existat. Și dacă să ne uităm la ce ne arată sondajele și ce ne spune populația, vedem că preocuparea pentru acest subiect este undeva a noua, a zecea, a unsprecezea în rândul priorităților populații.

Șeful misiunii OSCE în Moldova, Claus Neukirch
Șeful misiunii OSCE în Moldova, Claus Neukirch

Mai degrabă este o modalitate de a da de știre că, totuși, această problemă există și ea trebuie cumva de reglementat.

Însă aici avem două momente, pe lângă faptul că prevederea este una post-COVID, totuși în primul rând trebuie să așteptăm rezultatele alegerilor parlamentare din 11 iulie și atunci va fi mai clar, în funcție de culoarea politică a guvernării, în ce direcție vom merge inclusiv cu reglementarea transnistreană.

Și al doilea moment este unul căruia, cumva, nu i se atrage atenția, dar care totuși nu trebuie de neglijat – cine este persoana care acum răspunde dosarul transnistrean din partea Republicii Moldova? Este o persoană destul de dubioasă, noi nu știm interesele cui le reprezintă ea – ale Republicii Moldova sau ale Federației Ruse. Ea a fost numită de președintele de atunci Igor Dodon într-un anumit context. Însă a intervenit pandemia și, repet din nou, cred că pandemia a fost și un factor pozitiv pentru Republica Moldova, nu i-a permis lui Igor Dodon, când controla politic situația din Republica Moldova, să avanseze în reglementarea transnistreană în detrimentul interesului național al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ne amintim că Olga Cebotari, în momentul în care a fost numită în funcția de vicepremier pentru reintegrare, primul lucru pe care l-a făcut a fost să meargă la Tiraspol pentru a se întâlni cu Krasnoselski, un lucru pe care nu l-a făcut niciun funcționar de rangul ei în istoria Republicii Moldova. Asta, apropo, de interese...

Ion Tăbârță: „Exact. Ce caracteristici ar trebui să aibă o persoană responsabilă de reintegrarea țării? Ar trebui să aibă anumite capacități de negociator și să cunoască dosarul transnistrean, dar, cel mai important, trebuie să fie patriot al Republicii Moldova și să reprezinte interesele Republicii Moldova. Din păcate, dacă ne uităm la CV-ul dumneaei, mai degrabă afirmăm că este o persoană loială intereselor Federației Ruse.

Noi acum, dacă dorim să avem o anumită evoluție pe dosarul transnistrean, unul – trebuie să așteptăm rezultatul alegerilor parlamentare; și, doi – trebuie într-adevăr să punem la Reintegrare o persoană care înțelege ce-i cu acest dosar, care îl poate gestiona și care într-adevăr va reprezenta interesele naționale ale Republicii Moldova.”

Eu cred că noi acum trebuie să avem o evaluare a modului de implementare al pachetului Berlin+

Europa Liberă: Revenind la declarația finală a delegației mediatorilor și observatorilor, dincolo de lucrurile care se spun de fiecare dată, cum ar fi revenirea la pachetul Berlin+, onorarea angajamentelor, drepturile omului, libera circulație și așa mai departe, unul dintre aspectele care mi-a atras atenția a fost faptul că se vorbește despre noi măsuri de încredere, sau despre noi componente ale măsurilor de încredere. Cum apreciați mersul acestor măsuri de încredere care, iată, deja derulează de mai mult de zece ani în Republica Moldova? Și, în al doilea rând, ce schimbări ar trebui făcute în acest domeniu, ce fel de noi măsuri de încredere?

Ion Tăbârță: „Eu cred că noi acum trebuie să avem o evaluare a modului de implementare al pachetului Berlin+. Și anume, trebuie de văzut ce se implementează, ce nu se implementează și ce a câștigat Republica Moldova de la implementarea acestui pachet Berlin+.

De fapt, necesitatea acestui pachet a fost explicată prin faptul că noi astfel vom apropia cele două maluri ale Nistrului. Și acum trebuie de văzut: au fost apropiate cele două maluri sau nu au fost apropiate?”

Europa Liberă: În opinia Dvs., au fost apropiate sau nu?

Ion Tăbârță: „Nu prea. Noi nu putem să afirmăm, cu excepția unor anumite aspecte tehnice, că regiunea transnistreană, populația de acolo, a devenit mai deschisă pentru Republica Moldova. Da, sună frumos ideea că atunci când cetățenii din regiunea transnistreană circulă cu aceste plăcuțe neutre, ei astfel recunosc suveranitatea Guvernului național de la Chișinău. Dar eu nu sunt sigur că cetățeanul de acolo gândește astfel.

În reglementarea transnistreană noi trebuie să mergem pe ideea că, atunci când admitem că dăm anumite atribuții așa-numitelor autorități de acolo, Chișinăul să aibă de câștigat. Deocamdată, din punct de vedere politic, Chișinăul nu are de câștigat.

Noi putem să afirmăm că, din punct de vedere politic, reglementarea a devenit mai aproape? Nu. Toate acestea, Berlin+, toate măsurile de încredere trebuie să apropie Tiraspolul, stânga Nistrului, de Chișinău. Acest lucru nu se întâmplă. Înseamnă că este, deocamdat, un eșec.”

Europa Liberă: Cei care susțin aceste măsuri de încredere ar spune că există, totuși, o anumită apropiere la nivelul organizațiilor care au lucrat împreună și au făcut niște proiecte, s-a comunicat mai mult datorită acestor măsuri. Pe de altă parte, criticii măsurilor de încredere spun că în felul acesta, din contra, s-ar fi consolidat influența administrației de la Tiraspol asupra societății civile, pentru că orice proiect care se făcea prin măsurile de încredere avea nevoie de girul formal sau informal al administrației de la Tiraspol.

Ion Tăbârță: „Măsurile de încredere au fost bune și trebuiau, și așa și a fost, în perioada imediată post-conflict sau în perioada post-război rece. Ulterior, trebuie să vii cu altceva ca să mergi la alt nivel. Noi ne-am limitat la aceste măsuri de încredere și mai departe nu am evoluat.

Avem o pârghie importantă pe care am putea-o folosi și nu o folosim: Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb…

Noi trebuie să înțelegem că aceste măsuri sunt doar pentru un număr limitat de oameni. Pentru noi contează foarte mult percepția populației în general din regiune. În linii mari, lucrurile nu s-au schimbat. Faptul că cineva din societatea civilă de acolo sau anumite persoane s-au convins că Chișinăul nu este atât de strașnic este foarte, foarte bine. Dar cum acest lucru ajută sau facilitează reglementarea politică? Nicicum. Acesta este marea problemă.

Noi avem o pârghie foarte importantă aici pe care am putea-o folosi și nu o folosim: Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb. Noi acordăm acest mecanism de comerț liber regiunii transnistrene, sunt sute de agenți economici care nu plătesc nimic, ei plătesc doar pentru înregistrare. Iar regiunea transnistreană unde exportă 70 de procente? Exportă pe malul drept al Republicii Moldova și în Uniunea Europeană. Cum folosim noi acest mecanism? Deloc nu-l folosim pentru ca ei să manifeste o anumită deschidere față de Republica Moldova. Această deschidere politică nu este. Ba dimpotrivă, toate acțiunile sau tot ce s-a întâmplat în pachetul Berlin+ au fost ca elemente de întărire a suveranității și a statalității regimului transnistrean. Și nicidecum nu a fost așa cum interpretează Chișinăul, că ar apropia cele două maluri ale râului Nistru.”

Europa Liberă: Dvs. ați menționat importanța acestor alegeri, inclusiv pentru subiectul reglementării transnistrene, pentru viitorul ei. Credeți că electorul din regiunea transnistreană poate juca un rol în toată această poveste? Ce cuvânt va avea de spus?

Ion Tăbârță: „Poate juca, dar, din păcate, nu cred că va fi unul semnificativ, pentru că regiunea transnistreană se află în afara câmpului informațional și politic al Republicii Moldova. Acolo, cu regret, doar un număr foarte mic de oameni urmăresc și știu ce se întâmplă la Chișinău. Cei pe care i-am avut noi în calitate de votanți la ultimele scrutine, din păcate, au fost folosiți în calitate de carne de tun politică sau „carne electorală”. Ei au fost aduși pentru o anumită sumă și li s-a spus pentru cine să voteze, ceea ce nu este corect și nu trebuie să fie.

Din acest punct de vedere, cred că autoritățile noastre trebuie să controleze că cei care într-adevăr votează, votează în mod conștient, dar nu sunt folosiți de către anumiți actori politici doar pentru a acumula un scor politic sau electoral mai mare la actualele alegeri.”

Europa Liberă: În legătură cu această vizită a delegației mediatorilor și observatorilor, un detaliu picant mi s-a părut întâlnirea dintre aceștia și liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski. La această întâlnire Krasnoselski i-a cam criticat – începând de la ambasadorul american, trecând prin OSCE și ajungând la Uniunea Europeană. Eu nu-mi amintesc ca liderii de la Tiraspol să-și fi permis vreodată chiar în halul acesta să discute cu mediatorii în reglementarea transnistreană . Cum vă explicați Dvs. tonul ăsta?

Ion Tăbârță: „Cred că este o indicație de la Moscova - și în actualul context politic din Republica Moldova, și în general ce ceea se întâmplă în reglementarea conflictului transnistrean. Noi am văzut ce retorică are Igor Dodon față de tot ce înseamnă parteneri occidentali, parteneri de dezvoltare, UE, Statele Unite ale Americii. Exact aceeași retorică o are acum și liderul din Belarus, Alexandr Lukașenka.

Acest comportament se înscrie într-un anumit discurs geo-politic al Federației Ruse pe care aceasta l-a abordat în războaiele sale imaginare cu Occidentul. Este o indicație clară de la Moscova – toate persoanele, toate regimurile, toți sateliții Federației Ruse acum vorbesc exact cu aceeași voce.

Noi vedem cum această problematică, sau relația cu UE este folosită de către Igor Dodon. În mod similar este folosită și de către domnul Krasnoselski. Nu neapărat că acesta ar fi mare prieten cu Dodon, dar așa li s-a spus de la Moscova și ei asta execută.”

Europa Liberă: Dvs. credeți că există soluții pentru reglementarea transnistreană?

Ion Tăbârță: „Aș vrea să cred că da. Totodată trebuie să spunem că reglementarea politică a conflictului transnistrean depinde foarte mult de Chișinău, și anume, depinde de viziunea consolidată a Chișinăului, care acum nu există. Și să sperăm că noi vom avea o viziune care, până la urmă, să ne permită să integrăm acest teritoriu sau să știm ce să facem cu el.

Și al doilea rând reglementarea depinde de marii actori. Dacă Federația Rusă își va extinde influența sa aici în regiune, este greu de crezut că reglementarea va fi în conformitate cu interesele naționale ale Republicii Moldova. Sau, dacă în Ucraina, mai ales în regiunea Odesa și tot ce înseamnă spațiul Mării Negre va crește influența Federației Ruse, atunci Chișinăului îi va fi foarte complicat să reglementeze acest conflict în termenii doriți de noi.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG