Linkuri accesibilitate

OSCE va monitoriza cu atenție votul din regiunea transnistreană


Reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

OSCE va monitoriza cu atenție votul din regiunea transnistreană
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Din sumarul ediţiei:

Reprezentantul președinției Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa la Chişinău și Tiraspol – vizită de curtoazie sau o nouă șansă pentru reglementarea transnistreană? Schemele de furturi bancare au ajuns și în stânga Nistrului – tot mai mulți oameni cad în plasa unor escroci și rămân fără bani pe card. Cum se poate asigura participarea echitabilă și transparentă la alegerile din Republica Moldova a locuitorilor din stânga Nistrului, majoritatea cetățeni moldoveni?

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting, a vizitat Chişinăul și Tiraspolul la începutul săptămânii trecute. Oficialul a declarat că și-a propus să impulsioneze discuțiile privind subiectul transnistrean și a anunțat pentru următoarele săptămâni o vizită la Chișinău a mediatorilor și observatorilor din formatul de negocieri „5+2”. Acesta a vorbit despre necesitatea unor noi măsuri de încredere pentru cele două maluri ale Nistrului și s-a referit și la votul alegătorilor din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din 11 iulie. Thomas Mayr-Harting:

Am fost îngrijorați de circumstanțele în care s-a desfășurat votul persoanelor de pe malul stâng

Peste 300 de mii de cetățeni ai Moldovei locuiesc pe malul stâng și este normal și logic ca aceștia să aibă posibilitatea de a-și folosi dreptul la vot în procesele politice din Moldova. Și nimeni, cred, nu neagă acest drept. Pe de altă parte, am fost îngrijorați de circumstanțele în care s-a desfășurat votul persoanelor de pe malul stâng și cum, într-un anumit sens, a fost coordonat. Evident, OSCE este împotriva oricărei corupții și a cumpărării de voturi. Dar, în același timp, desigur, există o preocupare generală cu privire la libertatea de mișcare între cele două maluri ale Nistrului”, a declarat reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting. Detalii, în program.

Tiraspolul a prelungit până pe 1 iulie termenul de asigurare a deplasării nestingherite în localitățile amplasate în stânga Nistrului și municipiul Bender și la ieșirea din acestea, se arata într-un comunicat al Biroului de politici de reintegrare în care se precizează și că decizia vine „urmare a solicitărilor continue ale Chișinăului, dar și a abordării temei liberei circulații în toate formatele de dialog existente, inclusiv în cadrul vizitei recente în Republica Moldova a reprezentantului special al președinției în exercițiu a OSCE pentru reglementarea transnistreană”.

Organizația neguvernamentală Promo-LEX a dat în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului Republica Moldova și Rusia pentru faptul că juriștii organizației continuă să aibă interdicție de a intra în regiunea transnistreană. Asociația Promo-LEX, citată de IPN, notează că guvernul de la Chişinău nu a depus suficiente eforturi pentru ca apărătorii drepturilor omului să-și desfășoare activitatea în regiunea transnistreană.

Grupurile de lucru de la Chişinău și Tiraspol pentru transport feroviar și comunicații s-au întrunit după o pauză de aproape un an. S-a discutat despre importului de produse petroliere prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, despre prelungirea cu încă jumătate de an a acordului privind circulația trenurilor marfare prin regiunea transnistreană semnat în 2012, dar și despre reluarea circulației prin regiunea transnistreană a trenului de pasageri de pe ruta ,,Moscova-Chișinău”, cu condiția evitării de către Tiraspol a reținerilor nejustificate, a controalelor neautorizate și acordării unor garanții de asigurare a integrității locomotivelor și vagoanelor, anunță un comunicat al Biroului de reintegrare.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă

Liderul din Belarus, Alexandr Lukașenka, i-a spus președintelui rus Vladimir Putin, care l-a primit vineri în vizită la Soci, că opoziția sprijinită de occident încearcă să destabilizeze R. Belarus. Întâlnirea este prima dintre cei doi lideri de când Minskul a deturnat la 23 mai un avion european de pasageri pentru a putea aresta un opozant al regimului Lukașenka. Putin a lăudat succesele apropierii dintre Belarus și Rusia, spunând că ele continuă să „edifice statul-uniune”.

Compania aeriană belarusă „Belavia” suspendă temporar zborurile spre Chișinău, Larnaca, Belgrad și Budapesta, urmare a interdicțiilor impuse de autoritățile mai multor state din UE, precum și de autoritățile din Ucraina. Iar zborurile regulate către Istanbul, Turcia, vor fi operate conform unui program modificat.

Companiile aeriene internaționale au început izolarea Republicii Belarus, după ce autoritățile belaruse au interceptat duminică un avion de pasageri al companiei irlandeze Ryanair și l-au forțat să aterizeze la Minsk, unde a fost arestat un jurnalist de opoziție și prietena sa, aflați la bord. Mai multe companiile europene, inclusiv Air France, Lufthansa, AirBaltic, KLM și Finnair au spus că aeronavele lor nu vor mai traversa spațiul aerian belarus. Luni, liderii Uniunii Europene au anunțat noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk, recomandând companiilor aeriene să ocolească Belarusul. Unii lideri europeni au calificat incidentul drept „act de piraterie”. Incidentul a reînnoit presiunile occidentale asupra liderului autoritar belarus Aleksandr Lukașenka, după sancțiunile impuse deja Minskului pentru reprimarea protestelor opoziției declanșate de alegerile prezidențiale controversate, din august 2020.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană, ca și în restul teritoriului Republicii Moldova au apărut diverse scheme de escrocherii legate de plățile online și cardurile bancare. Victime ale acestor escrocherii devin cel mai des pensionarii care nu au prea multă experiență în folosirea plăților online.

În Tiraspol la cumpărături
În Tiraspol la cumpărături

Zeci de oameni au devenit victime ale unor escroci care sună și se prezintă drept angajați ai unor bănci și prin anumite scheme bine stabilite reușesc să afle datele cardului bancar. În consecință, persoana vizată rămâne fără banii de pe card.

O altă metodă de furt de pe cardurile bancare este cea prin care persoanei i se propune să achite un serviciu de livrare pe un site fals al Postei Moldovei, site care colectează datele și le transmite escrocilor.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat mai mulți locuitori ai orașelor Tiraspol și Bender dacă s-au confruntat cu astfel de situații.

Vox

- Rudele și cunoștințele mele nu s-au confruntat cu astfel de situații. Dar am auzit mulți oameni vorbind despre asta și cred că primul lucru care trebuie făcut este să fie sesizate forțele de ordine. Dacă vor fi multe plângeri cu siguranță problema va fi tratată cu mai multă seriozitate de factorii de decizie. Dar este evident că atunci când te sună cineva și spune că este de la o bancă nu trebuie niciodată comunicate datele bancare. Chiar cei de la bancă spun că informația de pe card nu trebuie comunicată nimănui. Mai bine să mergi la bancă și să verifici informațiile.

- În această perioadă a pandemiei am auzit de multe situații în care oamenii au rămas fără bani ca urmare a unor astfel de scheme. Trebuie să fim foarte atenți și să înțelegem foarte bine care informații le putem face publice și care nu. Mai ales atunci când vorbim de bani și carduri bancare. Ar fi bine ca fiecare dintre noi să le explicăm bunicilor sau părinților mai în vârstă că există astfel de riscuri și să nu se lase amăgiți, iar dacă au probleme să meargă să se lămurească la bancă.

- Oamenii ar trebui să fie mai atenți cu felul în care gestionează informațiile personale și cele de pe card și să nu discute aceste subiecte cu oameni necunoscuți la telefon.

- Eu am fost sunat de un astfel de escroc pe Viber, dar auzisem de astfel de cazuri și eram pregătit, așa că nu am avut de suferit. Primul semnal de alarmă trebuie să fie faptul că suntem sunați prin mesageria vocală – băncile nu folosesc niciodată astfel de mijloace de comunicare cu clienții.

***

Reprezentantul special al președintelui în exercițiu al OSCE din partea Suediei pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Mayr-Harting, a avut programată marți, în cadrul vizitei sale în R. Moldova, o întâlnire cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, după ce în ajun se întâlnise la Chișinău cu liderii R. Moldova. Ce concluzii după această vizită a tras diplomatul - în relatarea Dianei Răileanu.

Evoluțiile în reglementarea diferendului transnistrean au fost modeste, din cauza pandemiei întâi de toate, a afirmat la Chișinău, reprezentantul președinției OSCE.

În al doilea rând, și-au făcut efectul schimbările politice din R. Moldova, a precizat Thomas Mayr-Harting. Oficialul și-a propus să impulsioneze discuțiile privind subiectul transnistrean și a anunțat că va organiza în următoarele săptămâni o vizită la Chișinău a mediatorilor și observatorilor ce fac parte din formatul de negocieri „5+2”. „Sunt necesare noi măsuri de încredere pentru a apropia cele două maluri ale Nistrului”, a precizat oficialul european.

Reprezentantul președinției OSCE s-a referit, între altele, și la apropiatul scrutin anticipat. Așteptatele alegeri au readus în spațiul public problemele legate de votul alegătorilor din stânga Nistrului. În ultimii doi ani, aceștia au participat masiv la vot, iar unii au declarat, inclusiv postului nostru de radio, că au fost plătiți pentru a merge la scrutin. Thomas Mayr-Harting a mai spus că evoluțiile sunt urmărite cu atenție de reprezentanții OSCE:

Am fost îngrijorați de circumstanțele în care s-a desfășurat votul persoanelor de pe malul stâng...

„Peste 300 de mii de cetățeni ai Moldovei locuiesc pe malul stâng și este normal și logic ca aceștia să aibă posibilitatea de a-și folosi dreptul la vot în procesele politice din Moldova. Și nimeni, cred, nu neagă acest drept. Pe de altă parte, am fost îngrijorați de circumstanțele în care s-a desfășurat votul persoanelor de pe malul stâng și cum, într-un anumit sens, a fost coordonat. Evident, OSCE este împotriva oricărei corupții și a cumpărării de voturi. Dar, în același timp, desigur, există o preocupare generală cu privire la libertatea de mișcare între cele două maluri ale Nistrului”. Thomas Mayr-Harting a precizat că autoritățile electorale ar trebui să caute soluții pentru a combate „votul organizat” și eventuala mituire a alegătorilor, însă acestea nu trebuie să limiteze în niciun fel drepturile cetățenilor din stânga Nistrului.

În cadrul vizitei din aceste zile, reprezentantul președinției OSCE s-a întâlnit și cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski care, între altele, a acuzat Chișinăul că ar da dovadă de reticență în dialog cu Tiraspolul. Spre deosebire de predecesorul său, președinta Maia Sandu evită să se întâlnească cu Krasnoselski. Ea a declarat în repetate rânduri, inclusiv la întâlniri cu mediatori și observatori 5+2 că formatul de negocieri privind reglementarea transnistreană trebuie să devină „o platformă pentru combaterea corupției și contrabandei”.

Dacă vor câștiga forțele de stânga, pro-ruse, atunci putem avea o evoluție doar în sensul dorit de Federația Rusă...

Analistul politic Ion Tăbîrță este de părere că părțile implicate în medierea dialogului dintre Chișinău și Tiraspol au puțin spațiu de manevră pentru a impulsiona discuțiile, mai ales în contextul așteptatelor alegeri.

Ion Tăbîrță: „Trebuie să recunoaștem că avem aspecte legate de pandemie și atâta timp cât nu se vor clarifica lucrurile privind acest virus este complicat de așteptat careva evoluții politice la nivel internațional, regional. Dar, totodată, trebuie să se clarifice lucrurile politic și aici, în interiorul Republicii Moldova. În Republica Moldova, începând cu anul 2019, avem unele schimbări, care în primă fază au dus la căderea regimului lui Plahotniuc, iar în a doua fază un politician prin esență pro-european a venit în fruntea unei instituții importante în stat – mă refer la Președinție și la Maia Sandu. Dar acum avem alegerile parlamentare. Și foarte mult va depinde de ce vom avea după aceste alegeri anticipate.

Dacă vor câștiga forțele de stânga, pro-ruse, atunci putem avea o evoluție doar în sensul dorit de Federația Rusă, desigur, cu un anumit accept al forțelor occidentale. Dacă vom avea o victorie și un guvern al forțelor pro-europene, mai degrabă conflictul va intra într-un anumit stand by pentru că influențele Federaţiei Ruse sunt încă mari în regiune și la moment o soluționare a conflictului transnistrean fără implicarea și acceptul Rusiei nu poate avea loc.

Totodată, trebuie să ținem cont și de evoluțiile regionale. Să vedem că ne așteaptă în Ucraina – vedem că și acolo situația este instabilă și recent s-a tensionat și mai mult. Așteptăm să vedem cum va evolua situația în Belarus și care va fi atitudinea puterilor europene, puterilor occidentale față de încălcările grave ale drepturilor omului. Și, desigur, cum va evolua relația Rusiei cu Occidentul. La moment, mai degrabă tind să cred că vom avea o conservare în evoluția conflictului transnistrean, nu cred că putem să ne așteptăm la soluții politice ale reglementării. Mai degrabă, părțile vor fi preocupate de implementarea acelor acorduri la care s-a ajuns în anii 2017-2018.”

Ion Tăbîrță crede că nu trebuie neglijată nici recenta declarație a președintelui rus Vladimir Putin privind intenția Rusiei de a contribui la căutarea „unei soluții juste” pentru problema transnistreană. Declarația a fost făcută la ceremonia de primire a scrisorii de acreditare a noului ambasador moldovean la Moscova, fostul deputat socialist Vladimir Golovatiuc.Negocierile pot fi influențate și de schimbările din regiune, atrage atenția analistul politic Ion Tăbârță. Din cauza faptului că dialogul dintre Kiev și Moscova devine tot mai acid, iar situația din Belarus provoacă îngrijorări în capitalele occidentale, atenția acordată diferendului transnistrean nu are cum să crească.

***

În ultimii 12 ani peste 14 milioane de euro și 22 milioane de dolari au fost alocate pentru activități de consolidare a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului de Uniunea Europeană, împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. UE este observator în formatul de negocieri „5+2” începând cu anul 2005 și este principalul donator extern pentru proiecte care vizează regiunea transnistreană.

Un comunicat al Biroului de reintegrare arată că mai multe aspecte conținute în Acordul de Asociere cu UE au făcut Republica Moldova mai atractivă pentru cetățenii ei din regiunea separatistă din stânga Nistrului. Printre acestea, regimul liberalizat de vize de care beneficiază și locuitorii din regiunea transnistreană, Acordul de Liber Schimb care deschide noi piețe de desfacere în UE și oportunități disponibile inclusiv pentru agenții economici din raioanele de est ale țării.

După ce Uniunea Europeană a ridicat vizele pentru cetățenii moldoveni, un număr important de locuitori ai regiunii transnistrene au căutat să-și facă acte moldovenești pentru a putea călători în Europa. „Dacă în 2013 în Registrul de stat al populației erau luaţi la evidenţă aproape 286 de mii de locuitori din stânga Nistrului, atunci la 01 aprilie 2021 acest număr a ajuns la peste 340 de mii”, se spune în comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.

Comunicatul salută și rolul pe care l-a avut Uniunea Europeană în perioada pandemiei de Covid-19 în dotarea sistemului medical cu medicamente și echipamente necesare, dar și în asigurarea cu vaccin anticovid. „O parte din aceste donații au fost direcționate unităților administrativ-teritoriale din stânga Nistrului și municipiului Bender”.

Oferirea de către Bruxelles a instrumentelor de facilitare a comerțului cu UE a permis atragerea unui număr mai mare de agenți economici din regiune în câmpul legal al Republicii Moldova. „La 1 aprilie la evidența Agenției Servicii Publice erau 2190 antreprenori, dintre care aproape 496 cu înregistrare permanentă. Totodată, UE a devenit principala destinație pentru exporturile de mărfuri din raioanele de est ale țării. În ultimii 7 ani peste jumătate din exporturile din regiune merg în UE, iar anul trecut aceste tranzacții au reprezentat 56,60%”, mai arată comunicatul Biroului de reintegrare de la Chişinău.

***

Despre declarațiile reprezentantului special al OSCE, în special despre afirmațiile sale că este nevoie de noi măsuri de încredere, dar și despre îndemnul către autoritățile electorale de la Chişinău să caute soluții pentru a combate „votul organizat” și eventuala mituire a alegătorilor fără a limita dreptul la vot al cetățenilor din stânga Nistrului, am discutat cu directorul Asociației Promo-Lex, Ion Manole.

Ion Manole, directorul Asociației Promo-Lex
Ion Manole, directorul Asociației Promo-Lex

Ion Manole: „În ceea ce privește noile măsuri de sporire a încrederii, eu cred că noi trebuie să pornim de la o analiză a rezultatelor de până acum. Or rezultatele sunt foarte mici, practic nu există rezultate, nu avem o apropiere a locuitorilor de pe cele două maluri ale Nistrului, nu avem o sporire a încrederii între cele două administrații – una constituțională și alta neconstituțională, cea de pe malul stâng. Nu avem un dialog, nu avem mecanisme și instrumente prin care aceste autorități ar comunica, dar și ar lucra împreună eficient pentru a rezolva anumite probleme.

Toată vina și toată problema aici este la Chişinău. Noi la Chişinău nu am avut și nu avem nicio viziune asupra acestei probleme, nu avem interes față de situația din stânga Nistrului și situația oamenilor de acolo și de aici vin toate problemele cu care se confruntă oamenii de 30 de ani, dar și problemele legate de incertitudinea rezolvării acestui presupus conflict.”

Europa Liberă: Spuneți că măsurile de încredere nu și-au avut efectul pe care se miza de la bun început. Cei care le promovează ar spune totuși că la nivelul oamenilor de rând au fost mai multe contacte, au fost stabilite legături, proiecte de afaceri, de altă natură. Ce vă face să fiți atât de critic față de aceste măsuri de încredere?

Ion Manole: „În primul rând, pentru că aceste măsuri de încredere nu presupun și activități care ar monitoriza situația drepturilor omului, care ar promova drepturile omului în stânga Nistrului, dar care ar crea și anumite instrumente pentru a apăra drepturile omului. Or pentru locuitorii acestei regiuni drepturile nu sunt nici garantate, nici posibil de apărat. Ne-am convins prin numeroasele hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, care recunosc încălcările grave și abuzuri asupra drepturilor omului în stânga Nistrului, dar nimeni nu grăbește cel puțin să le discute, ca să nu mai vorbim de faptul că nu se întreprind măsuri pentru a crea instrumente și posibilități pentru a le apăra și promova.”

Europa Liberă: Amintindu-mi de cei care critică aceste măsuri de încredere, țin minte că unul din argumentele lor era că astfel este legitimat, într-o anumită măsură, regimul de la Tiraspol, administrația de acolo, care are puterea de veto, formală sau informală, în aceste proiecte. Cele mai multe proiecte care se fac cu malul stâng au nevoie fie de o anumită aprobare formală, fie de acceptul informal sau protecția autorităților de acolo și în felul acesta s-ar fortifica și administrația de la Tiraspol.

Ion Manole: „Da, evident, absolut toate activitățile care sunt finanțate inclusiv în acest program de sporire a încrederii dintre cele două maluri au nevoie de aprobarea și acceptarea lor de către regimul de la Tiraspol. Or în aceste condiții nu putem vorbi de niște rezultate, pentru că regimul de la Tiraspol nu le accepta. Și noi vedem că pe parcursul acestor ani, când s-au fortificat, cum ați spus foarte bine, ei au devenit actori care știu foarte bine metodele prin care pot pune presiune. Tiraspolul acceptă doar activitățile care nu-l deranjează, care nu scot în evidență anumite probleme.

Tiraspolul acceptă doar proiectele care nu-l deranjează, care nu scot în evidență anumite probleme…

Acest program a fost gândit pentru ca oamenii de pe cele două maluri să aibă posibilități să lucreze împreună, să comunice și să găsească soluții. Or noi vedem că nimic din aceste obiective nu s-a realizat. Dimpotrivă, este o tot mai mare izolare a oamenilor de pe malul stâng.

Și eu aș mai atrage atenția la un aspect. Am observat cu toții, în special după alegerile din 2019 și 2020, parlamentare și prezidențiale, că conflictul coboară în mase. Până nu demult toată lumea era foarte fericită și tuturor diplomaților și funcționarilor publici le plăcea să spună că în Republica Moldova așa-zisul conflict este unul diferit față de celelalte din spațiul ex-sovietic și este foarte ușor de rezolvat, pentru că nu există un conflict între oameni. Este corect, așa și a fost.

Doar că odată cu organizarea acelor alegeri din 2019 și 2020, când am observat un fenomen destul de urât de transportare și corupere a alegătorilor din stânga Nistrului, am observat că tensiunile au crescut. Și au crescut tensiunile la nivel de locuitori, în special în Zona de Securitate. Îi putem înțelege de fapt, pentru că ei în cei 30 de ani s-au săturat, având atât de multe interdicții, obstacole, probleme, persecuții… Să luăm chiar ultimul caz de la Ștefan Vodă, de la Răscăieți, când un pescar s-a înecat în circumstanțe în care au fost implicați și așa-numiții grăniceri transnistreni.

Această tensiune apare deja la nivel de populație. Și aici eu deja văd un fenomen destul de periculos…

Așa că incidente în această zonă observăm destul de des, problemele nu se rezolvă, iar politicienii, atunci când au nevoie, bat palma, se înțeleg, împart banii, profită de această situație și de drama a miilor și zecilor de mii de oameni din această Zonă de securitate. Și în acest context vedem că această tensiune apare deja la nivel de populație. Și aici eu deja văd un fenomen destul de periculos.

Și cred că dacă partenerii internaționali se gândesc la un nou program de sporire a încrederii, cred că trebuie să pună accent mai mult pe libertatea presei, pe libertatea cuvântului, pe libertatea întrunirilor, să facă în așa fel încât oamenii din stânga Nistrului să poată vorbi liber, fără a le fi teamă; jurnaliștii, inclusiv cei de la Chişinău și din altă parte, să poată veni să lucreze liber, să discute cu oamenii, iar în regiune să apară surse media care vorbesc și promovează libertatea cuvântului și drepturile omului.”

Europa Liberă: Vedeți vreo soluție pentru asigurarea dreptului de vot al cetățenilor moldoveni din regiunea transnistreană, fără a face jocul politicienilor și a aduce această tensiune între oameni?

Ion Manole: „Problema participării alegătorilor din stânga Nistrului la alegerile organizate de autoritățile constituționale este o sarcină cu multe provocări, pentru că este un subiect care divizează și societatea din Republica Moldova, de pe malul drept.

Există noțiunea de „vot conștient” care presupune ca toți alegătorii să aibă acces la informații…

Pe de o parte, există foarte multe voci care au și ele dreptate, care susțin că voturile acestor alegători nu ar fi valabile. Există noțiunea de „vot conștient” care presupune ca toți alegătorii să aibă acces la informații, acces la platformele electorale, să poată participa și să-și cunoască toți concurenții. La rândul lor, partidele politice, concurenții electorali, să poată participa liber la diverse discuții, dezbateri, să poată avea acces pentru a organiza întâlniri cu alegătorii în toate regiunile țării.

Or, acest lucru nu se întâmplă. În condițiile în care stânga Nistrului inclusiv informațional este închisă, devine destul de problematic de asigurat acel „vot conștient” despre care vorbim.

Mai mult ca atât, observăm că în regiune apar totuși anumiți concurenți electorali de pe malul drept, sau este posibilă o anumită agitație electorală pentru anumiți concurenți. De exemplu, în 2009, prima dată când noi am monitorizat alegerile, într-o dimineața toată lumea s-a trezit cu banere ale unui concurent electoral, afișate pe drumul central de la Varnița până la Tiraspol, banere ale Partidului Comuniștilor, cu Vladimir Voronin, la putere pe atunci.

Este foarte greu, și oamenii știu acest lucru, cât este de dificil să traversezi aceste posturi, așa-zise vămi transnistrene, cum ești scotocit prin buzunare, mai ales atunci când vine vorba despre agitație electorală, iar aici apar banere până la Tiraspol. Pentru noi a fost un semn foarte clar că la momentul potrivit politicienii se pot înțelege și pot bate palma.

Acum am observat, și în raportul nostru este fixat acest lucru, că un concurent electoral, deputat în parlamentul Republicii Moldova, deputat socialist, a contribuit la finanțarea unui teren de joacă din satul Speia, Slobozia. Iarăși, apar foarte multe semne de întrebare, pentru că regimul de la Tiraspol nu permite circulația liberă și intrarea demnitarilor de la Chişinău. Și apare întrebarea logică – cum a fost posibil acest lucru și dacă ne putem aștepta la anumite scheme, din nou.”

Europa Liberă: Ce soluții există în această situație pentru a le asigura, pe de o parte, dreptul acestor oameni să voteze? Pentru că atunci când au primit cetățenia Republicii Moldova, au primit și acest drept de a vota. Iar pe de altă parte, de a nu da peste cap tot procesul electoral și pacea civică din Republica Moldova?

Ion Manole: „Da, este o întrebare destul de complicată, pentru că, indiferent de răspuns, vor exista două tabere care contestă argumentele celeilalte. Din acest motiv cred că este bine să menționam ambele variante.

Pe de o parte, este obligatoriu ca statul să le asigure drepturi egale tuturor. Trebuie să deschidem secții de votare pentru oamenii de acolo, să creăm condiții pentru ca oamenii să poată vota. Dar pe de altă parte apare problema acelui „vot conștient” despre care vorbeam.

Cred că aici Chişinăul ar trebui - și iarăși, din nou, nu vedem nicio mișcare, nicio declarație, niciun efort din partea autorităților de la Chişinău, dar nici din partea partidelor, a concurenților electorali – să facă eforturi în direcția obținerii accesului în stânga Nistrului.

Conflictul nu este rezolvat, este adevărat, dar acest lucru nu presupune obligatoriu închiderea și izolarea totală a acestui teritoriu, sub aspect informațional, dar și al accesului fizic.”

Aici e Radio Europa Liberă

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG