Linkuri accesibilitate

Regiunea transnistreană, între inundații și alegeri


Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Regiunea transnistreană, între inundații și alegeri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Din sumarul ediţiei:

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 iulie pe ultima sută de metri, însă discuțiile despre secțiile de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană și dreptul de vot al acestora continuă. Care este oferta partidelor din cursa electorală pentru alegătorii din stânga Nistrului? Ploile abundente au inundat la propriu mai multe localități din stânga Nistrului, inclusiv centrul orașului Bender. Și cerătorul din Polinia, Piotr Oleksy, despre schimbările pozitive și negative din regiunea transnistreană în ultimii ani și efectul liberalizării comerțului cu UE asupra situației economice și politice din regiunea separatistă.

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Duminică cetățenii moldoveni cu drept de vot sunt chemați la urne pentru a alege o nouă componență a legislativului. 41 de secții de votare vor fi deschise și pentru locuitorii regiunii transnistrene. Numărul mare de secții a fost unul din subiectele controversate ale acestei campanii electorale. Reprezentanții Platformei DA au depus o plângere penală „împotriva celor care au luat o decizie ilegală privind secțiile de votare din diaspora și din regiunea secesionistă”. Liderul formațiunii, Andrei Năstase, a declarat pe 29 iunie Platforma DA a obținut în instanță o victorie, Curtea Constituțională declarând că deschiderea secțiilor de votare pe un teritoriu necontrolat de autoritățile legale este neconstituțională.

De asemenea, Platforma DA a cerut Comisiei Electorale Centrale (CEC) să interzică printr-o hotărâre specială transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare în ziua alegerilor. Concurentul electoral spune că ar vrea să împiedice asemenea ilegalități, care s-ar fi petrecut în timpul unor alegeri precedente la secțiile de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. Potrivit Platformei DA, transportarea ilegală și coruperea alegătorilor la alegerile locale face obiectul unei anchete a Procuraturii Anticorupție.

Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR), staționat fără acceptul Chişinăului în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, a marcat joi 26 de ani de existență. Un comunicat al districtului vestic al armatei ruse anunță că șeful GOTR, Dmitri Zalenkov, a înmânat medalii și diplome și a atribuit grade militare, iar evenimentul s-a încheiat printr-o paradă. GOTR numără în jur de 2500 de militari ruși și organizează lunar zeci de aplicații și exerciții militare împreună cu forțele paramilitare transnistrene.

După ce autoritățile moldovene au interzis rotația militarilor prin aeroportul Chişinău, Moscova a început să recruteze pentru contingentul său din Transnistria locuitori din stânga Nistrului care au cetățenia rusă. Chişinăul cere constant retragerea trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană, însă Moscova și administrația de la Tiraspol spun că prezența acestui contingent este necesară pentru paza depozitelor de muniții de la Cobasna și menținerea misiunii de pacificare de pe Nistru, condusă de Federaţia Rusă.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, l-a felicitat pe liderul autoritar de la Minsk, Alexandr Lukașenka, de ziua independenței Republicii Belarus marcată la 3 iulie. Felicitările fostului președinte moldovean, care a etalat cu mai mute ocazii relația sa strânsă cu Lukașenka, survin în timp ce regimul de la Minsk se confruntă cu puternice presiuni occidentale din cauza reprimării violente a protestelor pro-democrație în urma alegerilor prezidențiale controversate din august 2020. Uniunea Europeană, Statele Unite și alte guverne occidentale nu-l recunosc pe Lukașenka drept președinte legitim al Belarusului, opoziția spunând că alegerile din 2020 au fost fraudate.

Acuzând UE că folosește sancțiunile „ca instrument de presiune asupra unui stat suveran și independent”, ministerul belarus de Externe a spus că Minskul își suspendă participarea în Parteneriatul Estic, care urmărește o cooperare mai strânsă între UE și șase republici foste sovietice, Armenia, Azerbaidjanul, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Autoritățile belaruse au început, de asemenea, o procedură de suspendare a acordului de readmisie încheiat cu UE. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a spus pe Twitter că, prin retragerea din Parteneriatul Estic, Belarusul a făcut „încă un pas înapoi”, care va „escalada tensiunile mai departe”.

Rusia a anunțat duminică peste 25 de mii de cazuri noi de infectare cu COVID-19, reprezentând cea mai mare cifră de la începutul lunii ianuarie. Confruntată cu varianta delta, mai contagioasă, a virusului, Rusia a înregistrat săptămâna aceasta recorduri de decese prin coronavirus timp de cinci zile la rând, culminând cu 697 morți într-o singură zi, pe 3 iulie.

Ucraina a impus reguli noi de traversare a frontierelor sale pentru persoanele venind din Federaţia Rusă, Marea Britanie, Portugalia și India, în încercarea de a încetini extinderea pe teritoriul său a variantei delta a coronavirusului. Persoanele care au stat în aceste țări minim 7 zile în ultimele două săptămâni nu vor mai putea intra în Ucraina decât cu un text antigen expres făcut la punctele de trecere a frontierei. Regula se aplică inclusiv dacă persoanele vin din alte state, dar au fost în țările afectate de noua tulpină în ultimele 14 zile. Restricția este valabilă inclusiv pentru cetățenii care sunt pe teritoriul Republicii Moldova și ar vrea să meargă în Ucraina traversând frontiera terestră, inclusiv prin segmentul transnistrean.

***

Ploile abundente au inundat vineri mai multe localități din stânga Nistrului. Străzile din centrul orașului Bender și parțial și cele de la Tiraspol au semănat mai degrabă a artere navigabile. Apa a intrat în transportul public, iar oamenii au fost nevoiți să meargă pe străzi prin apă până la genunchi pentru a ajunge la destinație.

Inundații la Bender
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:29 0:00

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat câțiva locuitori de la Tiraspol și Bender cine este responsabil pentru situația în care orice ploaie devine o problemă pentru infrastructura din oraș și ce ar trebui de făcut pentru a pune la punct canalizarea pluvială în cele două orașe situate foarte aproape de râul Nistru și cine ar trebui să se ocupe de acest lucru:

Autoritățile trebuie să aibă grijă de drumuri

Vox:

- În primul rând trebuie curățate colectoarele și scurgerile. Azi dimineața după ploaie pe stradă Krasnodonskaia în partea de jos, lângă biserică, totul era plin cu apă, nu puteai trece nici cu mașina. În primul rând, primarul orașului trebuie să răspundă de asta, el trebuie să se ocupe.

- Statul nostru știe ce să facă. Ce, noi trebuie să-i învățăm? Cel puțin la intersecția dintre străzile Borodinka și Krupskaia – acolo am locuit toată copilăria – acolo era jale. Dar au reușit să rezolve problema, atunci când au vrut. Acolo era mereu apă până la brâu – mașinile se blocau, troleibuzele electrocutau. Așa a fost toată copilăria mea – împingeam la mașini acolo ca să le scoatem din apă.

- Autoritățile trebuie să aibă grijă de drumuri. Și piața este inundată mereu – azi stăteam acolo în apă până la genunchi. Primarul sau cine e responsabil de asta, nu știu, dar trebuie să se ocupe. Nu are rost să ne plângem, că ei nu au cum să le facă pe toate odată. Totul se va face cu timpul.

Plaja râului Nistru la Tiraspol, inundațiile din iunie 2020
Plaja râului Nistru la Tiraspol, inundațiile din iunie 2020

- Cine, cine? Trebuie să purtăm bărci cu noi și să înotăm.

- Trebuie reparat sistemul de canalizare, ca să existe o scurgere bună pentru apă. Eu nu știu cum, dar sunt oameni competenți care trebuie să facă asta – să o curățe, să o repare…

- Trebuie făcute scurgeri pluviale. Ei niciodată nu au bani.

- Serviciile comunale răspund de asta. Scurgerile pluviale sunt înfundate, iar ei nu le curăță – stau și beau vodka. Pai ce, nu știți cum lucrează la noi serviciile comunale? Trebuie schimbată conducerea, dacă nu vor să lucreze, și puși la treabă. Bine ar fi să vină Stalin aici…

- În zonele care se inundă nu sunt scurgeri pluviale. Dar întrebarea trebuie adresată nu mie, ci bărbaților care șed în cabinete. Totul a rămas așa cum a fost înainte.

***

Duminică cetățenii moldoveni cu drept de vot sunt chemați la urne pentru a alege o nouă componență a legislativului. 41 de secții de votare vor fi deschise și pentru locuitorii regiunii transnistrene. Numărul mare de secții a fost unul din subiectele controversate ale acestei campanii electorale, de rând cu numărul considerat de unele forțe politice insuficient se secții de votare pentru diasporă. Platforma DA a cerut chiar în justiție reducerea la 28 a numărului secțiilor pentru regiunea transnistreană. Liliana Barbăroșie are detalii.

Motivul din care Platforma DA a adus în fața instanțelor subiectul secțiilor de votare pentru locuitorii regiunii estice este neîncrederea că acolo poate avea loc un proces electoral corect. Argumentul juridic cu care operează, însă, formațiunea e că CEC nu ar fi respectat criteriile legale când a stabilit mai întâi 44, iar apoi 41 de secții, iar cifrele din spatele plângerii ni le-a explicat Ion Botnarenco, avocatul din instanțe al Platformei DA:

„La scrutinul precedent, CEC a stabilit o serie de secții de votare în anumite locuri unde au participat zero alegători, dar aceleași secții sunt prezente și anul acesta. Păi, dacă Codul Electoral menționează faptul că atunci când se constituie secții pentru cetățenii din stânga Nistrului trebuie să ținem cont de trei criterii, inclusiv câte persoane au participat la ultimele scrutine, iar la ultimul scrutin, la o secție de votare, să zicem, s-au prezentat zero alegători, care este logica ca să fie stabilită aceeași secție de votare și pentru alegerile curente? ”

Plângerea inițială a partidului viza, în acest subiect anume, mai ales intenția comisiei electorale de a deschide, în premieră în aceste alegeri, trei puncte de votare chiar în interiorul regiunii, în localități necontrolate de autoritățile malului drept.

Când, confruntată cu critici venite de la alte instituții publice moldovene, comisia a făcut totuși un pas înapoi și a renunțat ea însăși la cele trei secții, competitorul electoral a contestat deja și numărul general, de 41 de secții decise ultima dată de comisie.

„Deci, pentru a omite o secție de votare, în baza unei eventuale decizii de judecată, nu e nevoie de foarte mult timp. Îți ajunge și o zi. Totul depinde de buna credință a CEC.”

Anterior, cum se știe, comisia electorală centrală de la Chișinău a fost nevoită, urmare a unei decizii judiciare ca aceasta, să majoreze numărul de secții pentru străinătate, dar majorarea a fost atât de mică, încât în loc să oprească criticile, doar le-a amplificat.

Cu toate că Platforma DA este singurul competitor din actuala cursă care a apelat la justiție în acest subiect anume, opinia că numărul de secții pentru regiune ar trebui mult restrâns este împărtășită și de alte partide, de exemplu formațiunea PAS condusă anterior de președinta Sandu, dar și de organizații non-guvernamentale, bunăoară Promo-Lex, care a spus recent într-un studiu că 28 de secții, exact câte se cer acum în justiție, ar fi suficiente și dacă numărul de alegători din regiune s-ar dubla. Autorul cercetării, Veaceslav Berbeca, ne-a explicat rațiunile din spatele acestei constatări:

„Fiindcă dacă s-ar reduce la 28 de secții, atunci chiar dacă am admite că ar participa 37 de mii de cetățeni, așa cum a fost maxim, la alegerile parlamentare din 2019, oricum participarea pe secție nu ar depăși 1300 de alegători. Deci, oricum se va reuși să se voteze. Dar, probabil, se speră că se vor obține cifre mai mari, adică că se va putea să aducă mult mai mulți oameni să voteze. E doar o ipoteză. Vom vedea ce se va întâmpla însă în ziua alegerilor.”

Despre votul în secțiile destinate locuitorilor regiunii transnistrene, rapoartele elaborare de observatori constatau, de la scrutin la scrutin, numeroase abateri, cea mai gravă fiind aparența mituirii acestor alegători – o bănuială neurmată însă niciodată de sancțiuni.

***

Dar care este oferta partidelor pentru alegătorii din stânga Nistrului? Vasile Botnaru discută subiectul și analistul politic Igor Boțan.

Igor Boțan, director executiv ADEPT
Igor Boțan, director executiv ADEPT

Europa Liberă: Ce fel de soluții pentru reglementarea transnistreană se licitează în această campanie electorală, dacă, în general, putem vorbi în termenii aceștia?

Igor Boțan: „Problema transnistreană este prezentă în actuala campanie electorală și acest lucru se datorează Comisiei Electorale Centrale, care a decis să deschidă 44 de secții de votare pentru cetățenii din Transnistria, dintre care trei secții de votare urmau să fie deschise pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, deși articolul 32 din Codul Electoral spune foarte clar că secțiile de votare se deschid doar în localitățile controlate de autoritățile constituționale.”

Europa Liberă: Dacă ați deschis subiectul, vreau să vă întreb – de unde și până unde atâta dragoste înflăcărată pentru cetățenii Republicii Moldova, locuitori ai regiunii transnistrene? Până acum era o atitudine rezervată, bazată pe faptul că nimeni nu poate să meargă să facă campanie electorală acolo, prin urmare, nu este un vot conștient. Acum, transnistrenii au devenit mai ahtiați ca altădată?

Igor Boțan: „Nu este tocmai așa, iar dragostea înflăcărată, după cum ați menționat Dvs., a apărut înainte de alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, datorită așa-zisei diplomații oligarhice dintre Vladimir Plahotniuc, oligarhul din partea dreapta a Nistrului, și Victor Gușanu, oligarhul din partea stângă a râului.”

Europa Liberă: Care a venit după diplomația stadionului?

Igor Boțan: „Da, numai că diplomația de meci a dlor Filat și Șevciuk nu a avut impact asupra participării transnistrenilor la alegerile naționale din Republica Moldova. Trebuie să menționăm că în perioada 1994 până în 2014 participarea transnistrenilor per ansamblu nu depășea aproximativ 10 mii de cetățeni care treceau râul Nistru și participau la alegeri.

Iată că la alegerile din 2019 această cifră a ajuns să fie de patru ori mai mare și de atunci interesul pentru participarea transnistrenilor este o temă de campanie foarte importantă și ne-am convins de acest lucru și la alegerile prezidențiale din anul trecut.”

Europa Liberă: Înțeleg că-i vânătoare de voturi suplimentare. Dar pe transnistreni ce-i motivează, sunt niște oferte politice atractive pentru ei, o împăcare promisă de concurenții electorali, care ar vrea s-o grăbească, și locuitorii din Transnistria?

Igor Boțan: „Practic, partidele politice din Republica Moldova nu au oferte noi pentru transnistreni. Acest conflict rămâne înghețat în formula anului 2005, atunci când negocierile au fost extinse în format „5+2” și oarecare noi oferte pentru transnistreni pur și simplu lipsesc.”

Exact acum un an, Igor Dodon spunea foarte răspicat că formula federalistă nu mai este potrivită

Europa Liberă: Blocul socialisto-comunist sau comuno-socialist spune cumva mai răspicat că pledează pentru federalizare.

Igor Boțan: „Exact acum un an, înainte de alegerile prezidențiale, ex-președintele Igor Dodon spunea foarte răspicat, la un live cu jurnaliștii, că formula federalistă nu mai este potrivită.

Este adevărat că liderii Blocului comuniștilor și socialiștilor au fost promotorii acestei idei federaliste, Vladimir Voronin a avut trei inițiative de federalizare a Republicii Moldova, ultima a fost cea referitoare la „memorandumul Kozak”, după care a fost adoptată legea din 2005, care îngheață profund problema transnistreană. Tot atunci a fost lansat și mecanismul de negocieri în format lărgit „5+2”, cu participarea Uniunii Europene și Statelor Unite, dar progrese nu au fost realizate. Este adevărat că, în 2007, dl Voronin a înaintat propunerea privind pașii mici pentru a convinge cetățenii care domiciliază în Transnistria că Republica Moldova le poate oferi un proiect de dezvoltare mult mai atractiv decât cel de izolare a regiunii, iar Igor Dodon a avut două inițiative -una de federalizare desfășurată și a doua referitoare la așa-zisul „pachet comprehensiv”, care a fost prezentat la întâlnirea anuală de la Munich în anul 2017, însă niciuna nu a fost dezvoltată mai departe.”

Europa Liberă: Mai nou, Krasnoselski îi reproșează Maiei Sandu tocmai că dă la o parte acest pachet de pași mici și, vezi Doamne, nu are șanse să reglementeze, dacă pornește cu retorica trupelor rusești ș.a.m.d.

Igor Boțan: „Krasnoselski vorbește ceea ce îi convine. El ar trebui să-și amintească de negocierile în format „5+2” din aprilie 2012, atunci când părțile, inclusiv garanții și mediatorii au ajuns la concluzia că abordarea în vederea reglementării transnistrene trebuie să urmeze exemplul OSCE cu cele trei coșuri.

Transnistria a refuzat în mod categoric să discute despre coșul privind reglementarea politică a conflictului, de aceea toate reproșurile domniei sale sunt pur și simplu bune de ignorat atâta timp cât liderii de la Tiraspol nu acceptă să negocieze în continuare în baza documentului din 2012, probabil nu pot avea loc progrese.”

Europa Liberă: Krasnoselski este copilul Ministerului de Externe din Federația Rusă, este evident pentru toată lumea, și el și-ar dori sau patronii lui și-ar dori să se înglodeze Chișinăul în pași mici, cum ar fi plăcuțe neutre, pașapoarte pentru transnistreni care să le permită să circule unde vor, în schimb, ei să nu se angajeze tocmai într-o soluționare politică la final și, mai ales, să nu asigure democratizarea așa cum o ceruse încă „formula 3D”.

În actuala campanie electorală nu există oferte pentru transnistreni

Igor Boțan: „Exact așa este, pentru că, după cedările pe care le-a făcut Chișinăul, era de așteptat că liderii din Transnistria vor face și ei pași în întâmpinare și vor accepta să fie discutate și problemele politice din cel de-al treilea coș. Odată ce acest lucru nu se întâmplă, evident că situația rămâne înghețată, iar acest lucru, până la o anumită limită, îi convine Chișinăului, pentru că, între timp, din 2014, relațiile cu Ucraina au intrat într-o nouă fază. Actualmente, Ucraina vede Transnistria ca un mare pericol la securitatea acestei regiuni separatiste, de aceea Chișinăul are o nouă tactică, dacă putem spune așa, să nu se grăbească să mai facă cedări atâta timp cât liderii transnistreni nu se conformează înțelegerilor din 2012 privind cele trei coșuri pe marginea cărora se negociază.

Trebuie să menționăm că în actuala campanie electorală nu există oferte pentru transnistreni. Practic, toate partidele politice din Republica Moldova nu fac oferte speciale pentru transnistreni, iar participarea transnistrenilor este văzută ca oferirea unui drept constituțional pentru cei care au cetățenia Republicii Moldova, dar domiciliază pe malul stâng al Nistrului. Asta este tot.

O singură formațiune politică a încercat să facă campanie electorală în Transnistria pentru a se convinge că acest lucru este imposibil și pentru a invoca ulterior că, odată ce nu pot face campanie acolo, Comisia Electorală Centrală procedează greșit că deschide tocmai 41 de secții de votare pentru cetățenii de acolo.”

Europa Liberă: Vă referiți la încercarea de penetrare făcută de AUR, care, de fapt, au repetat gestul de cândva al lui Vladimir Voronin, care știa foarte bine că nu va fi lăsat, dar a vrut să vadă toată lumea cum transnistrenii îl opresc în fața barajului când vrea să meargă în localitatea sa de baștină?

Igor Boțan: „Tocmai că Voronin nu voia acest lucru, el voia să se afirme ca președintele unui stat suveran și independent...”

Europa Liberă: Oare nu era conștient că s-ar putea să aibă asemenea opreliști?

Igor Boțan: „Nu, nu era conștient de acest lucru.”

Europa Liberă: Credea că autoritatea lui și promisiunile făcute sunt atât de convingătoare?

Igor Boțan: „Ne amintim că, în luna aprilie 2001, proaspătul președinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin a semnat cinci protocoale cu liderul transnistrean Igor Smirnov și domniei sale i se părea că transnistrenii au apreciat gestul și cedările pe care le-a făcut, iar atunci când a dorit să intre pe teritoriul controlat de separatiști a fost oprit de barieră.”

Europa Liberă: Și a fost umilit și, până la urmă, a zis că „o să le arate transnistrenilor unde iernează racii”.

Igor Boțan: „Da, au urmat acțiuni hotărâte, trebuie să recunoaștem, ale președintelui Voronin, care s-a adresat președintelui Putin ca să și-l ia acasă pe Smirnov, după care au fost retrase ștampilele vamale, au urmat acțiuni ferme bazate pe afirmația lui Voronin că, dacă un partener strategic nu dorește să ajute Republica Moldova să-și rezolve problemele, atunci Republica Moldova va căuta alți parteneri strategici, printre care s-au pomenit Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, lucru care ulterior s-a confirmat odată cu lărgirea formatului „5+2”, introducerea Misiunii EUBAM, iar mișcarea de răspuns a președintelui Putin, care a interzis produsele moldovenești agricole pe piața rusească, l-a făcut pe Voronin să cedeze și să accepte această formulă a pașilor mici, prin care să convingă transnistrenii că Republica Moldova este bine-intenționată în raport cu aceștia.

Cedările care au fost făcute au rămas într-o fază a înghețului, iar actualmente în campania electorală pe care o avem Partidul AUR a dorit să reamintească opiniei publice că avem un conflict înghețat, că avem o armată care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și că autoritățile Republicii Moldova nu întreprind nimic pentru a găsi o soluție, mai cu seamă că avem o discrepanță între legislația națională, care trebuie să ia în calcul hotărârea Curții Constituționale din mai 2017, potrivit căreia Transnistria este teritoriu ocupat de către Federația Rusă, asta pe de o parte, iar pe de altă parte, procesul de negocieri și relațiile în privința Transnistriei se bazează pe convenția așa-zisă Snegur-Elțin, semnată încă în 1992, și care tratează Federația Rusă ca pacificator în acest conflict.

Acest demers al Partidului AUR a pus în evidență faptul că avem această discrepanță și că lucrurile trebuie reconsiderate, dar nu cred că vreun partid politic în această campanie electorală vine cu vreo ofertă specială pentru transnistreni, care ar putea fi agreabilă într-un fel sau altul.”

Europa Liberă: Într-un cuvânt, AUR-ul a arătat că preocuparea Chișinăului pentru asigurarea dreptului la vot pentru cetățenii cu pașapoarte eliberate la Chișinău este, de fapt, cariat a câta oară de această stare de lucruri?

Igor Boțan: „Cred că scopul AUR-ului a fost să atragă atenția că în ziua alegerilor vor sta cu ochiul pe modalitatea de votare a transnistrenilor, mă refer la transportarea organizată a acestora și posibilitatea de a-i corupe pe transnistreni, așa cum s-a întâmplat în 2019 în cadrul diplomației oligarhice, pentru a vota un anumit concurent electoral.

Când zic concurent electoral, mă refer la Blocul comuniștilor și socialiștilor, ai cărora fruntași au spus deschis, foarte clar, că mizează foarte mult în aceste alegeri pe votul transnistrenilor care, din punctul lor de vedere, ar putea înclina balanța în favoarea lor pentru a forma în perioada postelectorală o majoritate a Blocului comuniștilor și socialiștilor cu Partidul „Șor”.

Iată toate lucrurile pe care le-au dezvăluit înșiși reprezentanții blocului și de care sunt conștienți cei de la AUR, care au întreprins acest demers vizavi de transnistreni.”

Europa Liberă: Ultima întrebare - în formula propusă de Vladimir Plahotniuc cu circumscripții uninominale, transnistrenii ca și cum aveau un reprezentant în parlament, ce randament a avut această reprezentare?

Igor Boțan: „Păi a avut un randament minimal, dacă putem spune așa. Deci au fost aleși doi candidați, chipurile, independenți, cvasianonimi aici, în Republica Moldova, dar cu atât mai mult în Transnistria și ceea ce au raportat jurnaliștii și observatorii a fost vorba despre transportare organizată și mituirea alegătorilor.”

Europa Liberă: Asta-i faza alegerii, dar în activitatea lor parlamentară s-a văzut că reprezintă cumva acest contingent specific de alegători, au abordat subiecte mai aproape de reglementare sau mai știi?

Igor Boțan: „Nu, astfel de abordări în forul legislativ în favoarea transnistrenilor nu s-au observat, dar contează în această campanie electorală mesajele pe care le transmit, că victoria Blocului comuniștilor și socialiștilor va menține Republica Moldova mai aproape de Federația Rusă, lucru care ar trebui să-i bucure pe transnistreni, potrivit celor care lansează astfel de mesaje.”

***

Certătorul din Polinia, Piotr Oleksy, a fost săptămâna trecută în regiunea transnistreană și am discutat cu el despre schimbările pozitive și negative din stânga Nistrului în ultimii ani, despre secțiile de votare pentru locuitorii regiunii, dar și despre efectul liberalizării comerțului cu UE asupra situației economice și politice din regiunea separatistă, influențele Rusiei în regiune și factorul transnistrean în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Așadar, cercetătorul de la Facultatea de Istorie a Universității „Adam Mickiewicz” din Poznan, Polonia, Piotr Oleksy.

Europa Liberă: Piotr Oleksy, ați vizitat des înainte de pandemie Chişinăul și Tiraspolul și cunoașteți bine zona. Acum ați revenit și ați vizitat și regiunea transnistreană – s-a schimbat ceva în ultimii ani?

Piotr Oleksy: „În ceea ce privește pandemia, Transnistria nu se deosebește prea mult de alte locuri din Europa – toată lumea s-a obișnuit destul de repede cu realitățile pandemice. Dar având în vedere că regiunea nu este mare, faptul că au fost închise frontierele a generat tensiuni și nemulțumiri. Acum însă totul revine destul de repede la realitatea post-pandemică.”

Europa Liberă: Una dintre problemele foarte mari ale Transnistriei este migrația – multă lume pleacă și rămân foarte puțini oameni care sunt activi și care pot schimba ceva în societate. Iar apărătorii drepturilor omului spun că în stânga Nistrului au avut de suferit foarte mult drepturile omului în ultimii ani.

Piotr Oleksy: „În ceea ce privește migrația, este într-adevăr o problemă foarte mare, oamenii pleacă. Și este des auzit mesajul că acolo nu au mai rămas tineri. Însă când cineva merge la Tiraspol sau în alt oraș, vede pe străzi destul de mulți tineri și se miră. Același lucru este valabil și în cazul Moldovei. În Occident se vorbește mult că în Moldova nu mai sunt tineri, însă când vii la Chişinău vezi pe străzi plimbându-se tinerii la fel ca în oricare altă capitală europeană.

Nici Rusia, nici UE nu încearcă să influențeze prea mult Transnistria în sensul drepturilor omului…

În ceea ce privește drepturile omului, vedem desigur în ultimele luni și chiar ani că există probleme cu deținuții din motive politice. Și impresia este că nu există posibilități de a influența administrația transnistreană – nici Rusia, nici Uniunea Europeană nu încearcă să influențeze prea mult Transnistria în acest sens. Acolo există un monopol puternic în vârful puterii și nu cred că acest lucru se va schimba prea curând.”

Europa Liberă: Ați spus că Rusia și Uniunea Europeană nici nu încearcă să facă ceva. Dar Moldova încearcă?

Piotr Oleksy: „Impresia mea este că relațiile dintre Moldova și Transnistria, dintre Transnistria și Uniunea Europeană și în general poziționarea Transnistriei pe plan internațional în ultimii 10 ani s-au schimbat foarte mult. În sensul că Acordul de Liber Schimb și politica pașilor mici lucrează, într-un anumit sens. Dacă privim într-o perspectivă mai amplă, vom vedea că Transnistria s-a schimbat și că este mult mai conectată cu spațiul occidental. Și asta, datorită economiei și legăturilor businessului transnistrean cu cel european, românesc și așa mai departe.”

Pare că Moldova oferă mult și nu primește nimic

Europa Liberă: Experții moldoveni spun că anume aceste contacte directe dintre Tiraspol și structurile Uniunii Europene, contactele de afaceri, strategia pașilor mici – toate au consolidat nu doar economia, dar și administrația transnistreană, acest monopol al puterii, iar sistemul autoritar din Transnistria a devenit mai puternic și mai vocal. Iar Chişinăul în această situație pierde pozițiile – face cedări și nu obține nimic în schimb. Dvs. cum vedeți această situație?

Piotr Oleksy: „Da, realitatea este din sfera marilor paradoxuri. Sunt de acord că actuala putere din Transnistria, legată de compania Sheriff, s-a consolidat datorită posibilităților pe care le oferă cooperarea economică cu UE. Dar acest lucru a fost influențat și de anumite procese interne din Transnistria. A plecat elita veche din jurul lui Igor Smirnov, inclusiv din motive biologice, iar proiectul legat de Evgheni Șevciuk a rămas și el în trecut.

Și da, pare că Moldova oferă mult și nu primește nimic și că actualele realități consolidează administrația transnistreană. Dar interesant este că, dacă privim lucrurile din perspectiva Transnistriei, vedem că și ei au aceeași impresie – că își pierd independența și neutralitatea. Și asta, pentru că, deși încet, dar totuși tot mai multe domenii ale vieții curente din regiunea transnistreană sunt legate de Republica Moldova. Următorul pas foarte important va fi pe 1 septembrie, când Ucraina a spus că mașinile fără numere neutre nu vor mai putea intra pe teritoriul Ucrainei. Și acesta va fi următorul pas care va apropia, chiar dacă forțat, realitatea transnistreană și cea moldovenească.”

Europa Liberă: Spuneți că ați avut impresia că odată cu schimbarea elitelor transnistrene acolo a apărut și mai mult pragmatism. La ce poate duce acest lucru în perspectivă?

Piotr Oleksy: „Mie mi se pare că acest pragmatism poate fi folosit de Occident, de Republica Moldova, dar în același timp poate deveni și o amenințare. Dacă comparăm discuțiile de acum cu cele din 2012-2013, vom vedea că atunci politica și simbolismul aveau o semnificație mult mai mare decât acum. Acum toate discuțiile sunt despre afaceri, despre pragmatism, iar lucrurile simbolice și politice sunt incluse doar când sunt necesare ca argument speculativ – acestea nu mai sunt de o importanță organică pentru administrația transnistreană. Iată deci o schimbare.

Dar pericolul cel mai mare este că acest pragmatism are legătură, evident, cu businessul legal, dar și cu tot felul de afaceri ilegale. Și pericolul cel mai mare este că pe platforma acestui pragmatism elita transnistreană în mod sigur a găsit deja limbă comună cu elitele de business „pragmatice” moldovene. Acest „pragmatism” poate deveni o platformă unde cele două părți se pot înțelege, însă acest lucru nu va însemna neapărat și o evoluție pozitivă pentru securitate, pentru decizii politice și pentru societatea de pe ambele maluri.

În ceea ce privește sistemul politic transnistrean și relațiile acestuia cu jucătorii externi, acum s-a creat o situație foarte interesantă, în care Transnistria în plan economic depinde cel mai mult de Uniunea Europeană, iar în plan politic – de Rusia. În acest spațiu există puterea transnistreană. Cel mai straniu aici este că Rusia apără Transnistria în fața influenței geopolitice a Uniunii Europene, iar pe de altă parte UE și legăturile economice cu aceasta permit administrației transnistrene să-și construiască o anumită, nu foarte mare, ar totuși autonomie în relațiile cu Rusia. Și în consecință este posibil ca acum administrația transnistreană să fie mai puțin dependentă de forțele eterne decât era în trecut, înainte de Acordul de Liber Schimb.

Este o situație foarte interesantă pentru studiul politologic, dar și periculoasă pentru dezvoltarea societății, pentru relațiile sociale, pentru drepturile omului, pentru societatea civilă și procesele social-politice din Transnistria.”

Europa Liberă: Ce însemnă aceste lucruri pentru procesul de negocieri? În ultimii ani totul a fost înghețat, ultimele evoluții au avut loc după înțelegerile directe dintre oligarhii Plahotniuc și Gușan. Acum nu există așteptări pentru evoluții pozitive în viitorul apropiat.

Piotr Oleksy: „Impresia mea este că ștacheta așteptărilor este pur și simplu ridicată prea sus. Dacă privim procesul într-o perspectivă de 10 ani, vedem că s-au schimbat foarte multe lucruri. Dar dacă an de an, mereu vrem pași înainte în procesul de negocieri – mi se pare că sunt așteptări prea mari, este ceva practic imposibil.

Transnistria este acum inclusă în procesele legate de Acordul de Liber Schimb, există măsurile de încredere și înțelegerile despre care ați amintit și aceste lucruri lucrează câte un pic.”

Europa Liberă: S-a discutat mult în această campanie electorală despre Transnistria și despre dreptul de vot pentru transnistreni. Cum vi se pare această situație? Vocile critice spun că acolo nu se poate face campanie electorală, acolo nu există accesul concurenților la electorat și la informație. Și atunci, pe de o parte da, oamenii trebuie să aibă drept de vot dacă sunt cetățeni, iar pe de altă parte ei nu au informațiile necesare ca să poată vota în cunoștință de cauză.

Piotr Oleksy: „Da, la nivel politic, cetățenesc, cetățenii trebuie să aibă drept de vot. Dar știm că acum câțiva ani transnistrenii nu erau deloc interesați de alegerile moldovene – participau doar câteva mii de persoane. Iar acum am avut peste 35 de mii. Desigur că acolo nu se poate organiza campanie electorală, este un vacuum informațional - deși nu complet, pentru că transnistrenii citesc presa moldovenească de limbă rusă, în special NewsMaker, dar și altele. Ca fapt divers, este interesant că în Transnistria mai mulți oameni au votat pentru Maia Sandu decât în Găgăuzia.

Este o chestiune de responsabilitate morală a statului pentru propriii cetățeni, care trebuie să aibă drept de vot. Pe de altă parte, acolo nu este un proces politic electoral normal, iar acești oameni sunt folosiți de anumite forțe politice. Este un paradox din care este foarte greu de ieșit.

Cel mai important este ca Chişinăul să înceapă să lucreze pentru a crea canale de comunicare cu societatea transnistreană.”

Europa Liberă: Chişinăul face ceva în acest sens, în percepția Dvs.?

Piotr Oleksy: „În ultimii ani nu prea multe. Totul acum la Chişinău este concentrat asupra problemelor interne. Există, desigur, măsurile de consolidare a încrederii – acestea sunt importante, dar nu sunt de natură să aducă rezultate într-o lună, jumătate de an, un an. Este o chestiune pe termen lung.”

Europa Liberă: Cum vă puteți explica reacția Moscovei la declarațiile noului președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, cu privire la necesitatea retragerii trupelor ruse? De fapt, este poziția dintotdeauna a Republicii Moldova. Altă poziție oficială nu a existat. De ce Moscova a reacționat atât de bolnăvicios?

Rusia încearcă să-și mențină influența acolo unde încă o mai are

Piotr Oleksy: „Nu a fost nimic nou în ceea ce spus Maia Sandu și nu a fost nimic nou în această reacție. Cred că nimeni nu a fost surprins. Rusia încearcă să-și mențină influența acolo unde încă o mai are. Dar vedem că în tot spațiul post-sovietic influența Rusiei se reduce treptat. Vedem acest lucru în Caucaz, în Ucraina și așa mai departe. Și prezența trupelor ruse pe Nistru este cea mai mare pârghie de influență în regiune. Vedem că în Republica Moldova posibilitățile Rusiei de a influența situația la nivel social, politic, la nivelul atitudinilor și activismului politic a societății se reduc constant. Vedem că discursul clasic pro-rus în politica Republicii Moldova nu mai lucrează la fel de eficient ca acum 10 ani. Și au mai rămas aceste trupe. Și, din punctul de vedere al rușilor, acestea trebuie să rămână acolo încă pentru multă vreme.

Dar mie mi se pare că acest lucru poate deveni un subiect de discuție în câțiva ani, pentru că după Rusia a acaparat Crimeea, importanța pentru Moscova a prezenței trupelor ruse pe Nistru se reduce. Așa că pe viitor aceasta poate deveni parte a discuției. Poate deveni un fel de monedă de schimb. Nu acum, dar în perspectiva a câțiva ani.”

Europa Liberă: Moldova ca perspectivă europeană - împreună cu Transnistria sau fără Transnistria? Cum poate fi rezolvată această ecuație? Sau regiunea va deveni o ancoră care va ține mereu Moldova undeva departe de perspectiva europeană?

Piotr Oleksy: „Totul depinde de ce avem în vedere atunci când vorbim despre perspectivă europeană. Pentru că acum nu există nicio perspectivă de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În UE nu există acum niciun fel de discuții despre extindere. Iar în programul Parteneriatului Estic s-a spus clar că acesta nu oferă perspectivă de membru.

Noi trebuie să ne gândim la perspectiva europeană a Republicii Moldova sub aspectul ca în țară oamenii să aibă un nivel de viață comparabil cu cel european și ca viața socială și politică să fie animată de aceleași mecanisme ca în Uniunea Europeană. Iată ce însemnă perspectivă europeană pentru Republica Moldova.

În ce măsură Transnistria împiedică o astfel de perspectivă? Transnistria în sine, ca autonomie sau structură teritorială nu o împiedică deloc. Dar dacă acolo există contrabandă, dacă există scheme în care sunt implicați și factori din Republica Moldova, și probabil și din Uniunea Europeană – pentru că nu poți organiza contrabanda din Transnistria în UE fără implicarea unor oameni din Uniunea Europeană – atunci deja apar semne de întrebare. Schemele de corupție și contrabanda – acesta este pericolul pe care îl reprezintă Transnistria pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova, și nu limba rusă sau autonomia politică sau de alt fel.”

Europa Liberă: Cercetătorul din Polinia, Piotr Oleksy. Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.

Aici e Radio Europa Liberă.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG