Nu ne putem aştepta la schimbări radicale şi imediate“
„Alegerile anticipate din Molodova“, notează ziarul berlinez „Die Tageszeitung“ într-un editorial, „ar putea să faciliteze un nou început. Pentru prima dată în ultimii opt ani, comuniştii vor trebui de acum înainte să se obişnuiască să joaceun rol secundar, cel al opoziţiei“. În continuare ziarul constată că şi forţele liberale de dreapta care vor încerca să formeze viitorul guvern nu vor fi în stare „să rezolve criza politică din Chişinău“.
Asupra dificultăţilor privind formarea viitorului guvern se opreşte şi ziarul berlinez „Der Tagesspiegel“. Acelaşi cotidian (cît şi „Neue Zürcher Zeitung“ din Elveţia şi „Der Standard“ din Viena) se referă apoi şi la problema alegerii noului preşedinte, arătînd că grupările democratice din parlament nu întrunesc numărul necesar de voturi. "Alegerile parlamentare de miercuri“, scrie ziarul „Süddeutsche Zeitung“ din München, „pot fi considerate drept sancţionarea oligarhilor post-comunişti care s-au îmbogăţit peste măsură, dar care se numesc în continuare 'comunişti'. În acelaşi timp majoritatea electoratului s-a pronunţat pentru aderarea la Uniunea Europeană".
Deşi comuniştii au suferit o înfrîngere, ei rămîn în continuare cea mai puternică forţă parlamentară. Această stare de fapt este descrisă de „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ drept „o semi-schimbare de putere la Chişinău“. Acelaşi ziar opinează că Voronin ar putea să încerce să dezbine forţele opoziţiei pentru a-şi menţine puterea. Din pricina aceasta „nu ne putem aştepta la schimbări radicale şi imediate“. Atît „Süddeutsche Zeitung“ cît şi „Frankfurter Allgemeine“ pledează pentru o susţinere mai substanţială a grupărilor democratice de către Uniunea Europeană.
Informînd despre alegerile din Moldova, ziarul „Luxemburger Wort“ vorbeşte despre "căderea ultimului bastion al Moscovei", manifestîndu-şi speranţa că prin pierderea majorităţii absolute deţinute de comunişti, această ţară are şansa unei schimbări paşnice. Autorul articolului îşi exprimă în final speranţa ca această ţară să nu cunoască o evoluţie similară cu cea a Ucrainei.
Încheiem sumara trecere în revistă a articolelor apărute în presa de limbă germană cu o concluzie destul de pesimistă, formulată de cotidianul austriac „Der Standard“: "Opoziţia vobeşte despre o victorie a democraţiei. Nu trebuie să uităm că alegerile anticipate din Moldova au fost forţate tocmai de această opoziţie. Ea a boicotat alegerea unui nou preşedinte pînă ce parlamentul ales în aprilie a fost dizolvat. Aserţiunea opoziţiei că alegerile au fost falsificate însă niciodată nu a fost confirmată de către OSCE. Un guvern condus de opoziţie încă nu este o garanţie că Moldova va deveni mai democratică şi va înregistra succese economice“.
„Alegerile anticipate din Molodova“, notează ziarul berlinez „Die Tageszeitung“ într-un editorial, „ar putea să faciliteze un nou început. Pentru prima dată în ultimii opt ani, comuniştii vor trebui de acum înainte să se obişnuiască să joaceun rol secundar, cel al opoziţiei“. În continuare ziarul constată că şi forţele liberale de dreapta care vor încerca să formeze viitorul guvern nu vor fi în stare „să rezolve criza politică din Chişinău“.
Asupra dificultăţilor privind formarea viitorului guvern se opreşte şi ziarul berlinez „Der Tagesspiegel“. Acelaşi cotidian (cît şi „Neue Zürcher Zeitung“ din Elveţia şi „Der Standard“ din Viena) se referă apoi şi la problema alegerii noului preşedinte, arătînd că grupările democratice din parlament nu întrunesc numărul necesar de voturi. "Alegerile parlamentare de miercuri“, scrie ziarul „Süddeutsche Zeitung“ din München, „pot fi considerate drept sancţionarea oligarhilor post-comunişti care s-au îmbogăţit peste măsură, dar care se numesc în continuare 'comunişti'. În acelaşi timp majoritatea electoratului s-a pronunţat pentru aderarea la Uniunea Europeană".
Deşi comuniştii au suferit o înfrîngere, ei rămîn în continuare cea mai puternică forţă parlamentară. Această stare de fapt este descrisă de „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ drept „o semi-schimbare de putere la Chişinău“. Acelaşi ziar opinează că Voronin ar putea să încerce să dezbine forţele opoziţiei pentru a-şi menţine puterea. Din pricina aceasta „nu ne putem aştepta la schimbări radicale şi imediate“. Atît „Süddeutsche Zeitung“ cît şi „Frankfurter Allgemeine“ pledează pentru o susţinere mai substanţială a grupărilor democratice de către Uniunea Europeană.
Informînd despre alegerile din Moldova, ziarul „Luxemburger Wort“ vorbeşte despre "căderea ultimului bastion al Moscovei", manifestîndu-şi speranţa că prin pierderea majorităţii absolute deţinute de comunişti, această ţară are şansa unei schimbări paşnice. Autorul articolului îşi exprimă în final speranţa ca această ţară să nu cunoască o evoluţie similară cu cea a Ucrainei.
Încheiem sumara trecere în revistă a articolelor apărute în presa de limbă germană cu o concluzie destul de pesimistă, formulată de cotidianul austriac „Der Standard“: "Opoziţia vobeşte despre o victorie a democraţiei. Nu trebuie să uităm că alegerile anticipate din Moldova au fost forţate tocmai de această opoziţie. Ea a boicotat alegerea unui nou preşedinte pînă ce parlamentul ales în aprilie a fost dizolvat. Aserţiunea opoziţiei că alegerile au fost falsificate însă niciodată nu a fost confirmată de către OSCE. Un guvern condus de opoziţie încă nu este o garanţie că Moldova va deveni mai democratică şi va înregistra succese economice“.
