„În ultimele luni, cea mai săracă ţară din Europa a avut dublu de suferit de pe urma politicii. Protestele care au urmat alegerilor generale din 5 aprilie au degenerat în violenţe” după care, se arată în Economist, sub presiunea străzii şi a opiniei publice internaţionale, combinat cu un blocaj constituţional în parlament, preşedintele ţării a fost obligat să dizolve parlamentul şi să organizeze alegeri generale anticipate.
În pofida faptului că şi la 29 iulie s-ar vorbit despre neregularităţi, comuniştii au obţinut un rezultat mai prost decât în aprilie, 45 la sută din voturi şi numai 48 de locuri în parlament. O pierdere de 12 mandate. Balanţa puterii, continuă The Economist, este acum în mâinile partidului democrat al lui Marian Lupu, fost important membru al partidului comuniştilor pe care l-a părăsit după alegerile din aprilie.
Partidul lui are 13 mandate cu care ar putea readuce partidul comuniştilor la putere sau ar putea guverna într-o coaliţie cu alte trei partide fost de opoziţie. „O grupare pestriţă” – remarcă The Economist – în care se regăsesc partide care pledează pentru re-unificarea cu România şi partide care susţin interesele lumii de afaceri.
Problema acută este acum înlocuirea preşedintelui Voronin. The Economist arată că mulţi îl văd în această funcţie pe „cosmopolitul" Marian Lupu (cum este descris des de presa internaţională) care ar putea aduce ceva prestigiu ţării. Unii se îndoiesc însă de calităţile lui de democrat.
Dar mai presantă este nevoia de a lansa reforme de mult uitate – continuă publicaţia britanică. Cursul indecis între est şi vest a lăsat Moldova izolată şi ignorată – contată The Economist. Preşedintele Voronin a aplecat mereu balanţa înspre Rusia în speranţa că aşa va rezolva conflictul Transnistrian. Fără mare succes , cum se poate vedea. În opinia săptămânalului britanic, soluţia ar fi reforme politice şi economice care să facă Moldova atractivă pentru Transnistria.
„Orice coaliţie vine la putere – încheie The Economist – va avea o mulţime de probleme de rezolvat”.
În pofida faptului că şi la 29 iulie s-ar vorbit despre neregularităţi, comuniştii au obţinut un rezultat mai prost decât în aprilie, 45 la sută din voturi şi numai 48 de locuri în parlament. O pierdere de 12 mandate. Balanţa puterii, continuă The Economist, este acum în mâinile partidului democrat al lui Marian Lupu, fost important membru al partidului comuniştilor pe care l-a părăsit după alegerile din aprilie.
Partidul lui are 13 mandate cu care ar putea readuce partidul comuniştilor la putere sau ar putea guverna într-o coaliţie cu alte trei partide fost de opoziţie. „O grupare pestriţă” – remarcă The Economist – în care se regăsesc partide care pledează pentru re-unificarea cu România şi partide care susţin interesele lumii de afaceri.
Problema acută este acum înlocuirea preşedintelui Voronin. The Economist arată că mulţi îl văd în această funcţie pe „cosmopolitul" Marian Lupu (cum este descris des de presa internaţională) care ar putea aduce ceva prestigiu ţării. Unii se îndoiesc însă de calităţile lui de democrat.
Dar mai presantă este nevoia de a lansa reforme de mult uitate – continuă publicaţia britanică. Cursul indecis între est şi vest a lăsat Moldova izolată şi ignorată – contată The Economist. Preşedintele Voronin a aplecat mereu balanţa înspre Rusia în speranţa că aşa va rezolva conflictul Transnistrian. Fără mare succes , cum se poate vedea. În opinia săptămânalului britanic, soluţia ar fi reforme politice şi economice care să facă Moldova atractivă pentru Transnistria.
„Orice coaliţie vine la putere – încheie The Economist – va avea o mulţime de probleme de rezolvat”.
