Curtea Constituţională se convoacă azi într-o şedinţă specială, în care va examina raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie. Dacă scrutinul va fi validat, la fel ca şi mandatele viitorilor deputaţi, actualul preşedinte în exerciţiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, va trebui să convoace noul Parlament pînă cel târziu pe 29 august.
Potrivit procedurii constitutionale, prima şedinţă a Parlamentului e prezidată de aşa numitul decan de vârstă – cel mai în vârstă deputat din noua legislatură – urmând ca, într-o primă instanţă, legislatorii proaspăt aleşi să decidă pe cine-l vor propune ca spicher al Parlamentului. Cea mai mare problemă e însă alta – alegerea unui nou şef al satului. Pare a fi una dintre cele mai grele sarcini ale viitoarei coalitii guvernamentale, pentru că reieşind din rezultatele ultimului scrutin trebuie să se asigure cu voturile a cel puţin opt din deputaţi comunişti. Într-o declaraţie pentru presă, liderii celor patru partide membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană s-au aratat optimişti în ceea ce priveşte evitarea unor anticipate, care ar putea fi cu uşurinţă provocate de comunişti prin refuzul de a oferi noii guvernări cele opt voturi necesare.
Liderii ai PCRM, care n-au ezitat de altfel în această perioadă să meargă în vacanţă, au lăsat să se înţelegă că ar putea vota un şef al statului propus de Alianţa pentru Integrare Europeană, în anumite condiţii însă, pe când liderii Alianţei au promis anterior că după validarea scrutinului vor face publice candidaturile lor pentru principalele funcţii în stat.
Ce urmează şi cum ar putea evolua evenimentele după constituirea Parlamentului – în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova – vrem să aflăm în această dimineaţă de la profesorului universitar Alexandru Arsenie, expert în drept constitutional.
Elena Cioina: Domnule Arsenie, parlamentarii urmează să se convoace în prima şedinţă pînă pe 29 august. Ce spune Constituţia că trebuie să facă pînă atunci?
Alexandru Arsenie: Pînă atunci urmează ca Curtea Constituţională să valideze scrutinul şi mandatul de deputat pentru că această validare permite deja constituirea Parlamentului nou ales la scrutinul din 29 iulie. După validare urmează ca şeful statului să convoace şedinţa noului Parlament, printr-un decret, pînă la 29 august curent. Reieşind din situaţia în care suntem noi azi, în criză profundă şi activitatea Guvernului limitată în această perioadă, cred că ar fi normal să fie convocată pînă la 29 august pentru a permite noului Parlament să purceadă la constituirea tuturor organelor în conformitate cu normele constituţionale pentru a începe tratative, o muncă de revenire la normal.
Valeriu Caţer: Domnule Arsenie, tocmai aici era problema. Punctînd, 29 sau mai devreme august, cînd se convoacă Parlamentul, ce urmează întîi de toate, aleg preşedintele şi mai departe?
Alexandru Arsenie: La prima şedinţă de constituire se audiază raportul Curţii Constituţionale privind validarea alegerilor, după aceasta Parlamentul purcede la alegerea preşedintelui Parlamentului, pentru că fracţiunile parlamentare sunt deja constituite, ele sunt rezultatul alegerilor şi Alianţa care s-a constituit este juridic formată. Preşedintele Parlamentului se alege printr-un vot simplu, adică 50 la sută plus un vot, adică 52 de voturi e suficient pentru alegerea preşedintelui Legislativului, după care preşedintele Parlamentului propune candidaturile la funcţia de vicepreşedinţi, în funcţie de organigrama ce va fi constituită. Tot fracţiunile parlamentare vor înainta candidaturi la biroul permanent, care este un organ de lucru al Parlamentului. El întocmeşte ordinea de zi, propune alte chestiuni pentru a fi dezbătute în Parlament şi aşa mai departe şi se constituite comisiile parlamentare permanente, pe cultura, probleme de justiţie, etc.
După ce s-a constituit Parlamentul în completa sa structură, tot Parlamentul, în aceeaşi zi sau a doua zi, în funcţie de cum vor derula lucrurile, este obligat să asculte raportul de activitate al Guvernului. Actualul Guvern prezintă raportul şi apoi cere demisia, îşi declină drepturile pentru că aşa e prevăzut constituţional, actualul Guvern îşi dă demisia în faţa noului Parlament. Parlamentul acceptă demisia sau declinarea drepturilor şi împuterniceşte Guvernul actual să exercite funcţiile respective pînă la formarea noului Guvern.
Valeriu Caţer: Aşa sau altfel, mai devreme sau mai tîrziu, Parlamentul trebuie să purceadă şi la alegerea preşedintelui Republicii Moldova. Noi vrem să examinăm în fond două scenarii. Primul şi cel mai simplu – comuniştii oferă minimul de cele 8 voturi pentru alegerea preşedintelui şi al doilea – comuniştii refuză să facă acest lucru. În cel de-al doilea caz, pot comuniştii bloca numirea unui nou Guvern?
Alexandru Arsenie: Nu. Am spus că aceasta este ordinea stabilită de Constituţie şi Regulament – se constituite Parlamentul cu structurile şi funcţiile sale, se audiază Guvernul, se admite demisia lui şi se porunceşte să exercite funcţiile pînă la formarea celui nou. În această perioadă, majoritatea parlamentară se întruneşte, discută candidatura la funcţia de premier, o stabilesc prin proces verbal şi o înaintează şefului statului pentru că acesta s-o desemneze, adică să legifereze această voinţă a majorităţii parlamentare, printr-un decret care desemnează candidatura la funcţia de prim-ministru.
Elena Cioina: Domnule Arsenie, să presupunem că există încă un scenariu mai mult sau mai puţin pesimist, să presupunem că Alianţa deja deţine controlul Guvernului, dar nu are funcţia de preşedinte. Ce poate realiza noua guvernare pînă la anticipatele de la anul viitor în acest caz?
Alexandru Arsenie: În conformitate cu prevederile constituţionale şi anume articolul 78 din Constituţia RM stabileşte că şeful statului este ales de către Parlament. Adică Parlamentul actual este de o nouă legislatură şi numai el este în drept să aleagă şeful statului. Adică şeful statului ales de Parlamentul precedent deja cade sub dreptul de a fi reales. Nu a ales Parlamentul la 3 iunie şeful statului. În aceste condiţii domnul Voronin este acum preşedinte interimar. Cum va fi ales preşedintele Parlamentului de această legislatură, mandatul preşedintelui interimar expiră.
Valeriu Caţer: Pînă la urmă asupra acestei chestiuni urmează să se pronunţe Curtea Constituţională.
Alexandru Arsenie: Evident. Care va fi deciţia Curţii Constituţionale, nu am de unde să ştiu, dar potrivit normelor constituţionale, din moment ce este ales preşdintele Parlamentului, expiră mandatul preşdintelui actual şi apare funcţia de interimat, preşedinte interimar. Şi preşedintele Parlamentului ce va fi ales, intră în interimatul funcţiei de preşdinte al RM, iar interimatul presupune că această perioadă nu poate depăşi două luni de zile. În timp de două luni Parlamentul urmează a alege preşedintele. Iată aceste două luni vor fi dedicate dialogului cu PCRM.
Valeriu Caţer: La modul practic, domnule Arsenie, lăsînd la o parte dialogul, în aceste două luni, ce poate face nouă majoritatea parlamentară constituită? Noi am pornit de la ipoteza că se vor convoca anticipate, una dintre cele mai proaste, dar una posibilă. În aceste două luni, să zicem, noua majoritate parlamentară, poate schimba un procuror general, poate numi un nou director la SIS, poate numi un alt preşedinte al Companiei Publice Teleradio-Moldova?
Alexandru Arsenie: Constituţia stabileşte anumite funcţii care ţin de competenţa Parlamentului. Procurorul general poate fi numit în funcţie de către noul Parlament la propunerea preşedintelui Parlamentului, la fel şi preşedintele Companiei Publice, adică creează structuri ale statului care ţin exclusiv de competenţa Parlamentului, inclusiv Curtea de Conturi, inclusiv CEC, inclusiv doi judecători la Curtea Constituţională şi aşa mai departe. În funcţie de mandat şi de situaţie, Parlamentul este obligat să purceadă la numirea acestor persoane, în conformitate cu voinţa poporului exprimată la 29 iulie.
Potrivit procedurii constitutionale, prima şedinţă a Parlamentului e prezidată de aşa numitul decan de vârstă – cel mai în vârstă deputat din noua legislatură – urmând ca, într-o primă instanţă, legislatorii proaspăt aleşi să decidă pe cine-l vor propune ca spicher al Parlamentului. Cea mai mare problemă e însă alta – alegerea unui nou şef al satului. Pare a fi una dintre cele mai grele sarcini ale viitoarei coalitii guvernamentale, pentru că reieşind din rezultatele ultimului scrutin trebuie să se asigure cu voturile a cel puţin opt din deputaţi comunişti. Într-o declaraţie pentru presă, liderii celor patru partide membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană s-au aratat optimişti în ceea ce priveşte evitarea unor anticipate, care ar putea fi cu uşurinţă provocate de comunişti prin refuzul de a oferi noii guvernări cele opt voturi necesare.
Liderii ai PCRM, care n-au ezitat de altfel în această perioadă să meargă în vacanţă, au lăsat să se înţelegă că ar putea vota un şef al statului propus de Alianţa pentru Integrare Europeană, în anumite condiţii însă, pe când liderii Alianţei au promis anterior că după validarea scrutinului vor face publice candidaturile lor pentru principalele funcţii în stat.
Ce urmează şi cum ar putea evolua evenimentele după constituirea Parlamentului – în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova – vrem să aflăm în această dimineaţă de la profesorului universitar Alexandru Arsenie, expert în drept constitutional.
Elena Cioina: Domnule Arsenie, parlamentarii urmează să se convoace în prima şedinţă pînă pe 29 august. Ce spune Constituţia că trebuie să facă pînă atunci?
Alexandru Arsenie: Pînă atunci urmează ca Curtea Constituţională să valideze scrutinul şi mandatul de deputat pentru că această validare permite deja constituirea Parlamentului nou ales la scrutinul din 29 iulie. După validare urmează ca şeful statului să convoace şedinţa noului Parlament, printr-un decret, pînă la 29 august curent. Reieşind din situaţia în care suntem noi azi, în criză profundă şi activitatea Guvernului limitată în această perioadă, cred că ar fi normal să fie convocată pînă la 29 august pentru a permite noului Parlament să purceadă la constituirea tuturor organelor în conformitate cu normele constituţionale pentru a începe tratative, o muncă de revenire la normal.
Valeriu Caţer: Domnule Arsenie, tocmai aici era problema. Punctînd, 29 sau mai devreme august, cînd se convoacă Parlamentul, ce urmează întîi de toate, aleg preşedintele şi mai departe?
Alexandru Arsenie: La prima şedinţă de constituire se audiază raportul Curţii Constituţionale privind validarea alegerilor, după aceasta Parlamentul purcede la alegerea preşedintelui Parlamentului, pentru că fracţiunile parlamentare sunt deja constituite, ele sunt rezultatul alegerilor şi Alianţa care s-a constituit este juridic formată. Preşedintele Parlamentului se alege printr-un vot simplu, adică 50 la sută plus un vot, adică 52 de voturi e suficient pentru alegerea preşedintelui Legislativului, după care preşedintele Parlamentului propune candidaturile la funcţia de vicepreşedinţi, în funcţie de organigrama ce va fi constituită. Tot fracţiunile parlamentare vor înainta candidaturi la biroul permanent, care este un organ de lucru al Parlamentului. El întocmeşte ordinea de zi, propune alte chestiuni pentru a fi dezbătute în Parlament şi aşa mai departe şi se constituite comisiile parlamentare permanente, pe cultura, probleme de justiţie, etc.
După ce s-a constituit Parlamentul în completa sa structură, tot Parlamentul, în aceeaşi zi sau a doua zi, în funcţie de cum vor derula lucrurile, este obligat să asculte raportul de activitate al Guvernului. Actualul Guvern prezintă raportul şi apoi cere demisia, îşi declină drepturile pentru că aşa e prevăzut constituţional, actualul Guvern îşi dă demisia în faţa noului Parlament. Parlamentul acceptă demisia sau declinarea drepturilor şi împuterniceşte Guvernul actual să exercite funcţiile respective pînă la formarea noului Guvern.
Valeriu Caţer: Aşa sau altfel, mai devreme sau mai tîrziu, Parlamentul trebuie să purceadă şi la alegerea preşedintelui Republicii Moldova. Noi vrem să examinăm în fond două scenarii. Primul şi cel mai simplu – comuniştii oferă minimul de cele 8 voturi pentru alegerea preşedintelui şi al doilea – comuniştii refuză să facă acest lucru. În cel de-al doilea caz, pot comuniştii bloca numirea unui nou Guvern?
Alexandru Arsenie: Nu. Am spus că aceasta este ordinea stabilită de Constituţie şi Regulament – se constituite Parlamentul cu structurile şi funcţiile sale, se audiază Guvernul, se admite demisia lui şi se porunceşte să exercite funcţiile pînă la formarea celui nou. În această perioadă, majoritatea parlamentară se întruneşte, discută candidatura la funcţia de premier, o stabilesc prin proces verbal şi o înaintează şefului statului pentru că acesta s-o desemneze, adică să legifereze această voinţă a majorităţii parlamentare, printr-un decret care desemnează candidatura la funcţia de prim-ministru.
Elena Cioina: Domnule Arsenie, să presupunem că există încă un scenariu mai mult sau mai puţin pesimist, să presupunem că Alianţa deja deţine controlul Guvernului, dar nu are funcţia de preşedinte. Ce poate realiza noua guvernare pînă la anticipatele de la anul viitor în acest caz?
Alexandru Arsenie: În conformitate cu prevederile constituţionale şi anume articolul 78 din Constituţia RM stabileşte că şeful statului este ales de către Parlament. Adică Parlamentul actual este de o nouă legislatură şi numai el este în drept să aleagă şeful statului. Adică şeful statului ales de Parlamentul precedent deja cade sub dreptul de a fi reales. Nu a ales Parlamentul la 3 iunie şeful statului. În aceste condiţii domnul Voronin este acum preşedinte interimar. Cum va fi ales preşedintele Parlamentului de această legislatură, mandatul preşedintelui interimar expiră.
Valeriu Caţer: Pînă la urmă asupra acestei chestiuni urmează să se pronunţe Curtea Constituţională.
Alexandru Arsenie: Evident. Care va fi deciţia Curţii Constituţionale, nu am de unde să ştiu, dar potrivit normelor constituţionale, din moment ce este ales preşdintele Parlamentului, expiră mandatul preşdintelui actual şi apare funcţia de interimat, preşedinte interimar. Şi preşedintele Parlamentului ce va fi ales, intră în interimatul funcţiei de preşdinte al RM, iar interimatul presupune că această perioadă nu poate depăşi două luni de zile. În timp de două luni Parlamentul urmează a alege preşedintele. Iată aceste două luni vor fi dedicate dialogului cu PCRM.
Valeriu Caţer: La modul practic, domnule Arsenie, lăsînd la o parte dialogul, în aceste două luni, ce poate face nouă majoritatea parlamentară constituită? Noi am pornit de la ipoteza că se vor convoca anticipate, una dintre cele mai proaste, dar una posibilă. În aceste două luni, să zicem, noua majoritate parlamentară, poate schimba un procuror general, poate numi un nou director la SIS, poate numi un alt preşedinte al Companiei Publice Teleradio-Moldova?
Alexandru Arsenie: Constituţia stabileşte anumite funcţii care ţin de competenţa Parlamentului. Procurorul general poate fi numit în funcţie de către noul Parlament la propunerea preşedintelui Parlamentului, la fel şi preşedintele Companiei Publice, adică creează structuri ale statului care ţin exclusiv de competenţa Parlamentului, inclusiv Curtea de Conturi, inclusiv CEC, inclusiv doi judecători la Curtea Constituţională şi aşa mai departe. În funcţie de mandat şi de situaţie, Parlamentul este obligat să purceadă la numirea acestor persoane, în conformitate cu voinţa poporului exprimată la 29 iulie.
