Analistul politic Igor Boţan, de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă, crede că plenara de sâmbătă a Partidului Comuniştilor a avut şi scopul să ridice moralul formaţiunii, după scorul sub aşteptări obținut la alegerile din 29 iulie. Radu Benea l-a întrebat dacă tactica anunţată de comunişti pentru dezmembrarea Alianţei pentru Integrare Europeană poate da roade:
Igor Boţan: Plenara Comitetului Central al Partidului Comuniştilor a stabilit sarcini de ordin tactic pentru ca ulterior să încerce să obţină o victorie strategică. Prima sarcină a liderilor comunişti a fost să menţină moralul formaţiunii, după ce rezultatul la recentele alegeri parlamentare a fost sub aşteptări. Deci, este vorba despre măsuri psihoterapeutice, dacă putem spune aşa. Ele sunt necesare fiindcă o parte dintre deputaţii comunişti ar putea să iasă de sub control la votarea secretă pentru noul şef al statului. A doua sarcină a plenarei a fost să demonstreze atitudinea de desconsiderare faţă de Alianţa pentru Integrarea Europeană, cu care s-a decis să nu se discute, ca şi cum n-ar exista ca entitate funcţională distinctă. A treia sarcină a fost cea de anunţare a preluării iniţiativei la formarea noii puteri post-electorale in calitate de forţă politică cu pretenţia de a fi cea mai puternică şi capabilă de a fi un centru de coagulare a noii puteri.
Dace aceste trei sarcini de ordin tactic sunt realizate atunci Partidul Comuniştilor ar obţine menţinerea unităţii partidului şi a fracţiunii, pe de o parte şi scindarea Alianţei pentru Integrarea Europeană, pe de altă parte. În consecinţă, comuniştii s-ar apropia la un pas de victoria strategică - rămânerea la guvernare ca cea mai influentă forţă politică.
Radu Benea: Credeţi că Partidul Comuniştilor va reuşi să-şi atingă scopurile? Ce ar putea să întreprindă partidele Alianţei pentru Integrarea Europeană pentru a se opune planurilor comuniştilor?
Igor Boţan: Reuşita Partidului Comuniştilor depinde în totalitate de comportamentul şi reacţiile de răspuns ale celor patru formaţiuni fondatoare ale Alianţei pentru Integrarea Europeană. În primul rând, acestea nu trebuie să dea nici un prilej pentru vorbe despre eventuale scindări interne. În al doilea rând, toate acţiunile şi declaraţiile liderilor alianţei trebuie să aibă în vedere eventuala lor invocare în cazul dacă se va ajunge la alegerile parlamentare anticipate anul viitor. Adică, fermitatea alianţei trebuie să fie combinată cu mesaje şi atitudini de excludere a antagonismelor politice şi sociale inutile, de consolidare a societăţii. În sfârşit, dacă Partidul Comuniştilor va refuza dialogul cu Alianţa pentru Integrarea Europeană, aceasta ar trebui să formeze o singură formaţiune parlamentară chiar la prima şedinţă a Parlamentului pentru a se legaliza ca entitate şi a exclude astfel orice manevre şi discuţii despre nefuncţionalitatea ei. Acest procedeu ar diminua mult posibilitatea de manevre din partea preşedintelui Voronin şi la numirea noului prim-ministru. Ulterior, după depăşirea crizei politice, majoritatea parlamentară ar putea reveni la fracţionarea Parlamentului prin schimbarea regulamentului acestuia dacă ar fi nevoie.
Radu Benea: Aţi pomenit despre eventuale alegeri anticipate în 2010. Cât de probabile ar fi ele?
Igor Boţan: După ce am urmărit lucrările plenarei recente a Partidului Comuniştilor cred că probabilitatea anticipatelor este destul de înaltă, aş zice de 50 la 50. Este evident că Partidul Comuniştilor va lupta pentru a se agăţa măcar cumva de putere şi pentru a avea acces la anumite pârghii administrative. Singurul remediu împotriva ambiţiilor Partidului Comuniştilor rezidă în unitatea Alianţei pentru Integrarea Europeană. În mod paradoxal, această alianţă foarte fragilă este consolidată chiar de forţa încă masivă a Partidului Comuniştilor, care sperie. Deci, este important ca alianţa să reziste, fiindcă ulterior va putea funcţiona din inerţie.
Pentru a evita conflictele interne, componentele alianţei ar putea încerca să se concentreze mai curând asupra sarcinilor care urmează a fi atinse decât asupra distribuirii funcţiilor. În acest sens, Partidul Liberal ar putea să se concentreze asupra administrării eficiente a municipiului Chişinău, unde liberalii au un primar şi unde este concentrată 60 la sută din economia Republicii Moldova. Acest lucru ar ridica mult şansele lui Dorin Chitoacă pentru al doilea mandat de primar şi i-ar asigura suportul componentelor alianţei la alegerile locale viitoare. Partidul Liberal Democrat ar putea să se concentreze asupra fortificării guvernului şi a organelor de ocrotire a normelor de drept. Partidul Democrat deopotrivă cu cel Liberal Democrat - asupra reformelor economice şi suportului internaţional economic pentru Republica Moldova. Alianţa Moldova Noastră ar putea să se concentreze asupra reformării administraţiei publice locale, ţinînd cont de faptul că 40 la sută din preşedinţii de raioane sunt din partea AMN. La distribuirea posturilor s-ar putea ţine seama de distribuirea sarcinilor menţionate mai sus.
Radu Benea: Credeţi că cele spuse sunt posibile în situaţia în care Partidul Comuniştilor rămâne la guvernare cu un guvern provizoriu până la următoarele alegeri anticipate, sau e posibil ca alianţa să aleagă un preşedinte al Parlamentului care să preia funcţia de şef de stat şi să numească un guvern propriu?
Igor Boţan: În primul rând, dacă Alianţa pentru Integrarea Europeană va forma o singură fracţiune parlamentară preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin va fi oarecum obligat să numească un prim-ministru din partea acesteia. Nu există alte posibilităţi. Altfel ar exista un demers antagonist foarte puternic. În al doilea rând, cred că noua alianţă se va adresa Curţii Constituţionale şi va cere totuşi ca aceasta s se expună explicit asupra deţinerii de către un deputat (Vladimir Voronin), nu de către preşedintele Parlamentului a funcţiei de şef al statului.
Radu Benea: Deci, singurul arbitru rămâne Curtea Constituţională?
Igor Boţan: Da. Cred că rolul Curţii Constituţionale în această situaţie devine extraordinar.
Igor Boţan: Plenara Comitetului Central al Partidului Comuniştilor a stabilit sarcini de ordin tactic pentru ca ulterior să încerce să obţină o victorie strategică. Prima sarcină a liderilor comunişti a fost să menţină moralul formaţiunii, după ce rezultatul la recentele alegeri parlamentare a fost sub aşteptări. Deci, este vorba despre măsuri psihoterapeutice, dacă putem spune aşa. Ele sunt necesare fiindcă o parte dintre deputaţii comunişti ar putea să iasă de sub control la votarea secretă pentru noul şef al statului. A doua sarcină a plenarei a fost să demonstreze atitudinea de desconsiderare faţă de Alianţa pentru Integrarea Europeană, cu care s-a decis să nu se discute, ca şi cum n-ar exista ca entitate funcţională distinctă. A treia sarcină a fost cea de anunţare a preluării iniţiativei la formarea noii puteri post-electorale in calitate de forţă politică cu pretenţia de a fi cea mai puternică şi capabilă de a fi un centru de coagulare a noii puteri.
Dace aceste trei sarcini de ordin tactic sunt realizate atunci Partidul Comuniştilor ar obţine menţinerea unităţii partidului şi a fracţiunii, pe de o parte şi scindarea Alianţei pentru Integrarea Europeană, pe de altă parte. În consecinţă, comuniştii s-ar apropia la un pas de victoria strategică - rămânerea la guvernare ca cea mai influentă forţă politică.
Radu Benea: Credeţi că Partidul Comuniştilor va reuşi să-şi atingă scopurile? Ce ar putea să întreprindă partidele Alianţei pentru Integrarea Europeană pentru a se opune planurilor comuniştilor?
Igor Boţan: Reuşita Partidului Comuniştilor depinde în totalitate de comportamentul şi reacţiile de răspuns ale celor patru formaţiuni fondatoare ale Alianţei pentru Integrarea Europeană. În primul rând, acestea nu trebuie să dea nici un prilej pentru vorbe despre eventuale scindări interne. În al doilea rând, toate acţiunile şi declaraţiile liderilor alianţei trebuie să aibă în vedere eventuala lor invocare în cazul dacă se va ajunge la alegerile parlamentare anticipate anul viitor. Adică, fermitatea alianţei trebuie să fie combinată cu mesaje şi atitudini de excludere a antagonismelor politice şi sociale inutile, de consolidare a societăţii. În sfârşit, dacă Partidul Comuniştilor va refuza dialogul cu Alianţa pentru Integrarea Europeană, aceasta ar trebui să formeze o singură formaţiune parlamentară chiar la prima şedinţă a Parlamentului pentru a se legaliza ca entitate şi a exclude astfel orice manevre şi discuţii despre nefuncţionalitatea ei. Acest procedeu ar diminua mult posibilitatea de manevre din partea preşedintelui Voronin şi la numirea noului prim-ministru. Ulterior, după depăşirea crizei politice, majoritatea parlamentară ar putea reveni la fracţionarea Parlamentului prin schimbarea regulamentului acestuia dacă ar fi nevoie.
Radu Benea: Aţi pomenit despre eventuale alegeri anticipate în 2010. Cât de probabile ar fi ele?
Igor Boţan: După ce am urmărit lucrările plenarei recente a Partidului Comuniştilor cred că probabilitatea anticipatelor este destul de înaltă, aş zice de 50 la 50. Este evident că Partidul Comuniştilor va lupta pentru a se agăţa măcar cumva de putere şi pentru a avea acces la anumite pârghii administrative. Singurul remediu împotriva ambiţiilor Partidului Comuniştilor rezidă în unitatea Alianţei pentru Integrarea Europeană. În mod paradoxal, această alianţă foarte fragilă este consolidată chiar de forţa încă masivă a Partidului Comuniştilor, care sperie. Deci, este important ca alianţa să reziste, fiindcă ulterior va putea funcţiona din inerţie.
Pentru a evita conflictele interne, componentele alianţei ar putea încerca să se concentreze mai curând asupra sarcinilor care urmează a fi atinse decât asupra distribuirii funcţiilor. În acest sens, Partidul Liberal ar putea să se concentreze asupra administrării eficiente a municipiului Chişinău, unde liberalii au un primar şi unde este concentrată 60 la sută din economia Republicii Moldova. Acest lucru ar ridica mult şansele lui Dorin Chitoacă pentru al doilea mandat de primar şi i-ar asigura suportul componentelor alianţei la alegerile locale viitoare. Partidul Liberal Democrat ar putea să se concentreze asupra fortificării guvernului şi a organelor de ocrotire a normelor de drept. Partidul Democrat deopotrivă cu cel Liberal Democrat - asupra reformelor economice şi suportului internaţional economic pentru Republica Moldova. Alianţa Moldova Noastră ar putea să se concentreze asupra reformării administraţiei publice locale, ţinînd cont de faptul că 40 la sută din preşedinţii de raioane sunt din partea AMN. La distribuirea posturilor s-ar putea ţine seama de distribuirea sarcinilor menţionate mai sus.
Radu Benea: Credeţi că cele spuse sunt posibile în situaţia în care Partidul Comuniştilor rămâne la guvernare cu un guvern provizoriu până la următoarele alegeri anticipate, sau e posibil ca alianţa să aleagă un preşedinte al Parlamentului care să preia funcţia de şef de stat şi să numească un guvern propriu?
Igor Boţan: În primul rând, dacă Alianţa pentru Integrarea Europeană va forma o singură fracţiune parlamentară preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin va fi oarecum obligat să numească un prim-ministru din partea acesteia. Nu există alte posibilităţi. Altfel ar exista un demers antagonist foarte puternic. În al doilea rând, cred că noua alianţă se va adresa Curţii Constituţionale şi va cere totuşi ca aceasta s se expună explicit asupra deţinerii de către un deputat (Vladimir Voronin), nu de către preşedintele Parlamentului a funcţiei de şef al statului.
Radu Benea: Deci, singurul arbitru rămâne Curtea Constituţională?
Igor Boţan: Da. Cred că rolul Curţii Constituţionale în această situaţie devine extraordinar.
