Cum privesc juriştii la cele întâmplate astăzi în Parlament şi ce şanse ar avea comuniştii să obţină anularea deciziei prin care Mihai Ghimpu a fost ales preşedinte al Parlamentului? Diana Răileanu:
Orice deputat are dreptul să conteste actele Parlamentului la Curtea Constituţională, ne-a declarat expertul LADOM, Ion Creangă, cel care a deţinut mai mulţi ani la rînd funcţia de şef al direcţiei juridice a Parlamentului. Ion Creangă a precizat însă că Înalta Instanţă poate să examineze numai acte cu caracter normativ: „În cazul dat, ceea ce ţine de constituire, este un moment organizatoric şi o politică internă a Parlamentului, care în viziunea mea nu ar trebui să fie examinată de Curtea Constituţională, ar trebui să fie respinsă. Noi avem un precedent în celelalte Parlamente, unde numirile în funcţiile din cadrul Parlamentului nu sunt supuse controlului constituţionalităţii. Prin urmare, cred eu că nu este nicio şansă şi ar trebui să se conformeze situaţiei, şi să-şi formeze fracţinea, şi o să participe la viaţa parlamentară”.
L-am întrebat pe expertul în drept constituţional, Victor Popa, cât de vulnerabilă ar fi decizia majorităţii parlamentare privind alegerea şefului Parlamentului, adoptată în lipsa deputaţilor comunişti? „Atât timp cât Parlamentul deţine o majoritate prin care poate să adopte decizii conform Constituţiei şi regulamentului parlamentului, deci el nu este vulnerabil. Şi dacă vă aduceţi ainte, acuma zicem vice-versa, deci în legislatura precedentă, când părăseau sala fracţiunile care erau din opoziţie, comuniştii lucrau bine-merci. Nu-i deranja faptul că ăştia nu sunt prezenţi în sală. Acuma se întâmplă acelaşi lucru, numai că invers, ăştia au părăsit sala, nu participă şi aşa mai departe. Parlamentul îşi exercită funcţiile” .
Experţii opinează că cele 4 partide din coaliţia pentru integrare europeană - PL, PLDM, AMN şi PD - având 53 de mandate, un număr suficient pentru adoptarea hotărârilor incluse în ordinea de zi, sunt în drept să continuie lucrările Parlamentului.
Orice deputat are dreptul să conteste actele Parlamentului la Curtea Constituţională, ne-a declarat expertul LADOM, Ion Creangă, cel care a deţinut mai mulţi ani la rînd funcţia de şef al direcţiei juridice a Parlamentului. Ion Creangă a precizat însă că Înalta Instanţă poate să examineze numai acte cu caracter normativ: „În cazul dat, ceea ce ţine de constituire, este un moment organizatoric şi o politică internă a Parlamentului, care în viziunea mea nu ar trebui să fie examinată de Curtea Constituţională, ar trebui să fie respinsă. Noi avem un precedent în celelalte Parlamente, unde numirile în funcţiile din cadrul Parlamentului nu sunt supuse controlului constituţionalităţii. Prin urmare, cred eu că nu este nicio şansă şi ar trebui să se conformeze situaţiei, şi să-şi formeze fracţinea, şi o să participe la viaţa parlamentară”.
L-am întrebat pe expertul în drept constituţional, Victor Popa, cât de vulnerabilă ar fi decizia majorităţii parlamentare privind alegerea şefului Parlamentului, adoptată în lipsa deputaţilor comunişti? „Atât timp cât Parlamentul deţine o majoritate prin care poate să adopte decizii conform Constituţiei şi regulamentului parlamentului, deci el nu este vulnerabil. Şi dacă vă aduceţi ainte, acuma zicem vice-versa, deci în legislatura precedentă, când părăseau sala fracţiunile care erau din opoziţie, comuniştii lucrau bine-merci. Nu-i deranja faptul că ăştia nu sunt prezenţi în sală. Acuma se întâmplă acelaşi lucru, numai că invers, ăştia au părăsit sala, nu participă şi aşa mai departe. Parlamentul îşi exercită funcţiile” .
Experţii opinează că cele 4 partide din coaliţia pentru integrare europeană - PL, PLDM, AMN şi PD - având 53 de mandate, un număr suficient pentru adoptarea hotărârilor incluse în ordinea de zi, sunt în drept să continuie lucrările Parlamentului.
