Linkuri accesibilitate

Ineluctabila demisie


Vladimir Voronin nu are încotro şi trebuie să demisioneze

Gheorghe Cojocaru: Declaraţia de ieri a preşedintelui în exerciţiu Vladimir Voronin, de la finele întlânirii cu activul comunist, prin care şi-a anunţat intenţia de a demisiona din funcţia de şef al statului a luat prin surprindere clasa politică şi mass media, conturând noi oportunităţi pentru realizarea alternanţei la guvernare. O declaraţie destul de întârziată, totuşi, care survine în contextul în care Alianţa pentru Integrare Europeană a preluat şi iniţiativa politică, şi şefia Parlamentului ....

Valentina Ursu: Dar, instalarea liberalului Mihai Ghimpu în fruntea Parlamentului este contestată de Partidul Comuniştilor şi face obiectul unei sesizări la Curtea Constituţională. De ce preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, nu a aşteptat verdictul Curţii Constituţionale, după care să-şi facă publică intenţia de demisie? Ce semnificaţii are în această situaţie declaraţia sa de demisie?

Gheorghe Cojocaru: Intenţia de a demisiona a fost făcută publică în condiţiile în care Alianţa pentru Integrare Europeană intenţionează, la rândul ei, să declare vacant postul de şef al statului, prerogativele căruia urmează să fie preluate de preşedintele Parlamentului. După alegerea lui Mihai Ghimpu în funcţia de preşedinte al Legislativului raportul politic de forţe se schimbă categoric în defavoarea Partidului Comuniştilor. Liderii comunişti încep să piardă nu numai iniţiativa politică, ei încep să piardă poziţie după poziţie în ierarhia puterii în stat. Or, cramponarea de putere, în condiţiile în care regimul comunist nu mai are nici un dram de legitimitate, riscă să cadă sub incidenţa acuzaţiei de uzurpare a puterii în stat. Cred că realizarea a acestei perspective deloc surâzitoare pentru actualii lideri comunişti, l-a determinat în cele din urmă pe preşedintele în exerciţiu să ia decizia respectivă, nemaiaşteptând decizia Curţii Constituţionale în cazul alegerii peşedintelui Parlamentului.

Valentina Ursu: Aşa cum spuneaţi la început, Vladimir Voronin a făcut această declaraţie în faţa activului comunist. Ce semnal politic a vrut să dea el prin aceasta partidului cu cel mai mare număr de deputaţi în actualul Parlament?

Gheorghe Cojocaru: Bineînţeles că declaraţia sa de demisie nu a fost un prilej de optimism pentru activiştii comunişti, dar, aşa cum ziceaţi, a fost un semnal de avertizare asupra nevoii de regrupare a partidului, de mobilizare totală în condiţiile părăsirii puterii şi trecerii în opoziţie. Liderii comunişti vor avea grijă să păstreze unitatea partidului şi acesta este unul din semnalele cele mai importante ale întâlnirii comuniste de ieri. Nu este exclus că prin boicotarea alegerii noului şef al statului comuniştii să provoace alegeri parlamentare anticipate, în speranţa unei revanşe politice, şi într-o asemenea eventualitate partidul va trebui menţinut în stare de luptă.

Valentina Ursu: Însuşi Vladmir Voronin a declarat că va rămâne în prima linie, în Parlament, ca simplu deputat. Aşa va fi oare, în realitate?

Gheorghe Cojocaru: Cu puţin timp în urmă pretenţiile lui erau mult mai mari – şefia Parlamentului, acum, însă, se mulţumeşte şi cu mandatul unui simplu deputat. Sigur, ca şi lider al partidului cu cea mai numeroasă fracţiune parlamentară rolul său va fi mult mai important decât al unui simplu deputat. Voronin vrea să rămână în prima linie a Parlamentului pentru că vrea să ţină în continuare din scurt fracţiunea parlamentară comunistă, pentru că, aşa cum a declarat ieri, nu acceptă categoric calea pe care vor să conducă societatea liderii coaliţiei democratice de guvernare. El nu depune armele şi declară război Alianţei pentru Integrare Europeană, un război împotriva societăţii, în fond, care durează de prea mult timp.
  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG