Masă rotundă consacrată prevenirii torturii

Procurorii care anchetează actele de tortură din aprilie au obţinut ca alţi zece poliţişti să fie suspendaţi din funcţie pentru cercetări, după ce patru au fost deja trimişi în judecată. Suspendarea din funcţie a poliţiştilor este o măsură de protecţie a martorilor, dar întîi de toate a victimelor, spune şeful secţiei control şi urmărire penală de la Procuratura Generală, Eduard Harunjen: “La moment sunt în stadiu de finalizare încă cîteva dosare".

Potrivit reprezentantului Procuraturii, identificarea altor poliţişti s-a dovedit a fi anevoiasă, întrucît aceştea purtau măşti: "În consecinta s-a demarat cu un numar minim de persoane suspecte ca să demaram mai repede, urmând să fie cercetaţi", cum s-a exprimat procurorul,”factori de decizie din Ministerul de Interne şi subdiviziunile acestuia: începînd cu şeful brigăzii Fulger, 280 de colaboratori ai cărora au fost implicaţi în acţiunile din noaptea de 7-8 aprilie şi acţiunile cărora sunt cel mai des deplînse că ar fi aplicat tortura şi rele tratamente.“


Pînă acum procurorii au primit 103 plîngeri în care sînt semnalate acţiuni de tortură legate de evenimentele de după alegerile din aprilie. Cîţiva dintre semnatarii de asemenea plîngeri sînt clienţi ai avocatei Veronica Mihailov: ”O parte vătămată deja a fost intimidată de un poliţist împotriva căruia a fost intentat dosar penal pentru că a aplicat toturat şi rele tratamente. Clienţii mei au îndurat foame, au fost lipsiţi de îngrijire medicală pe perioada în care au fost reţinuţi în izolator şi sunt nedumerită că s-au adunat atîtea probe, iar urmărirea penală a început abia acum, în luna octombrie, deşi plîngerile au fost depuse în luna mai.”


Alţi 78 de tineri care au suferit după alegerile din aprilie s-au adresat după ajutor medical şi psihologic la Centrul Memoria, singurul adăpost din Moldova pentru victimele torturii, am aflat de la directoarea Liliana Popovici: „Marea majoritate au avut traume cranio-cerebrale, adică au fost loviţi în cap unde de regulă nu rămîn urme vizibile. Părul mai acoperă vînătăile, dar evident la nivelul creierului modificări sunt. 100% au manifestări clinice ale sindromului de stres posttraumatic, manifestă grad înalt de anxietate, grad înalt şi tendinţe depresive vădite.”


În cadrul unei mese rotunde, organizate astăzi la Chişinău într-un proiect de prevenire a torturii, finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat de PNUD, consilierul Ministrului de Interne, Valeriu Cerba a dat asigurări că toţi poliţiştii care se fac vinovaţi de acte de tortură şi rele tratamente, vor fi judecaţi penal: “Se vehiculează în presă că poliţiştii intră în grevă. Nu este adevărat, sunt minciuni. Pur şi simplu, există un grup de poliţişti care au excortat persoane şi care sunt împinse de cineva ca fiind vinovaţi, în schimb adevăraţii poliţişti care au aplicat tortură rămîn încă în umbră. Poliţiştii nu trebuie să îşi facă griji, pentru că vor fi pedepsiţi numai cei vinovaţi.”

Experta internaţională în drepturile omului, Doina Străisteanu este de părere că după evenimentele din 7 aprilie autorităţile din RM au de adus la stare de normalitate independenţă instituţională: „Atîta timp cît la noi dosarele se intentează la comandă şi atîta timp cît procurorul mînă în mînă lucrează cu poliţişti pentru investigarea altor crime de interes comun, procurorul nu poate merge împotriva altui coleg din organul de urmărire penală şi să atragă la răspundere poliţiştul pentru că a aplicat tortura.”

Experta sugerează că Republica Moldova ar trebui de urgenţă să adopte nişte pîrghii practice de protejare a victimelor care au suferit de pe urma torturii ca să evite noi condamnări la Curtea Europeană.