14 noiembrie 1999
„Faţă în faţă” – o emisiune realizată de Nestor Ratesh. Invitatul emisiunii : Dan Ionescu, realizatorul programului Actualitatea în Republica Moldova; Alexandru Moşanu, preşedintele Alianţei pentru democraţie şi reformă şi Victor Stepaniuc, vice-preşedintele grupului parlamentar al partidului comuniştilor.
„Despre criza politica din Republica Moldova”.
Cu două zile în urmă, preşedintele Lucinschi l-a însărcinat pe Valeriu Bobuţac, până de curând ambasadorul Moldovei la Moscova, cu formarea noului guvern.
În ce stadiu se află negocierile şi ce şanse are guvernul Bobuţac ?
Victor Stepaniuc crede că va fi un guvern de tehnicieni, „unul pragmatic”, fără o coloratură politică pronunțată. Vor participa şi reprezentanti ai partidului comuniştilor. Stepaniuc este convins că noul guvern va fi votat de Parlament, deoarece are susţinerea noii majorităti formată din 58 de deputaţi (Partidul comuniştilor, Frontul popular creştin democrat si independenţi). Victor Stepaniuc nu vede nici un obstacol in colaborarea, într-un guvern, cu Frontul popular deoarece, cam de doi ani, apreciază el, Frontul s-a dezis de retorica „naţionalistă” şi are un program mai degrabă social-democrat.
Alexandru Moşanu, pe de altă parte, se îndoieşte de șansele noului guvern dar recunoaşte că nu are toate informaţiile, deoarece Alianţa nu este parte din negocierile politice în curs de desfășurare. Mai mult, Moşanu, citând din statul partidului comuniştilor, susţine că acesta este un partid marxist leninist nereformat, un partid care, programatic, ar trebui să combată actuala formă de democraţie din Republica Moldova.
Moşanu contestă şi faptul că Frontul Popular şi-ar fi modificat politica: rămâne un partid creştin democrat, cu ideea naţională de unire a românilor... un ideal formulat în programul Frontului. În consecinţă, argumentează Moşanu, intre cei doi noi parteneri nu există nici un punct comun.
Victor Stepaniuc atrage atenţia că după schimbarea programului partidului comuniştilor, în 1997, partidul recunoaşte toate formele de proprietate şi susţine privatizarea. Aşa că s-au despărţit de „dogmatism” şi de un element esenţial al marxismului. Trecerea la o societate socialistă „se va face treptat”.
Alexandru Moşanu a trage atenţia că FMI şi alte instituţii internationale creditoare au anunţat că-şi suspendă activitatea după căderea guvernului Sturza, ceea ce va lipsi Moldova, în anul 2000 de 200 de milioane de dolari. Bani prevăzuti pentru pensii si salarii si pentru rezervele Băncii Naţionale.
În opinia lui Moşanu, destrămarea Alianţei şi căderea guvernului Sturza se datoarează „poziţiei ostile a preşedintelui Lucinschi, a comuniştilor şi a frontiştilor faţă de continuarea reformării societăţii pe baza principiilor democratice”.
Care va fi politica noului guvern în problema transnistriană şi în relaţiile cu Rusia?
Cum comuniştii vor avea un cuvânt greu de spus în noul guvern, Stepaniuc reaminteşte că poziţia partidului său este de a insista pe caracterul indivizibil al Republicii Moldova. „Noi vrem ca Transnistria să se întoarcă în componenţa Republicii Moldova. De iure şi de facto.”
Cât priveşte grupul Ilaşcu, Stepaniuc ţine să precizeze că o crimă este crimă chiar si comisă în război dar crede că noul guvern va insista pe lângă autorităţile transnistriene.
„Faţă în faţă” – o emisiune realizată de Nestor Ratesh. Invitatul emisiunii : Dan Ionescu, realizatorul programului Actualitatea în Republica Moldova; Alexandru Moşanu, preşedintele Alianţei pentru democraţie şi reformă şi Victor Stepaniuc, vice-preşedintele grupului parlamentar al partidului comuniştilor.
„Despre criza politica din Republica Moldova”.
Cu două zile în urmă, preşedintele Lucinschi l-a însărcinat pe Valeriu Bobuţac, până de curând ambasadorul Moldovei la Moscova, cu formarea noului guvern.
În ce stadiu se află negocierile şi ce şanse are guvernul Bobuţac ?
Victor Stepaniuc crede că va fi un guvern de tehnicieni, „unul pragmatic”, fără o coloratură politică pronunțată. Vor participa şi reprezentanti ai partidului comuniştilor. Stepaniuc este convins că noul guvern va fi votat de Parlament, deoarece are susţinerea noii majorităti formată din 58 de deputaţi (Partidul comuniştilor, Frontul popular creştin democrat si independenţi). Victor Stepaniuc nu vede nici un obstacol in colaborarea, într-un guvern, cu Frontul popular deoarece, cam de doi ani, apreciază el, Frontul s-a dezis de retorica „naţionalistă” şi are un program mai degrabă social-democrat.
Alexandru Moşanu, pe de altă parte, se îndoieşte de șansele noului guvern dar recunoaşte că nu are toate informaţiile, deoarece Alianţa nu este parte din negocierile politice în curs de desfășurare. Mai mult, Moşanu, citând din statul partidului comuniştilor, susţine că acesta este un partid marxist leninist nereformat, un partid care, programatic, ar trebui să combată actuala formă de democraţie din Republica Moldova.
Moşanu contestă şi faptul că Frontul Popular şi-ar fi modificat politica: rămâne un partid creştin democrat, cu ideea naţională de unire a românilor... un ideal formulat în programul Frontului. În consecinţă, argumentează Moşanu, intre cei doi noi parteneri nu există nici un punct comun.
Victor Stepaniuc atrage atenţia că după schimbarea programului partidului comuniştilor, în 1997, partidul recunoaşte toate formele de proprietate şi susţine privatizarea. Aşa că s-au despărţit de „dogmatism” şi de un element esenţial al marxismului. Trecerea la o societate socialistă „se va face treptat”.
Alexandru Moşanu a trage atenţia că FMI şi alte instituţii internationale creditoare au anunţat că-şi suspendă activitatea după căderea guvernului Sturza, ceea ce va lipsi Moldova, în anul 2000 de 200 de milioane de dolari. Bani prevăzuti pentru pensii si salarii si pentru rezervele Băncii Naţionale.
În opinia lui Moşanu, destrămarea Alianţei şi căderea guvernului Sturza se datoarează „poziţiei ostile a preşedintelui Lucinschi, a comuniştilor şi a frontiştilor faţă de continuarea reformării societăţii pe baza principiilor democratice”.
Care va fi politica noului guvern în problema transnistriană şi în relaţiile cu Rusia?
Cum comuniştii vor avea un cuvânt greu de spus în noul guvern, Stepaniuc reaminteşte că poziţia partidului său este de a insista pe caracterul indivizibil al Republicii Moldova. „Noi vrem ca Transnistria să se întoarcă în componenţa Republicii Moldova. De iure şi de facto.”
Cât priveşte grupul Ilaşcu, Stepaniuc ţine să precizeze că o crimă este crimă chiar si comisă în război dar crede că noul guvern va insista pe lângă autorităţile transnistriene.
