Doamnelor si Domnilor, bine v-am găsit. La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul si prezentatorul emisiunii duminicale PUNCT si de la CAPAT.
Cel batut il duce pe cel nebatut, acest titlu de poem l-as lua cu imprumut (de la Emilian Galaicu Paun) pentru ca se potriveste starii de lucruri din Parlament, unde vedem cum se adevereste intelepciunea tuturor proverbelor inventate de Maria sa poporul, care lucru stiut, greu se rascola dar si mai greu se opreste.
In cautarea de remedii pentru ceea ce se intimpla in legislativ mai multi experti in dreptul constitutional propun sa se procedeze neintirziat la o reforma constitutionala ce ne-ar scoate din cercul vicios in care s-a pomenit Parlamentul. Odata ce nu poate alege un presedinte de tara poate fi dizolvat cu regularitate in fiecare an, iar noi spectatorii platim distractia. Eventuala rectificare a articolului constitutional care a impus conditii insurmontabile pentru clasa politica ar fi acel remediu, zic expertii. Despre asta vom discuta astazi.
Asadar, oaspetii mei de astazi sint profesorul Victor Popa, doctor habilitat in drept, un constitutionalist redutabil care face parte din efectivul de expertiza a Institutului pentru Dezvoltare si Initiative sociale VIITORUL, politologul Corneliu Ciurea, expert IDIS VIITORUL specializat pe detectarea focarelor de conflicte socio-politice, si expertul independent Vlad LUPAN. Discutam despre posibila reforma constitutionala la care ar putea recurge Parlamentul de la Chisinau pentru a iesi din blocajul cauzat de imposibiliatte de a alege seful statului cu consecintele de rigoare.
Expertul in drept constitutional Victor Popa
Victor POPA: Pentru noi, specialistii in dreptul constitutional, era clar din start, adica chiar din anul 2000, cind a fost modificata Constitutia, cind a fost schimbat regimul de guvernare, ca ceea ce s-a introdus atunci in Constitutie, alegerea presedintelui de catre Parlament cu 3/5 de voturi, noi inca atunci spuneam ca aceasta este o bomba care mai devreme sau mai tirziu va exploda. Si iata ca a venit anul 2009, au venit alegerile parlamentare din aprlie, si aceasta bomba nu a intirziat sa explodeze. Si ne-a antrenat pe toti intr-un conflict, haideti sa zicem si politic. Cei care patimesc cel mai mult sint cetatenii Republicii Moldova. Pentru ca un an intreg nu avem stabilitate in tara, nu avem presedinte, avem un parlament care nu se bucura de stabilitate, poate sa pice si guvernul in cazul ca nu se alege iarasi presedintele. Si atunci vine o intrebare fireasca: ce facem mai departe? Toleram aceasta situatie pina la infinit? Ne jucam de-a alegerile, de-a alesul presedintelui? Sau incercam sa schimbam ceva ca sa punem capat acestei debandade politice, daca vreti.
Vasile BOTNARU: Dar comunistii ar putea sa va spuna – din pacate nu am gasit pe cineva care sa vina sa va riposteze chiar aici in studio, toti sint ocupati – ar putea sa spuna: domnule, nu putem sa alegem seful statului la mica intelegere. Autorii acelei idei initaile si-au zis: domnule, ca sa fie un presedinte cu autoritate trebuie sa fie ales cu o majoritate covirsitoare din Parlament. Acum, daca se schimba modalitatea, inseamna ca la mica intelegere alegem un sef de stat?
Victor POPA: In anul 2000 a fost o intelegere intre Partidul comunistilor cu PPCD, deci au schimbat forma de guvernare, republica parlamentara, dar au facut-o dintr-un interes de grup politic, de gasca, daca vreti. Atunci, presedintele Petru Lucinschi a dorit si el sa schimbe forma de guvernare, sa transforme Republica Moldova intr-o republica prezidentiala, unde seful statului ar fi avut imputerniciri foarte mari, hai sa zicem asa. Iar parlamentul la aceasta initiative i-a raspuns: aaa, nu!..
Vasile BOTNARU: … i-a dat peste maini.
Victor POPA: … i-a dat peste maini si i-a zis: nu prezidentiala, parlamentara o sa fie. Daca ne-am conduce de practica internationala, vreau sa va spun ca ne poate servi Germania de exemplu, unde seful statului este ales cu majoritatea de voturi date de membrii corpului electoral, sa zicem asa, pentru ca acolo participa deputatii Bundestagului si reprezentantii Bundestagurilor din landuri. Acelasi lucru in Italia. Acolo se alege cu 2/3, dar in turul doi, in turul trei pardon, seful statului este ales cu cite voturi a obtinut, indiferent de. In Grecia este o chestiune mai interesanta, acolo de doua ori daca nu s-a ales seful statului cu doua treimi de voturi parlamentul se dizolva. Dar noul parlament alege seful statului cu majoritatea de voturi sau cine a obtinut mai mult. Acelasi lucru este si in Ungaria. Deci, putem sa enumeram multe state care stabilesc o majoritatea calificata in turul intii dupa care o scad in turul doi si (stabilesc)mai putin la turul trei ca din trei incercari seful statului sa fie ales. Este un lucru normal, firesc pentru orice democratie.
Vasile BOTNARU: Domnule Ciurea si domnule Lupan, sinteti politologi si sociologi, ce puteti spune despre reactia societatii? Pentru ca s-ar putea si de aceasta data societatea sa dea a lehamite din maini si sa spuna: faceti ce vreti! Domnul Popa spune ca noi, societatea, suferim. Dar societatea nu iese cu proteste in fata parlamentului sa ceara o noua reforma. Dumneavoastra puteti sa ne spuneti in ce masura societatea a reactioat si a condamnat sau a aprobat aceasta forma de guvernamint, republica parlamentara? Ce dovezi gasim ca societatii ii pasa de ceea ce spune domnul Popa?
Vlad LUPAN
Vlad LUPAN: Dovada cea mai buna a fost pe 7 aprilie. Pe de alta parte trebuie sa luam in consideratie faptul ca partidele politice sint alese prin vot direct de catre populatie. Acelasi lucru s-a intimplat si cu PCRM, si cu PD, PL, PLDM, AMN. Decizia de a schimba Constitutia poate fi interpretata in felul “uite, acestia nu au putut sa aleaga presedintele, acum schimba Constitutia doar pentru ca vor sa aleaga presedintele”. Da este adevarat.
Vasile BOTNARU: Exact asta reproseaza comunistii. Ei spun ca noua putere isi croieste legislatia dupa nevoile sale.
Vlad LUPAN: Comunistii au facut de fapt acelasi lucru anterior. Ei nu numai ca si-au croit legislatia dar si au implementat-o intr-o asemenea maniera incit de altfel au si provocat o parte din nemultumirile populatiei.
Vasile BOTNARU: Dar acesta nu este cel mai bun argument “asa au facut comunistii, prin urmare putem face si noi”.
Victor POPA: Stati putin, comunistii zic “isi croiesc legislatia cum vor ei”. Haideti sa stabilim cine a creat aceasta legislatie? Au creat-o tot ei, comunistii si si-au croit legislatia sub interesele lor. Acum, cind a venit o forta democratica, nu trebuie oare sa schimbe acele norme stabilite de regimul comunist?
Vasile BOTNARU: Adica se revine la normalitate.
Victor POPA: Exact.
Vlad LUPAN: Se revine la normalitate, e adevarat. Si in acest sens desigur ca Partidul communist poate sa afirme si afirma ca uite, acestia schimba legislatia. Insa haideti sa ne uitam mai atent, necesitatea schimbarii legislatiei apare in momente de criza. Acum populatia Republicii Moldova nu ar fi multumita sa mai aiba inca un set de alegeri. Si atunci trebuie sa oferim populatiei o solutie. Eu am mari dubii de exemplu ca majoritatea votantilor din Republica Moldova inteleg ca este nevoie de modificarea Constitutiei pentru a iesi din criza. Dar asta nu este in responsabilitatea populatiie – sa stie ce trebuie de facut. Este responsabilitatea clasei politice care este aleasa de populatie. Si daca am votat pentru integrare europeana si pentru modificarea legislatiei conform normelor europene, apoi iata exemplele pe care le-a dat domnul Popa sint relevante.
Vasile BOTNARU: Pentru ca sa nu dea aluatul din covata, asa cum sugereaza domnul Lupan, domnule Ciurea, oare politicienii, clasa politica, este gata sa ajunga la un consens, sa modifice legislatia si Constitutia? In special ca sa nu platim pretul atit de scump – pentru un blocaj la alegerea preseditelui tarii sa doborim intreg Parlamentul? Este gata astazi clasa politica sa cada la pace sau nu?
Corneliu CIUREA: O discutie ampla pe aceasta tema nu a avut loc si nu putem spune cu exactitate ce cred politicienii. Totusi putem spune ca deja au aparut anumite luari de atitudine care, din cite am inteles, nu sint unanime. In tot cazul este clar ca PCRM nu prea este dispus. Cel putin recent Vladimir Turcan a criticat aceasta pornire. Pe de alta parte, exista Alianta in cadrul careia vocile nu s-au cristalizat. Exista o atitudine a domnului Urechean exprimata recent la Europa Libera, prin care el saluta o modificare a Constitutiei. Ceea ce spune e prea putin pentru ca nu este clar ce se doreste de fapt – revizuire sau adoptarea unei noi Constitutii. Domnul Urechean nu a fost explicit in acest sens. Pe de alta parte se pare ca, avind in vedere ca a fost prezent si la reuniunea constitutionalistilor, se pare ca domnul Ghimpu ar saluta o asemenea initiativa. Prezenta domnului Alexandru Tanase oarecum arata ca si PLDM nu este strain de aceasta initiativa si ar sprijini-o.
PD prin domnul Lupu si-a exprimat totusi anumite rezerve. Domnul Lupu considera ca aceasta initiativa de adoptare a unei noi Constitutii va lua cam mult timp. Or, pentru ca sa se dovedeasca o solutie eficienta pentru problema alegerii presedintelui trebuie sa mearga foarte repede acest remediu. Ca sa nu ajungem la anticipate. Deci, in fond, nu putem vorbi inca de o pozitie unitara in acest sens. Si cred ca idea discutiei pe care au lansat-o constitutionalistii a fost tocmai de a cristaliza aceste pozitii, de a ridica mingea la fileul politicienilor si de a vedea in continuare ce vor politicienii si ce vrea si societatea civila in aceasta privinta. Si ca politolog as vrea sa subliniez ca in fond nu am nimic impotriva unei “terapii constitutionale”. Dar cred ca in continuare solutia politica pentru criza constitutionala, dar in primul rind politica in care ne aflam, nu a fost epuizata. Or, ca politolog cred mai mult in eficienta unor solutii politice decit in solutii juridice. Negocerile sint mai importante. Potentialul constructiv al negocierilor inca nu a fost epuizat. Cel putin pina la data viitoare a alegerii presedintelui, turul doi.
Vasile BOTNARU: Totusi am inteles ca “ciurul” (Constitutiei)” are gauri foarte mari si daca depasim politiceste aceasta situatie, acest blocaj cu alegerea presedintelui, atunci ar putea apare altele.
Victor POPA: Bineinteles, clasa politica, partidele politice trebuie sa mearga pe calea consensului si pe calea intelegerilor. Dar este o cale foarte subreda. Pentru ca astazi ei s-au inteles, au semnat un acord de colaborare, iar maine se intimpla ceva si aceste aliante de fapt se distrug, se risipesc. Si experienta Republicii Moldova ne-a demonstrat acest lucru nu o singura data. Deci noi trebuie sa pornim de la repararea acestui cadru normativ defect. Si atunci bineinteles trebuie sa pornim de la Constitutie. Pentru ca textul Constitutiei are nu numai un articol 78 care vorbeste ca seful statului se alege cu 3/5 de voturi si s-a pus punct pe aceasta chestiune. Mai sint inca o sumedenie de gauri care trebuiesc reparate, care trebuiesc inchise. Si atunci de ce sa mergem noi cu un articol, cu doua, cu trei, atita timp cit Constitutia necesita o modificare substantiala. Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca aceasta Constitutie, adoptata in 1994, pina in present nu a fost ratificata, adica nu a fost aprobata de popor. Si atunci manifestarea de vointa a poporului nici nu se regaseste in acest document.
Vasile BOTNARU: Desi exista angajamentul Parlamentului sa fi supus acest document referendumului.
Victor POPA: Parlamentul din 1994 nu a vorbit despre aceasta niciodata. Nici cel din 1998 nu a atins aceasta problema. Desi noi, constitutionalistii, de fiecare data ridicam aceasta problema, spuneam ca Constitutia trebuie sa fie supusa aprobarii poporului. A venit timpul cind acest lucru deja este posibil. Ar fi pacat sa nu profitam de aceasta ocazie. Acum poporul ar si intelege din ce cauza trebuie sa scoatem acest document la aprobarea lui. Noi, in Republica Moldova nu avem nici macar actul autodeterminarii. Adica trebuie sa existe un document in care poporul ar fi scris: da, Republica Moldova, stat suveran, stat independent, stat democratic, forma de guvernare – republica, puterea ne apartine noua dar o exercita reprezentantii nostri s.a.m.d. Deci noi nu avem un asemenea act astazi.
Vasile BOTNARU: Adica sintem un stat postsovietic tipic. Domnilor politologi, dar apare iarasi paradoxul – aceasta procedura masiva, importanta, radicala, apoi intrarea in legalitate a Constitutiei trebuie sa o faca politicienii, care de fapt ar fi trebuit sa isi “faca hara-kiri”. Politicienii de astazi care mai curind ar putea cadea la pace intr-un subiect concret, e greu sa cada la pace cind e vorba despre rescrierea Constitutiei. Pentru ca ei se vor poticni de niste subiecte absolute divergente.
Corneliu CIUREA
Corneliu CIUREA: De acord, In primul rind as spune că Constitutia noastra este partial totusi legala, nu putem vorbi despre ilegalitatea deplina a Constitutiei intrucit procedura de adoptare a Constitutiei de catre parlament este o porceuda acceptata in intreaga lume si sint constitutii care nu neaparat au nevoie de sustinerea si a unui referendum. Pe de alta parte, voi spune ca sint doua acceptii de a schimba sau a modifica Constitutia. Una, este de a adopta Constitutia pentru ca procedura de revizuire este mult prea complicata. Insa de a modifica doar articolele legate de alegerea presedintelui. Aici cred ca acceptul majoritatii formatiunilor politice va exista. Exista si o a doua acceptie a schimbarii Constitutiei, prin care schimbam ceea ce tine de presedinte, dar schimbam si alte articole. Precum - exista asemenea opinie in cercul politicienilor – probabil se va pune in discutie si articolul 13 cu privire la limba, si articolul 11 cu privire la statutul nostru de neutralitate. Or, aici imi e frica ca expert care se ocupa de rapoarte de prevenire a crizelor, ca exista un potential crizogen destul de ridicat si aceasta initiativa, sau a doua viziune nu va reusi sa intruneasca asentimentul unui cerc suficient de mare de oameni care sa poata in continuare sa sustina adoptarea unei asemenea Constitutii. Aici va trebui probabil sa purtam discutii, si cred ca aici este de fapt nodul Gordian care va trebui sa fie taiat.
Vasile BOTNARU: Domnule Lupan, societatea, prin exponentii care sint “constitutionalistii”, ar putea sa exercite presiune asupra clasei politice incit sa o determine sa transforme radical Constitutia, sa obtina aceasta cununie intre Constitutie si popor. Si mai ales cu aceasta ocazie sa probeze Parlamentul, politicienii, respectul pentru oamenii care, de altfel au mai fost chemati la referendumuri, dar pina la urma, au fost neglijati.
Vlad LUPAN: Da, ar putea. E posibila o asemenea actiune. Si aici o sa vin cu un mesaj diferit decit cel pe care il prezinta domnul Ciurea. Constitutia din 1994 nu a fost trecuta prin referendum. Pardon, dar in asemenea circumstante ea nu are vointa poporului, asa cum a fost stipulat, de altfel in parlament. Nu are in spate vointa poporului, deci nu este definitivata. In asemenea circumstante s-au mai produs inca modificari la aceasta Constitutie astfel incit acum, pe de o parte, avem Constitutia din 1994 care a fost pregatita practic pentru o republica semiprezidentiala. Dupa care in 2000 se shimba lucrurile si ea este schimbata intr-o republica parlamentara doar printr-un singur articol. Esenta nu este modificata.
Crizele politice care au generat acest lucru si care au urmat, cu siguranta au produs si necesitatea schimbarii Constitutiei. De ce acum? Pentru ca acum exista acea combinatie dintre vointa politica, a bunei parti a clasei poltiice, si a specialistilor in domeniu. Mai exista inca un element pe care nu trebuie sa il uitam. Orice criza politica presupune o schimbare, iar acasta schimbare poate sa se produca inclusiv prin elemente juridice. Ce este o Constitutie, ce este o lege? Este un set de reguli care se transforma din reguli pe care le acceptam la nivel popular la nivel juridic. Cutuma. Transformarea legilor din nescrise in cele scrise este un proces natural care s-a intimplat pe parcursul istoriei in orice stat. Inclusiv in Republica Moldova. Noi sintem tocmai intr-un moment de rascruce atunci cind exista conjunctura necesara pentru ca sa schimbam Constitutia. Trebuie toti sa beneficiem de acest moment.
Vasile BOTNARU: Domnule Popa, in ce masura vocea poporului poate sa fie auzita, luata in calcul, sa nu se intimple asa cum s-a mai intimplat cind 200 de mii de semnaturi au fost bagate la sertar?
Victor POPA: Daca inainte noi, specialistii in domeniu, vorbeam la nivel teoretic, faceam diferite demonstratii ca sint necesare modificari substantiale a normelor constitutionale, nu eram auziti de nimeni. In afara de noi intre noi, cind ne adunam la diferite foruri …
Vasile BOTNARU: … Si studenții domniilor voastre.
Victor POPA: … si studentii de la facultate carora le demonstram aceste lucruri. Ei, acum am ajuns intr-o situatie cind aceasta este o necesitate care se resimte. Si daca aici s-a zis ca poporul inca nu simte pe pielea lui atit de mult, vreau sa va spun ca nu este chiar asa. Comisia Electorala Centrala a facut o declaratie prin care a spus ca un scrutin electoral ne costa 40 de milioane. Deci noi in anul 2009 deja am irosit 80 de milioane de lei numai pentru doua scrutine. Daca intram intr-al treilea scrutin …
Vlad LUPAN: … sau al patrulea …
Victor POPA: … sau al patrulea, atunci va dati seama ca suma va creste in progresie geometrica. Si mai devreme sau mai tirziu poporul o sa inceapa a simti cind o sa fie lipsa de bani in buget pentru pensii, pentru salarii. Bine ca acum gratie faptului ca s-a infiripat o mica stabilitate, FMI, Banca Mondiala au fost disponibile sa ne deschida linia de creditare. Dar daca noi nu vom obtine o stabilitate politica, inseamna ca se va crea si o instabilitate socio-economica. Si atunci noi vom simti foarte grav toate consecintele acestei crize politice care de fapt provine dintr-o criza constitutionala. Si atunci bineinteles ca si specialistii si politicienii trebuie sa fie constienti de acest fapt si trebuie sa fie si expliciti ca sa inteleaga si poporul de ce astazi este necesitate stringenta pentru ca sa facem regula in acest domeniu.
Chiar noua guvernare care a venit acuma a declarat ca sint necesare o serie de reforme, si intr-adevar sint necesare, de-o pilda a sistemului judecatoresc, toata lumea vorbeste ca sistemul judecatoresc este imperfect, este corupt si trebuie sa schimbam ceva. Atunci trebuie sa schimbam de la Constitutie, de acolo sa punem bazele acestui sistem si pe urma sa dezvoltam idea. Sau vorbim ca procuratura a ramasa ca un instrument de intimidare, pina la urma. Atit timp cit procuratura trebuie sa fie un instrument im mina puterii executive. Deci trebuie sa o readucem acolo unde procuratura se afla in toata Europa. Sau Curtea Constitutionala, uitati-va ca si CC isi asuma o mare responsabilitate pentru tot ce se intimpla aici la noi in Republica Moldova. Pentru ca de fapt in unele momente ei sint vinovati ca au declansat aceste crize. Constitutia interzice direct sefului statului sa ocupe si alta functie retribuita. Deci exista un articol concret 88 din Constitutie care se refera exact la seful statului. Deci Curtea Constitutionala nu era in drept sa valideze mandatul sefului statului.
Vasile BOTNARU: Adica nici macar Curtea Constitutionala nu-si leaga ochii atunci cind ia decizii.
Victor POPA: D’apoi uitati-va, ce a facut CC? Curtea a scos legatura de pe ochii Themidei. Doua ori consecutiv a validat mandatul sefului statului.
Vasile BOTNARU: Argumentul dumneavoastra este ca politicienii sint in mare risc, crizele de fapt compromit Parlamentul, clasa politica. Si atunci oamenii la un moment dat o sa constientizeze acest lucru inclusiv din cauza banilor si o sa îi ia in furci?
Vlad LUPAN: Exact asta vroiam sa spun, penalizarea de catre populatie a politicienilor poate sa se produca daca nu va fi facuta aceasta reforma constitutionala. Este de inteles ca aceasta reforma pare sa creeze anumite beneficii pentru, de exemplu, o serie de partide acum. In realitate nu este asa. Haideti sa ne gindim la beneficii. Daca se merge la alegeri anticipate si situatia din Parlament va ramine instabila, deci vom avea iarasi 50 la 50, hai sa spunem, deci nu se va putea din nou alege presedintele. Iar alegeri anticipate, iarasi bani pentru alegeri, etc, etc. Si asa la nesfirsit. Evident ca vor fi penalizati. Or, daca mergem pe alta formula – schimbarea Constitutiei Republicii Moldova, astfel incit sa fie ales presedintele din primul tur cu 3/5, daca nu este ales cu 3/5 se incearca cu un alt procentaj si din al treilea tur eventual este ales cu o simpla majoritate, atunci evitam aceste alegeri, evitam pericolul pe care il paste anume clasa politica in ce priveste penalizarea de catre populatie. Pe de alta parte rezolvam o problema si de viitor. Eu as sugera, chiar si Partidul comunistilor ar trebui sa fie interest de asemenea evolutii. De ce nu le-ar fi interesant lor in viitor sa aiba o asenenea pirghie politica? Alegerile anticipate ar putea crea mai multe probleme pentru ei.
Vasile BOTNARU: Oricum, toate partidele sint expuse, ca si gripei pandemice, viitoarelor alegeri anticipate care nu se stie cum se vor intoarce. Domnule Ciurea, sinteti de acord ca tuturor politicienilor ar trebui sa le fie frica de nemultumirea oamenilor?
Corneliu CIUREA: Sigur, asta se traduce de obicei in infringeri in alegeri si in mod normal politicienii ar trebui sa tina cont. Desi inca nu este clar ce ne vor aduce noua anticipatele. Anticipatele constituie o solutie foarte proasta fiindca ne arunca in incertitudine. Voi reveni totusi le idea referendumului si la faptul ca diavolul se ascunde de multe ori in detalii. Pe parcurs, cind ne vom aprofunda, va trebui sa stabilim totusi o foaie de parcurs a felului cum poate fi modificata sau schimbata Constitutia. Pentru ca felul in care se produce astazi referendumul nu ne permite noua sa modificam Constitutia. Sint doua majoritati calificate de 60 la suta pentru participare si pentru ca referendumul sa fie valabil e nevoie de 50 plus unu din cei inscrisi pe liste. Ceea ce in conditiile noastre este imposibil de atins. Deci schimbarea Constitutiei va presupune si schimbarea unui numar important de prevederi din Codul electoral. Ceea ce va insemna de fapt o micsorare a majoritatilor necesare pentru adoptarea Constitutiei. Ceaea ce putin delegitimeaza insasi procesul. Dar se pot face aceste sacrifii, sigur cu conditia ca ele sa fie sprijinite de societate in primul rind, si de partide politice – in al doilea.
Vlad LUPAN, Corneliu CIUREA si Victor POPA, continua discutia la "masa rotunda"
Vasile BOTNARU: Pe final vreau sa va intreb cit de rapid se poate infaptui la modul practic reforma constitutionala?
Victor POPA: In primul rind nu se porneste de la o foaie alba. Sint foarte multe articole care vor ramine intacte pentru ca sint bine ticluite si bine gindite. Unele cred ca cer o modificare usoara, iar altele cer o schimbare totala. Daca o sa am onoarea si posibilitatea sa fiu inclus in acest grup, cred ca noi intr-o luna, maximum in doua luni de zile putem pune in discutie noul proiect de Constitutie pornind dezbateri publice, avizari in diferite instante nationale si internationale. Dupa asta parlamentul sa purceada la examinarea acestui proiect si la final sa fie supus refernedumului, in termini stabiliti de Codul electoral.
Vasile BOTNARU: Per total ce inseamna asta ca timp?
Victor POPA: Deci jumatate de an eu cred ca usor am iesi din aceasta situatie.
Vasile BOTNARU: Deci din momentul de azi de exemplu.
Victor POPA: Fie de azi. Sau de la 1 decembrie de cind vreti dumneavoastra.
Vlad LUPAN: Din punct de vedere practic trebuie sa modifici Codul electoral, prima miscare, pentru ca prin parlament nu poti sa faci acest lucru. Deci trebuie facut prin referendum sau prin adunarea semnaturilor. Si din punct de vedere practic, daca ne uitam un pas dupa altul, deci pe parcursul a jumtate de an Constitutia poate sa fie gata si pe parcursul unui an ea poate sa fie si adoptata. Asta exact se intimpla in aceeasi perioada de timp in care am fi avut alegeri anticipate. De ce sa ai alegeri anticipate daca poti sa ai o Constitutie modificata si dupa asta sa nu mai vii in alegeri si sa fie ales presedintele.
Vasile BOTNARU: Asta este tehnica legislativa, dar, domnule Ciurea, mai e si logistica politica, sociala de care este nevoie ca sa se intimple lucrurile de o maniera optimista?
Corneliu CIUREA: Da, sint mai putin optimist in acest sens, pentru ca tehnic este posibil si sint perfect de acord cu acest traseu, poate chiar mai repede de un an. In ceea ce priveste sustinerea politica pentru aceasta actiune am anumite indoieli, avind in vedere ca in societate se acumuleaza - si vedem acest lucru – o anumita rezerva de protest, un potential de protest, nemultumiri, stari de frustrare. Si pina la urma orice remediu constitutional trebuie sa aiba in vedere un principiu medical – in primul rind nu dauna. Si in acest sens ar trebui sa fim foarte atenti. Si as mai puncta un anumit element. Nu stiu de ce ne scapa din vedere ceea ce au declarat toate partidele acum aflate in alianta in timpul campaniei electorale. Era parte a programului lor electoral. Ele vroiau un presedinte ales de popor. Observ acum ca accentele se schimba si vireaza in directia unui presedinte in continuare ales de parlament cu o majoritate mai mica. Ceea ce mi se pare cel putin discutabil.
Vasile BOTNARU: Punem trei puncte de suspensie aici, unul singur nu avem cum pentru ca neaparat vom reveni pe masura ce va lua turatii, sint sigur, discutia despre posibila reforma constitutionala.
Cel batut il duce pe cel nebatut, acest titlu de poem l-as lua cu imprumut (de la Emilian Galaicu Paun) pentru ca se potriveste starii de lucruri din Parlament, unde vedem cum se adevereste intelepciunea tuturor proverbelor inventate de Maria sa poporul, care lucru stiut, greu se rascola dar si mai greu se opreste.
In cautarea de remedii pentru ceea ce se intimpla in legislativ mai multi experti in dreptul constitutional propun sa se procedeze neintirziat la o reforma constitutionala ce ne-ar scoate din cercul vicios in care s-a pomenit Parlamentul. Odata ce nu poate alege un presedinte de tara poate fi dizolvat cu regularitate in fiecare an, iar noi spectatorii platim distractia. Eventuala rectificare a articolului constitutional care a impus conditii insurmontabile pentru clasa politica ar fi acel remediu, zic expertii. Despre asta vom discuta astazi.
Asadar, oaspetii mei de astazi sint profesorul Victor Popa, doctor habilitat in drept, un constitutionalist redutabil care face parte din efectivul de expertiza a Institutului pentru Dezvoltare si Initiative sociale VIITORUL, politologul Corneliu Ciurea, expert IDIS VIITORUL specializat pe detectarea focarelor de conflicte socio-politice, si expertul independent Vlad LUPAN. Discutam despre posibila reforma constitutionala la care ar putea recurge Parlamentul de la Chisinau pentru a iesi din blocajul cauzat de imposibiliatte de a alege seful statului cu consecintele de rigoare.
Victor POPA: Pentru noi, specialistii in dreptul constitutional, era clar din start, adica chiar din anul 2000, cind a fost modificata Constitutia, cind a fost schimbat regimul de guvernare, ca ceea ce s-a introdus atunci in Constitutie, alegerea presedintelui de catre Parlament cu 3/5 de voturi, noi inca atunci spuneam ca aceasta este o bomba care mai devreme sau mai tirziu va exploda. Si iata ca a venit anul 2009, au venit alegerile parlamentare din aprlie, si aceasta bomba nu a intirziat sa explodeze. Si ne-a antrenat pe toti intr-un conflict, haideti sa zicem si politic. Cei care patimesc cel mai mult sint cetatenii Republicii Moldova. Pentru ca un an intreg nu avem stabilitate in tara, nu avem presedinte, avem un parlament care nu se bucura de stabilitate, poate sa pice si guvernul in cazul ca nu se alege iarasi presedintele. Si atunci vine o intrebare fireasca: ce facem mai departe? Toleram aceasta situatie pina la infinit? Ne jucam de-a alegerile, de-a alesul presedintelui? Sau incercam sa schimbam ceva ca sa punem capat acestei debandade politice, daca vreti.
Vasile BOTNARU: Dar comunistii ar putea sa va spuna – din pacate nu am gasit pe cineva care sa vina sa va riposteze chiar aici in studio, toti sint ocupati – ar putea sa spuna: domnule, nu putem sa alegem seful statului la mica intelegere. Autorii acelei idei initaile si-au zis: domnule, ca sa fie un presedinte cu autoritate trebuie sa fie ales cu o majoritate covirsitoare din Parlament. Acum, daca se schimba modalitatea, inseamna ca la mica intelegere alegem un sef de stat?
Victor POPA: In anul 2000 a fost o intelegere intre Partidul comunistilor cu PPCD, deci au schimbat forma de guvernare, republica parlamentara, dar au facut-o dintr-un interes de grup politic, de gasca, daca vreti. Atunci, presedintele Petru Lucinschi a dorit si el sa schimbe forma de guvernare, sa transforme Republica Moldova intr-o republica prezidentiala, unde seful statului ar fi avut imputerniciri foarte mari, hai sa zicem asa. Iar parlamentul la aceasta initiative i-a raspuns: aaa, nu!..
Vasile BOTNARU: … i-a dat peste maini.
Victor POPA: … i-a dat peste maini si i-a zis: nu prezidentiala, parlamentara o sa fie. Daca ne-am conduce de practica internationala, vreau sa va spun ca ne poate servi Germania de exemplu, unde seful statului este ales cu majoritatea de voturi date de membrii corpului electoral, sa zicem asa, pentru ca acolo participa deputatii Bundestagului si reprezentantii Bundestagurilor din landuri. Acelasi lucru in Italia. Acolo se alege cu 2/3, dar in turul doi, in turul trei pardon, seful statului este ales cu cite voturi a obtinut, indiferent de. In Grecia este o chestiune mai interesanta, acolo de doua ori daca nu s-a ales seful statului cu doua treimi de voturi parlamentul se dizolva. Dar noul parlament alege seful statului cu majoritatea de voturi sau cine a obtinut mai mult. Acelasi lucru este si in Ungaria. Deci, putem sa enumeram multe state care stabilesc o majoritatea calificata in turul intii dupa care o scad in turul doi si (stabilesc)mai putin la turul trei ca din trei incercari seful statului sa fie ales. Este un lucru normal, firesc pentru orice democratie.
Vasile BOTNARU: Domnule Ciurea si domnule Lupan, sinteti politologi si sociologi, ce puteti spune despre reactia societatii? Pentru ca s-ar putea si de aceasta data societatea sa dea a lehamite din maini si sa spuna: faceti ce vreti! Domnul Popa spune ca noi, societatea, suferim. Dar societatea nu iese cu proteste in fata parlamentului sa ceara o noua reforma. Dumneavoastra puteti sa ne spuneti in ce masura societatea a reactioat si a condamnat sau a aprobat aceasta forma de guvernamint, republica parlamentara? Ce dovezi gasim ca societatii ii pasa de ceea ce spune domnul Popa?
Vlad LUPAN: Dovada cea mai buna a fost pe 7 aprilie. Pe de alta parte trebuie sa luam in consideratie faptul ca partidele politice sint alese prin vot direct de catre populatie. Acelasi lucru s-a intimplat si cu PCRM, si cu PD, PL, PLDM, AMN. Decizia de a schimba Constitutia poate fi interpretata in felul “uite, acestia nu au putut sa aleaga presedintele, acum schimba Constitutia doar pentru ca vor sa aleaga presedintele”. Da este adevarat.
Vasile BOTNARU: Exact asta reproseaza comunistii. Ei spun ca noua putere isi croieste legislatia dupa nevoile sale.
Vlad LUPAN: Comunistii au facut de fapt acelasi lucru anterior. Ei nu numai ca si-au croit legislatia dar si au implementat-o intr-o asemenea maniera incit de altfel au si provocat o parte din nemultumirile populatiei.
Vasile BOTNARU: Dar acesta nu este cel mai bun argument “asa au facut comunistii, prin urmare putem face si noi”.
Victor POPA: Stati putin, comunistii zic “isi croiesc legislatia cum vor ei”. Haideti sa stabilim cine a creat aceasta legislatie? Au creat-o tot ei, comunistii si si-au croit legislatia sub interesele lor. Acum, cind a venit o forta democratica, nu trebuie oare sa schimbe acele norme stabilite de regimul comunist?
Vasile BOTNARU: Adica se revine la normalitate.
Victor POPA: Exact.
Vlad LUPAN: Se revine la normalitate, e adevarat. Si in acest sens desigur ca Partidul communist poate sa afirme si afirma ca uite, acestia schimba legislatia. Insa haideti sa ne uitam mai atent, necesitatea schimbarii legislatiei apare in momente de criza. Acum populatia Republicii Moldova nu ar fi multumita sa mai aiba inca un set de alegeri. Si atunci trebuie sa oferim populatiei o solutie. Eu am mari dubii de exemplu ca majoritatea votantilor din Republica Moldova inteleg ca este nevoie de modificarea Constitutiei pentru a iesi din criza. Dar asta nu este in responsabilitatea populatiie – sa stie ce trebuie de facut. Este responsabilitatea clasei politice care este aleasa de populatie. Si daca am votat pentru integrare europeana si pentru modificarea legislatiei conform normelor europene, apoi iata exemplele pe care le-a dat domnul Popa sint relevante.
Vasile BOTNARU: Pentru ca sa nu dea aluatul din covata, asa cum sugereaza domnul Lupan, domnule Ciurea, oare politicienii, clasa politica, este gata sa ajunga la un consens, sa modifice legislatia si Constitutia? In special ca sa nu platim pretul atit de scump – pentru un blocaj la alegerea preseditelui tarii sa doborim intreg Parlamentul? Este gata astazi clasa politica sa cada la pace sau nu?
Corneliu CIUREA: O discutie ampla pe aceasta tema nu a avut loc si nu putem spune cu exactitate ce cred politicienii. Totusi putem spune ca deja au aparut anumite luari de atitudine care, din cite am inteles, nu sint unanime. In tot cazul este clar ca PCRM nu prea este dispus. Cel putin recent Vladimir Turcan a criticat aceasta pornire. Pe de alta parte, exista Alianta in cadrul careia vocile nu s-au cristalizat. Exista o atitudine a domnului Urechean exprimata recent la Europa Libera, prin care el saluta o modificare a Constitutiei. Ceea ce spune e prea putin pentru ca nu este clar ce se doreste de fapt – revizuire sau adoptarea unei noi Constitutii. Domnul Urechean nu a fost explicit in acest sens. Pe de alta parte se pare ca, avind in vedere ca a fost prezent si la reuniunea constitutionalistilor, se pare ca domnul Ghimpu ar saluta o asemenea initiativa. Prezenta domnului Alexandru Tanase oarecum arata ca si PLDM nu este strain de aceasta initiativa si ar sprijini-o.
PD prin domnul Lupu si-a exprimat totusi anumite rezerve. Domnul Lupu considera ca aceasta initiativa de adoptare a unei noi Constitutii va lua cam mult timp. Or, pentru ca sa se dovedeasca o solutie eficienta pentru problema alegerii presedintelui trebuie sa mearga foarte repede acest remediu. Ca sa nu ajungem la anticipate. Deci, in fond, nu putem vorbi inca de o pozitie unitara in acest sens. Si cred ca idea discutiei pe care au lansat-o constitutionalistii a fost tocmai de a cristaliza aceste pozitii, de a ridica mingea la fileul politicienilor si de a vedea in continuare ce vor politicienii si ce vrea si societatea civila in aceasta privinta. Si ca politolog as vrea sa subliniez ca in fond nu am nimic impotriva unei “terapii constitutionale”. Dar cred ca in continuare solutia politica pentru criza constitutionala, dar in primul rind politica in care ne aflam, nu a fost epuizata. Or, ca politolog cred mai mult in eficienta unor solutii politice decit in solutii juridice. Negocerile sint mai importante. Potentialul constructiv al negocierilor inca nu a fost epuizat. Cel putin pina la data viitoare a alegerii presedintelui, turul doi.
Vasile BOTNARU: Totusi am inteles ca “ciurul” (Constitutiei)” are gauri foarte mari si daca depasim politiceste aceasta situatie, acest blocaj cu alegerea presedintelui, atunci ar putea apare altele.
Victor POPA: Bineinteles, clasa politica, partidele politice trebuie sa mearga pe calea consensului si pe calea intelegerilor. Dar este o cale foarte subreda. Pentru ca astazi ei s-au inteles, au semnat un acord de colaborare, iar maine se intimpla ceva si aceste aliante de fapt se distrug, se risipesc. Si experienta Republicii Moldova ne-a demonstrat acest lucru nu o singura data. Deci noi trebuie sa pornim de la repararea acestui cadru normativ defect. Si atunci bineinteles trebuie sa pornim de la Constitutie. Pentru ca textul Constitutiei are nu numai un articol 78 care vorbeste ca seful statului se alege cu 3/5 de voturi si s-a pus punct pe aceasta chestiune. Mai sint inca o sumedenie de gauri care trebuiesc reparate, care trebuiesc inchise. Si atunci de ce sa mergem noi cu un articol, cu doua, cu trei, atita timp cit Constitutia necesita o modificare substantiala. Mai mult decit atit, vreau sa va spun ca aceasta Constitutie, adoptata in 1994, pina in present nu a fost ratificata, adica nu a fost aprobata de popor. Si atunci manifestarea de vointa a poporului nici nu se regaseste in acest document.
Vasile BOTNARU: Desi exista angajamentul Parlamentului sa fi supus acest document referendumului.
Victor POPA: Parlamentul din 1994 nu a vorbit despre aceasta niciodata. Nici cel din 1998 nu a atins aceasta problema. Desi noi, constitutionalistii, de fiecare data ridicam aceasta problema, spuneam ca Constitutia trebuie sa fie supusa aprobarii poporului. A venit timpul cind acest lucru deja este posibil. Ar fi pacat sa nu profitam de aceasta ocazie. Acum poporul ar si intelege din ce cauza trebuie sa scoatem acest document la aprobarea lui. Noi, in Republica Moldova nu avem nici macar actul autodeterminarii. Adica trebuie sa existe un document in care poporul ar fi scris: da, Republica Moldova, stat suveran, stat independent, stat democratic, forma de guvernare – republica, puterea ne apartine noua dar o exercita reprezentantii nostri s.a.m.d. Deci noi nu avem un asemenea act astazi.
Vasile BOTNARU: Adica sintem un stat postsovietic tipic. Domnilor politologi, dar apare iarasi paradoxul – aceasta procedura masiva, importanta, radicala, apoi intrarea in legalitate a Constitutiei trebuie sa o faca politicienii, care de fapt ar fi trebuit sa isi “faca hara-kiri”. Politicienii de astazi care mai curind ar putea cadea la pace intr-un subiect concret, e greu sa cada la pace cind e vorba despre rescrierea Constitutiei. Pentru ca ei se vor poticni de niste subiecte absolute divergente.
Corneliu CIUREA: De acord, In primul rind as spune că Constitutia noastra este partial totusi legala, nu putem vorbi despre ilegalitatea deplina a Constitutiei intrucit procedura de adoptare a Constitutiei de catre parlament este o porceuda acceptata in intreaga lume si sint constitutii care nu neaparat au nevoie de sustinerea si a unui referendum. Pe de alta parte, voi spune ca sint doua acceptii de a schimba sau a modifica Constitutia. Una, este de a adopta Constitutia pentru ca procedura de revizuire este mult prea complicata. Insa de a modifica doar articolele legate de alegerea presedintelui. Aici cred ca acceptul majoritatii formatiunilor politice va exista. Exista si o a doua acceptie a schimbarii Constitutiei, prin care schimbam ceea ce tine de presedinte, dar schimbam si alte articole. Precum - exista asemenea opinie in cercul politicienilor – probabil se va pune in discutie si articolul 13 cu privire la limba, si articolul 11 cu privire la statutul nostru de neutralitate. Or, aici imi e frica ca expert care se ocupa de rapoarte de prevenire a crizelor, ca exista un potential crizogen destul de ridicat si aceasta initiativa, sau a doua viziune nu va reusi sa intruneasca asentimentul unui cerc suficient de mare de oameni care sa poata in continuare sa sustina adoptarea unei asemenea Constitutii. Aici va trebui probabil sa purtam discutii, si cred ca aici este de fapt nodul Gordian care va trebui sa fie taiat.
Vasile BOTNARU: Domnule Lupan, societatea, prin exponentii care sint “constitutionalistii”, ar putea sa exercite presiune asupra clasei politice incit sa o determine sa transforme radical Constitutia, sa obtina aceasta cununie intre Constitutie si popor. Si mai ales cu aceasta ocazie sa probeze Parlamentul, politicienii, respectul pentru oamenii care, de altfel au mai fost chemati la referendumuri, dar pina la urma, au fost neglijati.
Vlad LUPAN: Da, ar putea. E posibila o asemenea actiune. Si aici o sa vin cu un mesaj diferit decit cel pe care il prezinta domnul Ciurea. Constitutia din 1994 nu a fost trecuta prin referendum. Pardon, dar in asemenea circumstante ea nu are vointa poporului, asa cum a fost stipulat, de altfel in parlament. Nu are in spate vointa poporului, deci nu este definitivata. In asemenea circumstante s-au mai produs inca modificari la aceasta Constitutie astfel incit acum, pe de o parte, avem Constitutia din 1994 care a fost pregatita practic pentru o republica semiprezidentiala. Dupa care in 2000 se shimba lucrurile si ea este schimbata intr-o republica parlamentara doar printr-un singur articol. Esenta nu este modificata.
Crizele politice care au generat acest lucru si care au urmat, cu siguranta au produs si necesitatea schimbarii Constitutiei. De ce acum? Pentru ca acum exista acea combinatie dintre vointa politica, a bunei parti a clasei poltiice, si a specialistilor in domeniu. Mai exista inca un element pe care nu trebuie sa il uitam. Orice criza politica presupune o schimbare, iar acasta schimbare poate sa se produca inclusiv prin elemente juridice. Ce este o Constitutie, ce este o lege? Este un set de reguli care se transforma din reguli pe care le acceptam la nivel popular la nivel juridic. Cutuma. Transformarea legilor din nescrise in cele scrise este un proces natural care s-a intimplat pe parcursul istoriei in orice stat. Inclusiv in Republica Moldova. Noi sintem tocmai intr-un moment de rascruce atunci cind exista conjunctura necesara pentru ca sa schimbam Constitutia. Trebuie toti sa beneficiem de acest moment.
Vasile BOTNARU: Domnule Popa, in ce masura vocea poporului poate sa fie auzita, luata in calcul, sa nu se intimple asa cum s-a mai intimplat cind 200 de mii de semnaturi au fost bagate la sertar?
Victor POPA: Daca inainte noi, specialistii in domeniu, vorbeam la nivel teoretic, faceam diferite demonstratii ca sint necesare modificari substantiale a normelor constitutionale, nu eram auziti de nimeni. In afara de noi intre noi, cind ne adunam la diferite foruri …
Vasile BOTNARU: … Si studenții domniilor voastre.
Victor POPA: … si studentii de la facultate carora le demonstram aceste lucruri. Ei, acum am ajuns intr-o situatie cind aceasta este o necesitate care se resimte. Si daca aici s-a zis ca poporul inca nu simte pe pielea lui atit de mult, vreau sa va spun ca nu este chiar asa. Comisia Electorala Centrala a facut o declaratie prin care a spus ca un scrutin electoral ne costa 40 de milioane. Deci noi in anul 2009 deja am irosit 80 de milioane de lei numai pentru doua scrutine. Daca intram intr-al treilea scrutin …
Vlad LUPAN: … sau al patrulea …
Victor POPA: … sau al patrulea, atunci va dati seama ca suma va creste in progresie geometrica. Si mai devreme sau mai tirziu poporul o sa inceapa a simti cind o sa fie lipsa de bani in buget pentru pensii, pentru salarii. Bine ca acum gratie faptului ca s-a infiripat o mica stabilitate, FMI, Banca Mondiala au fost disponibile sa ne deschida linia de creditare. Dar daca noi nu vom obtine o stabilitate politica, inseamna ca se va crea si o instabilitate socio-economica. Si atunci noi vom simti foarte grav toate consecintele acestei crize politice care de fapt provine dintr-o criza constitutionala. Si atunci bineinteles ca si specialistii si politicienii trebuie sa fie constienti de acest fapt si trebuie sa fie si expliciti ca sa inteleaga si poporul de ce astazi este necesitate stringenta pentru ca sa facem regula in acest domeniu.
Chiar noua guvernare care a venit acuma a declarat ca sint necesare o serie de reforme, si intr-adevar sint necesare, de-o pilda a sistemului judecatoresc, toata lumea vorbeste ca sistemul judecatoresc este imperfect, este corupt si trebuie sa schimbam ceva. Atunci trebuie sa schimbam de la Constitutie, de acolo sa punem bazele acestui sistem si pe urma sa dezvoltam idea. Sau vorbim ca procuratura a ramasa ca un instrument de intimidare, pina la urma. Atit timp cit procuratura trebuie sa fie un instrument im mina puterii executive. Deci trebuie sa o readucem acolo unde procuratura se afla in toata Europa. Sau Curtea Constitutionala, uitati-va ca si CC isi asuma o mare responsabilitate pentru tot ce se intimpla aici la noi in Republica Moldova. Pentru ca de fapt in unele momente ei sint vinovati ca au declansat aceste crize. Constitutia interzice direct sefului statului sa ocupe si alta functie retribuita. Deci exista un articol concret 88 din Constitutie care se refera exact la seful statului. Deci Curtea Constitutionala nu era in drept sa valideze mandatul sefului statului.
Vasile BOTNARU: Adica nici macar Curtea Constitutionala nu-si leaga ochii atunci cind ia decizii.
Victor POPA: D’apoi uitati-va, ce a facut CC? Curtea a scos legatura de pe ochii Themidei. Doua ori consecutiv a validat mandatul sefului statului.
Vasile BOTNARU: Argumentul dumneavoastra este ca politicienii sint in mare risc, crizele de fapt compromit Parlamentul, clasa politica. Si atunci oamenii la un moment dat o sa constientizeze acest lucru inclusiv din cauza banilor si o sa îi ia in furci?
Vlad LUPAN: Exact asta vroiam sa spun, penalizarea de catre populatie a politicienilor poate sa se produca daca nu va fi facuta aceasta reforma constitutionala. Este de inteles ca aceasta reforma pare sa creeze anumite beneficii pentru, de exemplu, o serie de partide acum. In realitate nu este asa. Haideti sa ne gindim la beneficii. Daca se merge la alegeri anticipate si situatia din Parlament va ramine instabila, deci vom avea iarasi 50 la 50, hai sa spunem, deci nu se va putea din nou alege presedintele. Iar alegeri anticipate, iarasi bani pentru alegeri, etc, etc. Si asa la nesfirsit. Evident ca vor fi penalizati. Or, daca mergem pe alta formula – schimbarea Constitutiei Republicii Moldova, astfel incit sa fie ales presedintele din primul tur cu 3/5, daca nu este ales cu 3/5 se incearca cu un alt procentaj si din al treilea tur eventual este ales cu o simpla majoritate, atunci evitam aceste alegeri, evitam pericolul pe care il paste anume clasa politica in ce priveste penalizarea de catre populatie. Pe de alta parte rezolvam o problema si de viitor. Eu as sugera, chiar si Partidul comunistilor ar trebui sa fie interest de asemenea evolutii. De ce nu le-ar fi interesant lor in viitor sa aiba o asenenea pirghie politica? Alegerile anticipate ar putea crea mai multe probleme pentru ei.
Vasile BOTNARU: Oricum, toate partidele sint expuse, ca si gripei pandemice, viitoarelor alegeri anticipate care nu se stie cum se vor intoarce. Domnule Ciurea, sinteti de acord ca tuturor politicienilor ar trebui sa le fie frica de nemultumirea oamenilor?
Corneliu CIUREA: Sigur, asta se traduce de obicei in infringeri in alegeri si in mod normal politicienii ar trebui sa tina cont. Desi inca nu este clar ce ne vor aduce noua anticipatele. Anticipatele constituie o solutie foarte proasta fiindca ne arunca in incertitudine. Voi reveni totusi le idea referendumului si la faptul ca diavolul se ascunde de multe ori in detalii. Pe parcurs, cind ne vom aprofunda, va trebui sa stabilim totusi o foaie de parcurs a felului cum poate fi modificata sau schimbata Constitutia. Pentru ca felul in care se produce astazi referendumul nu ne permite noua sa modificam Constitutia. Sint doua majoritati calificate de 60 la suta pentru participare si pentru ca referendumul sa fie valabil e nevoie de 50 plus unu din cei inscrisi pe liste. Ceea ce in conditiile noastre este imposibil de atins. Deci schimbarea Constitutiei va presupune si schimbarea unui numar important de prevederi din Codul electoral. Ceea ce va insemna de fapt o micsorare a majoritatilor necesare pentru adoptarea Constitutiei. Ceaea ce putin delegitimeaza insasi procesul. Dar se pot face aceste sacrifii, sigur cu conditia ca ele sa fie sprijinite de societate in primul rind, si de partide politice – in al doilea.
Vasile BOTNARU: Pe final vreau sa va intreb cit de rapid se poate infaptui la modul practic reforma constitutionala?
Victor POPA: In primul rind nu se porneste de la o foaie alba. Sint foarte multe articole care vor ramine intacte pentru ca sint bine ticluite si bine gindite. Unele cred ca cer o modificare usoara, iar altele cer o schimbare totala. Daca o sa am onoarea si posibilitatea sa fiu inclus in acest grup, cred ca noi intr-o luna, maximum in doua luni de zile putem pune in discutie noul proiect de Constitutie pornind dezbateri publice, avizari in diferite instante nationale si internationale. Dupa asta parlamentul sa purceada la examinarea acestui proiect si la final sa fie supus refernedumului, in termini stabiliti de Codul electoral.
Vasile BOTNARU: Per total ce inseamna asta ca timp?
Victor POPA: Deci jumatate de an eu cred ca usor am iesi din aceasta situatie.
Vasile BOTNARU: Deci din momentul de azi de exemplu.
Victor POPA: Fie de azi. Sau de la 1 decembrie de cind vreti dumneavoastra.
Vlad LUPAN: Din punct de vedere practic trebuie sa modifici Codul electoral, prima miscare, pentru ca prin parlament nu poti sa faci acest lucru. Deci trebuie facut prin referendum sau prin adunarea semnaturilor. Si din punct de vedere practic, daca ne uitam un pas dupa altul, deci pe parcursul a jumtate de an Constitutia poate sa fie gata si pe parcursul unui an ea poate sa fie si adoptata. Asta exact se intimpla in aceeasi perioada de timp in care am fi avut alegeri anticipate. De ce sa ai alegeri anticipate daca poti sa ai o Constitutie modificata si dupa asta sa nu mai vii in alegeri si sa fie ales presedintele.
Vasile BOTNARU: Asta este tehnica legislativa, dar, domnule Ciurea, mai e si logistica politica, sociala de care este nevoie ca sa se intimple lucrurile de o maniera optimista?
Corneliu CIUREA: Da, sint mai putin optimist in acest sens, pentru ca tehnic este posibil si sint perfect de acord cu acest traseu, poate chiar mai repede de un an. In ceea ce priveste sustinerea politica pentru aceasta actiune am anumite indoieli, avind in vedere ca in societate se acumuleaza - si vedem acest lucru – o anumita rezerva de protest, un potential de protest, nemultumiri, stari de frustrare. Si pina la urma orice remediu constitutional trebuie sa aiba in vedere un principiu medical – in primul rind nu dauna. Si in acest sens ar trebui sa fim foarte atenti. Si as mai puncta un anumit element. Nu stiu de ce ne scapa din vedere ceea ce au declarat toate partidele acum aflate in alianta in timpul campaniei electorale. Era parte a programului lor electoral. Ele vroiau un presedinte ales de popor. Observ acum ca accentele se schimba si vireaza in directia unui presedinte in continuare ales de parlament cu o majoritate mai mica. Ceea ce mi se pare cel putin discutabil.
Vasile BOTNARU: Punem trei puncte de suspensie aici, unul singur nu avem cum pentru ca neaparat vom reveni pe masura ce va lua turatii, sint sigur, discutia despre posibila reforma constitutionala.
