Cetăţenii moldoveni asistă de câtva timp, neputincioşi, la un spectacol politic dizgraţios, ale cărui resorturi nu le discern întotdeauna. Mă refer la încercările repetate şi eşuate ale Parlamentului, în 2009, de a alege şeful statului. Acest drept electoratul de bază şi l-a pierdut acum 9 ani, în urma unor jocuri politicianiste din perioada preşedinţiei lui Petru Lucinschi. În lipsa posibilităţii de a influenţa în mod direct desfăşurarea ostilităţilor, publicul urmăreşte declaraţiile şefilor de partide, care ba vorbesc de negocieri, ba de nu ştiu ce „as” în mânecă, ba de alegeri anticipate. E o contradicţie vădită între, pe de o parte, aura preşedintelui ca „părinte al naţiunii” – căci acesta a fost modelul vicios şi anacronic, acreditat de Vladimir Voronin în ultimii 8 ani – şi, pe de altă parte, manevrele de culise care se ţes în jurul alegerii preşedintelui.
Nu doar Marian Lupu se află într-o situaţie delicată, însăşi statutul funcţiei e jalnic, pentru că a ajuns obiectul unui troc, pe care actorii implicaţi ar dori să-l evite, întrucât le aduce pierderi de imagine. Acest „nod gordian” poate fi tăiat doar o dată cu amendarea Constituţiei, prin aplicarea uneia dintre cele două soluţii posibile: fie preşedintele să aibă o valoare simbolică şi reprezentativă şi atunci, în lipsa unei mize atât de mari a funcţiei, el ar putea fi ales de majoritatea simplă a deputaţilor, fie să se bucure de o legitimitate populară directă, şi atunci să fie ales prin vot universal.
Întâmplarea face ca virtuţile unui model şi scăderile celuilalt să poată fi comparate chiar în acest zile. Neavând dreptul să îşi aleagă preşedintele Moldovei, basarabenii cu cetăţenie română îl vor putea vota pe preşedintele României în două tururi: pe 22 noiembrie şi pe 6 decembrie. Evenimentul se produce în contextul normalizării relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti. Săptămâna trecută, premierul Vlad Filat a efectuat o vizită soldată cu rezultate promiţătoare pentru dezvoltarea economică şi interesele europene ale Moldovei. Vizita a avut şi un puternic substrat simbolic. Oficialii de la Bucureşti şi cei de la Chişinău au vorbit într-un limbaj limpede şi direct, fără ornamente protocolare.
Premierul Filat a subliniat cu această ocazie comuniunea istorică şi culturală dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului – şi aceste declaraţii nu trebuie să deranjeze pe nimeni la Chişinău. Sunt adevăruri rostite în sfârşit la nivel oficial, ce vin să instaureze un climat de încredere şi optimism în Moldova. De aceea, ne putem aştepta la o afluenţă mult mai mare a basarabenilor cu paşaport românesc la cele 13 secţii de vot care vor deschise în Republica Moldova – mai multe ca niciodată! –, mai ales că a dispărut acea atmosferă de intimidare din partea poliţiei…
Unii comentatori au întrezărit în vizita premierului moldovean nuanţe electorale. Interpretările lor nu se justifică. Vlad Filat s-a întâlnit la Bucureşti şi cu preşedintele senatului Mircea Geoană - principalul adversar al lui Traian Băsescu, potrivit sondajelor. Mult mai explicit electoral se arată primarul general al Chişinăului. Dorin Chirtoacă, vicepreşedinte PL, s-a pronunţat deschis, într-o conferinţă de presă, în favoarea susţinerii candidaturii lui Traian Băsescu şi chiar s-a arătat încrezător în şansele acestuia de a-şi adjudeca un al doilea mandat la Cotroceni. În ce ne priveşte, credem că ar fi recomandabil ca oamenii cu responsabilităţi publice de la noi să se abţină de la declaraţii partizane cu iz electoral.
Pentru Moldova e fundamental să aibă relaţii bune cu toate forţele politice onorabile din România, mai ales că jocul alianţelor, după 6 decembrie, este imprevizibil. Ceea ce merită să reţină cetăţenii români din Moldova este că a venit timpul să îşi manifeste datoria civică. Neavând posibilitatea, cel puţin deocamdată, să-şi aleagă un preşedinte la Chişinău, ei fac în mod cert o investiţie în viitorul lor, participând la alegerea şefului statului român – o ţară care este aliatul european cel mai sincer şi cel mai fidel al Republicii Moldova.
Nu doar Marian Lupu se află într-o situaţie delicată, însăşi statutul funcţiei e jalnic, pentru că a ajuns obiectul unui troc, pe care actorii implicaţi ar dori să-l evite, întrucât le aduce pierderi de imagine. Acest „nod gordian” poate fi tăiat doar o dată cu amendarea Constituţiei, prin aplicarea uneia dintre cele două soluţii posibile: fie preşedintele să aibă o valoare simbolică şi reprezentativă şi atunci, în lipsa unei mize atât de mari a funcţiei, el ar putea fi ales de majoritatea simplă a deputaţilor, fie să se bucure de o legitimitate populară directă, şi atunci să fie ales prin vot universal.
Întâmplarea face ca virtuţile unui model şi scăderile celuilalt să poată fi comparate chiar în acest zile. Neavând dreptul să îşi aleagă preşedintele Moldovei, basarabenii cu cetăţenie română îl vor putea vota pe preşedintele României în două tururi: pe 22 noiembrie şi pe 6 decembrie. Evenimentul se produce în contextul normalizării relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti. Săptămâna trecută, premierul Vlad Filat a efectuat o vizită soldată cu rezultate promiţătoare pentru dezvoltarea economică şi interesele europene ale Moldovei. Vizita a avut şi un puternic substrat simbolic. Oficialii de la Bucureşti şi cei de la Chişinău au vorbit într-un limbaj limpede şi direct, fără ornamente protocolare.
Premierul Filat a subliniat cu această ocazie comuniunea istorică şi culturală dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului – şi aceste declaraţii nu trebuie să deranjeze pe nimeni la Chişinău. Sunt adevăruri rostite în sfârşit la nivel oficial, ce vin să instaureze un climat de încredere şi optimism în Moldova. De aceea, ne putem aştepta la o afluenţă mult mai mare a basarabenilor cu paşaport românesc la cele 13 secţii de vot care vor deschise în Republica Moldova – mai multe ca niciodată! –, mai ales că a dispărut acea atmosferă de intimidare din partea poliţiei…
Unii comentatori au întrezărit în vizita premierului moldovean nuanţe electorale. Interpretările lor nu se justifică. Vlad Filat s-a întâlnit la Bucureşti şi cu preşedintele senatului Mircea Geoană - principalul adversar al lui Traian Băsescu, potrivit sondajelor. Mult mai explicit electoral se arată primarul general al Chişinăului. Dorin Chirtoacă, vicepreşedinte PL, s-a pronunţat deschis, într-o conferinţă de presă, în favoarea susţinerii candidaturii lui Traian Băsescu şi chiar s-a arătat încrezător în şansele acestuia de a-şi adjudeca un al doilea mandat la Cotroceni. În ce ne priveşte, credem că ar fi recomandabil ca oamenii cu responsabilităţi publice de la noi să se abţină de la declaraţii partizane cu iz electoral.
Pentru Moldova e fundamental să aibă relaţii bune cu toate forţele politice onorabile din România, mai ales că jocul alianţelor, după 6 decembrie, este imprevizibil. Ceea ce merită să reţină cetăţenii români din Moldova este că a venit timpul să îşi manifeste datoria civică. Neavând posibilitatea, cel puţin deocamdată, să-şi aleagă un preşedinte la Chişinău, ei fac în mod cert o investiţie în viitorul lor, participând la alegerea şefului statului român – o ţară care este aliatul european cel mai sincer şi cel mai fidel al Republicii Moldova.
