Ministrul afacerilor interne Victor Catan a ieşit ieri în faţa presei cu un raport asupra cauzelor exploziei conductei magistrale de gaze de la Căuşeni din 8 noiembrie. Concluzia comisiei speciale conduse de Catan a fost că explozia, care a lăsat zeci de localităţi fără gaze mai multe zile la rând s-a produs din cauza uzurii ţevii. Versiunea unui act terorist nu s-a confirmat, a precizat Catan.
Cu ocazia ieşirii la presă, ministrul de interne a fost solicitat să comenteze şi declaraţiile de săptămâna trecută ale unor reprezentanţi ai procuraturii. Amintim că Procuratura Generală practic a recunoscut că investigarea cazurilor de tortură şi tratamente inumane comise de poliţişti împotriva celor reţinuţi după violenţele din aprilie s-a împotmolit. Din ce motive şi care a fost replica ministrului de interne, aflăm de la Paul Hodorogea.
Ministrul Afacerilor Interne, Victor Catana, a dat asigurări că ancheta pe cazurile de tortură în care au fost implicaţi poliţişti după violenţele din aprilie nu va întâmpina dificultăţi. El a ţinut, însă, încă o dată să sublinieze că şi probele trebuie să fie temeinice: “Nicio persoană nevinovată nu va fi trasă la răspundere şi persoanele vinovate urmează să fie cercetate penal si cauzele lor vor fi inaintate în instanţa de judecata care se va pronunţa definitiv asupra vinovăţiei şi pedepsei respective.”
Ministrul de interne a comentat în acest fel declaraţiile unor responsabili de la Procuratura Generală potrivit cărora torţionarii purtau cagule pe cap şi deci nu pot fi identificaţi, de aceea ancheta se va îndrepta spre factorii de decizie din poliţie, ce ar fi putut să ordone sau să tolereze tacit tratamentele inumane.
Amintim că asemenea declaraţii au fost făcute săptămâna trecută de şeful secţiei controlul urmăririi penale din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Harunjen. El a spus că aplicarea torturii poate fi calificată şi drept un act de răzbunare din partea poliţiei, care a avut şi ea de pătimit de pe urma demonstranţilor.
Harunjen a afirmat că toţi poliţiştii suspecţi de aplicarea torturii au fost suspendaţi temporar din funcţii, dar nu a dat şi cifre concrete.
Până în prezent la procuratură s-au adunat 105 plîngeri legate de rele tratamente şi aplicarea torturii şi au fost iniţiate 32 de cauze penale, în judecată fiind transmise doar patru dosare împotriva a şapte poliţişti.
Cu ocazia ieşirii la presă, ministrul de interne a fost solicitat să comenteze şi declaraţiile de săptămâna trecută ale unor reprezentanţi ai procuraturii. Amintim că Procuratura Generală practic a recunoscut că investigarea cazurilor de tortură şi tratamente inumane comise de poliţişti împotriva celor reţinuţi după violenţele din aprilie s-a împotmolit. Din ce motive şi care a fost replica ministrului de interne, aflăm de la Paul Hodorogea.
Ministrul Afacerilor Interne, Victor Catana, a dat asigurări că ancheta pe cazurile de tortură în care au fost implicaţi poliţişti după violenţele din aprilie nu va întâmpina dificultăţi. El a ţinut, însă, încă o dată să sublinieze că şi probele trebuie să fie temeinice: “Nicio persoană nevinovată nu va fi trasă la răspundere şi persoanele vinovate urmează să fie cercetate penal si cauzele lor vor fi inaintate în instanţa de judecata care se va pronunţa definitiv asupra vinovăţiei şi pedepsei respective.”
Ministrul de interne a comentat în acest fel declaraţiile unor responsabili de la Procuratura Generală potrivit cărora torţionarii purtau cagule pe cap şi deci nu pot fi identificaţi, de aceea ancheta se va îndrepta spre factorii de decizie din poliţie, ce ar fi putut să ordone sau să tolereze tacit tratamentele inumane.
Amintim că asemenea declaraţii au fost făcute săptămâna trecută de şeful secţiei controlul urmăririi penale din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Harunjen. El a spus că aplicarea torturii poate fi calificată şi drept un act de răzbunare din partea poliţiei, care a avut şi ea de pătimit de pe urma demonstranţilor.
Harunjen a afirmat că toţi poliţiştii suspecţi de aplicarea torturii au fost suspendaţi temporar din funcţii, dar nu a dat şi cifre concrete.
Până în prezent la procuratură s-au adunat 105 plîngeri legate de rele tratamente şi aplicarea torturii şi au fost iniţiate 32 de cauze penale, în judecată fiind transmise doar patru dosare împotriva a şapte poliţişti.
