Referendumul care s-a desfăşurat duminică în Elveţia demonstrează limpede riscurile democraţiei plebiscitare. Peste 50 la sută dintre cei chemaţi la urne au votat pentru propunerea aşa-zisului Partid Popular Elveţian (SVP) al populistului de dreapta Christoph Blocher, de a construi minarete pe teritoriul elveţian. Demagogul Blocher a mai fost sprijinit şi de alte partiduleţe care sunt cunoscute pentru atitudinea lor xenofobă. Propaganda acestor grupări s-a concentrat, în primul rînd, pe instrumentalizarea temerilor populaţiei faţă de extinderea islamului, faţă de islamism şi faţă de eventuale acţiuni teroriste, puse la cale de fundamentalişti. Cultivarea islamofobiei, prin punerea semnului egalităţii între religia musulmană şi fundamentalismul islamist, s-a dovedit a fi un butoi de pulbere util tuturor care, într-un mod mai mult sau mai puţin deschis, militează împotriva multiculturalismului şi a bunei înţelegeri între diferitele etnii, stabilite în ultimele decenii pe teritoriile unor state apusene.
Votul elveţienilor a demonstrat limitele democraţiei plebiscitare, transformînd rezultatul referendumului într-o matcă a intoleranţei şi al opresiunii religioase. Curtea Europeană a Drepturilor, care de curînd, s-a pronunţat foarte clar pentru libertatea de gîndire, ar putea să mai aibă un cuvînt de spus. De curînd, Curtea Europeană a pronunţat un verdict clar în ceea ce priveşte prezenţa crucilor în clasele şcolilor italiene.
În cazul în care musulmanii elveţieni vor înainta o plîngere Curţii Europene - prin care vor contesta rezultatul referendumului - instanţa ar putea cere anularea plebiscitului. O astfel de sentinţă ar ţine cont de principiul libertăţii religioase. (Şi aici intră şi principiul dreptului de a fi ateu sau liber cugetător).
Oricum, interzicerea construirii de minarete nu e conformă cu principiile unui stat de drept tolerant şi reprezintă o încălcare a Convenţiei Internaţionale a Drepturilor Omului.
Plebiscitul elveţian i-a inspirat acum şi pe ceilalţi populişti-naţionalişti din Europa care, printr-un reflex de imitare, doresc şi ei să iniţieze acţiuni care vizează interzicerea minaretelor sau a moscheilor.
Votul elveţienilor a demonstrat limitele democraţiei plebiscitare, transformînd rezultatul referendumului într-o matcă a intoleranţei şi al opresiunii religioase. Curtea Europeană a Drepturilor, care de curînd, s-a pronunţat foarte clar pentru libertatea de gîndire, ar putea să mai aibă un cuvînt de spus. De curînd, Curtea Europeană a pronunţat un verdict clar în ceea ce priveşte prezenţa crucilor în clasele şcolilor italiene.
În cazul în care musulmanii elveţieni vor înainta o plîngere Curţii Europene - prin care vor contesta rezultatul referendumului - instanţa ar putea cere anularea plebiscitului. O astfel de sentinţă ar ţine cont de principiul libertăţii religioase. (Şi aici intră şi principiul dreptului de a fi ateu sau liber cugetător).
Oricum, interzicerea construirii de minarete nu e conformă cu principiile unui stat de drept tolerant şi reprezintă o încălcare a Convenţiei Internaţionale a Drepturilor Omului.
Plebiscitul elveţian i-a inspirat acum şi pe ceilalţi populişti-naţionalişti din Europa care, printr-un reflex de imitare, doresc şi ei să iniţieze acţiuni care vizează interzicerea minaretelor sau a moscheilor.
