Valentina Ursu: Domnule ministru, de un an de zile se tot alege şeful statului şi asta ar putea fi numită o criză constituţională, nu una politică. Se aud tot mai multe voci care acreditează această idee. Cine ar garanta că în cazul unui nou scrutin nu se ajunge din nou în aceeaşi situaţie? Există un risc real ca această problemă de nealegere a şefului statului să nu fie depăşită şi nu ar fi doar o problemă a actorilor politici?
Alexandru Tănase: De fapt noi alegem preşedintele ţării din 2001 încoace, mereu prin tot felul de dificultăţi şi crize. Este un punct de vedere pe care l-am împărtăşit mereu că nu avem de a face cu o criză politică, dar avem de a face cu o criză constituţională, care la rândul său a generat o criză politică. Este o situaţie care nu mai poate fi tolerată, indiferent de faptul dacă se alege luni preşedintele, nu se alege, este de obligaţia celor care guvernează această ţară să iniţieze un proces de adoptare a unei noi Constituţii. Şi nu întâmplător am accentuat „adoptarea unei noi Constituţii”.
Valentina Ursu: Dar în cadrul AIE, toate componentele susţin acest lucru? Pentru că am reţinut o declaraţie a liderului PD Marian Lupu, care spunea că nu sprijină ideea adoptării unei Constituţii noi.
Alexandru Tănase: La modul serios acest subiect nici nu a fost supus discuţiilor. Au fost anumite discuţii, s-au schimbat anumite opinii, dar o discuţie constantă care ar scoate în evidenţă plusurile şi minusurile unei sau altei opţiuni nu a avut loc. În sensul ăsta eu cred că există foarte multe argumente pentru a începe un proces de elaborare a unei noi Constituţii. Şi am să vin cu câteva argumente. Noi acum ne-am ciocnit cu imposibilitatea de a alege şeful statului, dar există zeci de alte situaţii care trebuie revăzute. Haideţi să încercăm să modelăm un scenariu. Admitem că se alege şeful statului. Cum rămâne cu competenţele acestuia, unde ele sunt absolut disproporţionate şi care în mod clar vor genera deja instabilitate politică pentru viitor? Noi ţinem minte bine confruntarea permanentă între fostul preşedinte Lucinschi şi fosta majoritate parlamentară. Voi merge la următorul subiect. Avem programul de guvernare, ne-am asumat obligaţia să excludem monitorizarea din partea Consiliului Europei, inclusiv prin modificarea rolului procuraturii. Până când nu te bagi la Constituţie, nu ai cum să rezolvi această problemă. Şi tot aşa mai departe că ne-ar lua câteva emisiuni ca să scoatem în evidenţă acele probleme care trebuie soluţionate.
Vitalie Enache: Domnule ministru, dumneavoastră cum credeţi, legislaţia trebuie să fie modificată astfel încât preşedintele să fie ales cu simpla majoritate de voturi ale deputaţilor sau preşedintele să fie ales de popor?
Alexandru Tănase: Eu cred că modificarea Constituţiei şi doar reducerea numărului de voturi necesare pentru alegerea şefului statului, fără a interveni inclusiv şi în atribuţiile şefului statului, problema în fond nu o va rezolva. Va debloca doar situaţia în ceea ce priveşte alegerea şefului statului. Dar cetăţenii nu doresc aşa ceva. Toate sondajele de opinii demonstrează că omul vrea să-şi aleagă singur şeful statului. Şi aici trebuie să luăm o decizie curajoasă şi principială. Dacă noi mai menţinem această funcţie şi mai este necesară în Constituţie, înseamnă că trebuie să stabilim exact, care sunt competenţele sale.
Valentina Ursu: Domnule Tănase, modificarea regulii de joc în timpul jocului, în cazul de faţă a Constituţiei RM, poate aduce câştiguri de moment, dar şi mari surprize celor care decid să meargă pe această cale. Este o concluzie care aparţine ambasadorului Louis O Neal, fostul şef al misiunii OSCE la Chişinău. El spune că acum în Moldova se coc premizele pentru amendarea Constituţiei pentru a debloca impasul în care s-a ajuns cu alegerea şefului statului, numai că în opinia lui, să recurgi în grabă la amendamente pentru a ieşi dintr-o criză politică, reprezintă un risc pentru o democraţie necoaptă cu o societate divizată. Cum aţi comenta?
Alexandru Tănase: Nu cred că trebuie să recurgem mereu la comentariile pe care le fac diferiţi oficiali occidentali, ca şi la un adevăr în ultimă instanţă. În primul rând, eu nu sunt de acord că la ora actuală se modifică regulile de joc în timpul jocului. În cazul în care şeful statului va fi ales, problema este depăşită şi avem posibilitatea să lucrăm 4 ani de zile pentru a adopta o nouă Constituţie. Dacă nu e ales, oricum urmează să aibă loc alegeri parlamentare anticipate. Ceea ce înseamnă că nu poate fi interpretată modificarea Constituţiei ca o schimbare a regulilor de joc chiar în timpul jocului. Noi doar vom deschide posibilitatea pentru ca atunci când vor avea loc alegeri anticipate, cel puţin aşa doresc eu, văd aşa lucrurile, nu ştiu cum va fi, atunci când vor fi alegeri parlamentare anticipate să aibă loc şi alegeri prezidenţiale anticipate.
Vitalie Enache: Domnule ministru, cum poate avea loc procedura de modificare a Constituţiei şi mai ales cât ar putea dura, pentru ca într-un final să ne putem da seama când vom avea un preşedinte dacă luni nu va fi ales?
Alexandru Tănase: Nu cred că poate dura foarte mult, în ciuda discuţiilor academice care se poartă că o Constituţie se elaborează în 7 ani. Nu este adevărat. Actuala Constituţie rămâne valabilă în proporţie de 70, 80 la sută. Mă refer la drepturi şi libertăţi şi alte chestiuni care rămân intacte şi sunt identice în majoritatea Constituţiilor din lume. Iar lucrul asupra acelor aspecte care urmează a fi modificate, poate dura maximum până la 2-3 luni de zile în cazul în care lucrul ăsta se va dori.
Valentina Ursu: Şi ultima întrebare domnule ministru, comuniştii au spus foarte categoric că deocamdată se abţin pentru a participa la Comisia pentru reforma constituţională. Ce se poate întâmpla? Ei totuşi rămân pe poziţia lor, categorică că nu trebuie modificată Constituţia.
Alexandru Tănase: Eu cred că nu este o soluţie bună să nu participe toate formaţiunile politice, parlamentare cel puţin la acest proces. Părerea mea este că însăşi constituirea acestei comisii constituţionale acum în preajma alegerilor care trebuie să aibă loc luni, într-un fel a stârnit anumite suspiciuni vis-a-vis de valoarea politică a acestei comisii. Eu am impresia că după ce se vor aranja lucrurile luni fie într-o direcţie, fie în alta, va fi necesar să discutăm cu deputaţii comunişti, să-i convingem, să le explicăm că nu au altă şansă decât să participe la acest proces, să-şi aducă contribuţia şi să transpună în acele proiecte viziunile lor politice.
Valentina Ursu: Domnule Tănase vă mulţumim.
Alexandru Tănase: De fapt noi alegem preşedintele ţării din 2001 încoace, mereu prin tot felul de dificultăţi şi crize. Este un punct de vedere pe care l-am împărtăşit mereu că nu avem de a face cu o criză politică, dar avem de a face cu o criză constituţională, care la rândul său a generat o criză politică. Este o situaţie care nu mai poate fi tolerată, indiferent de faptul dacă se alege luni preşedintele, nu se alege, este de obligaţia celor care guvernează această ţară să iniţieze un proces de adoptare a unei noi Constituţii. Şi nu întâmplător am accentuat „adoptarea unei noi Constituţii”.
Valentina Ursu: Dar în cadrul AIE, toate componentele susţin acest lucru? Pentru că am reţinut o declaraţie a liderului PD Marian Lupu, care spunea că nu sprijină ideea adoptării unei Constituţii noi.
Alexandru Tănase: La modul serios acest subiect nici nu a fost supus discuţiilor. Au fost anumite discuţii, s-au schimbat anumite opinii, dar o discuţie constantă care ar scoate în evidenţă plusurile şi minusurile unei sau altei opţiuni nu a avut loc. În sensul ăsta eu cred că există foarte multe argumente pentru a începe un proces de elaborare a unei noi Constituţii. Şi am să vin cu câteva argumente. Noi acum ne-am ciocnit cu imposibilitatea de a alege şeful statului, dar există zeci de alte situaţii care trebuie revăzute. Haideţi să încercăm să modelăm un scenariu. Admitem că se alege şeful statului. Cum rămâne cu competenţele acestuia, unde ele sunt absolut disproporţionate şi care în mod clar vor genera deja instabilitate politică pentru viitor? Noi ţinem minte bine confruntarea permanentă între fostul preşedinte Lucinschi şi fosta majoritate parlamentară. Voi merge la următorul subiect. Avem programul de guvernare, ne-am asumat obligaţia să excludem monitorizarea din partea Consiliului Europei, inclusiv prin modificarea rolului procuraturii. Până când nu te bagi la Constituţie, nu ai cum să rezolvi această problemă. Şi tot aşa mai departe că ne-ar lua câteva emisiuni ca să scoatem în evidenţă acele probleme care trebuie soluţionate.
Vitalie Enache: Domnule ministru, dumneavoastră cum credeţi, legislaţia trebuie să fie modificată astfel încât preşedintele să fie ales cu simpla majoritate de voturi ale deputaţilor sau preşedintele să fie ales de popor?
Alexandru Tănase: Eu cred că modificarea Constituţiei şi doar reducerea numărului de voturi necesare pentru alegerea şefului statului, fără a interveni inclusiv şi în atribuţiile şefului statului, problema în fond nu o va rezolva. Va debloca doar situaţia în ceea ce priveşte alegerea şefului statului. Dar cetăţenii nu doresc aşa ceva. Toate sondajele de opinii demonstrează că omul vrea să-şi aleagă singur şeful statului. Şi aici trebuie să luăm o decizie curajoasă şi principială. Dacă noi mai menţinem această funcţie şi mai este necesară în Constituţie, înseamnă că trebuie să stabilim exact, care sunt competenţele sale.
Valentina Ursu: Domnule Tănase, modificarea regulii de joc în timpul jocului, în cazul de faţă a Constituţiei RM, poate aduce câştiguri de moment, dar şi mari surprize celor care decid să meargă pe această cale. Este o concluzie care aparţine ambasadorului Louis O Neal, fostul şef al misiunii OSCE la Chişinău. El spune că acum în Moldova se coc premizele pentru amendarea Constituţiei pentru a debloca impasul în care s-a ajuns cu alegerea şefului statului, numai că în opinia lui, să recurgi în grabă la amendamente pentru a ieşi dintr-o criză politică, reprezintă un risc pentru o democraţie necoaptă cu o societate divizată. Cum aţi comenta?
Alexandru Tănase: Nu cred că trebuie să recurgem mereu la comentariile pe care le fac diferiţi oficiali occidentali, ca şi la un adevăr în ultimă instanţă. În primul rând, eu nu sunt de acord că la ora actuală se modifică regulile de joc în timpul jocului. În cazul în care şeful statului va fi ales, problema este depăşită şi avem posibilitatea să lucrăm 4 ani de zile pentru a adopta o nouă Constituţie. Dacă nu e ales, oricum urmează să aibă loc alegeri parlamentare anticipate. Ceea ce înseamnă că nu poate fi interpretată modificarea Constituţiei ca o schimbare a regulilor de joc chiar în timpul jocului. Noi doar vom deschide posibilitatea pentru ca atunci când vor avea loc alegeri anticipate, cel puţin aşa doresc eu, văd aşa lucrurile, nu ştiu cum va fi, atunci când vor fi alegeri parlamentare anticipate să aibă loc şi alegeri prezidenţiale anticipate.
Vitalie Enache: Domnule ministru, cum poate avea loc procedura de modificare a Constituţiei şi mai ales cât ar putea dura, pentru ca într-un final să ne putem da seama când vom avea un preşedinte dacă luni nu va fi ales?
Alexandru Tănase: Nu cred că poate dura foarte mult, în ciuda discuţiilor academice care se poartă că o Constituţie se elaborează în 7 ani. Nu este adevărat. Actuala Constituţie rămâne valabilă în proporţie de 70, 80 la sută. Mă refer la drepturi şi libertăţi şi alte chestiuni care rămân intacte şi sunt identice în majoritatea Constituţiilor din lume. Iar lucrul asupra acelor aspecte care urmează a fi modificate, poate dura maximum până la 2-3 luni de zile în cazul în care lucrul ăsta se va dori.
Valentina Ursu: Şi ultima întrebare domnule ministru, comuniştii au spus foarte categoric că deocamdată se abţin pentru a participa la Comisia pentru reforma constituţională. Ce se poate întâmpla? Ei totuşi rămân pe poziţia lor, categorică că nu trebuie modificată Constituţia.
Alexandru Tănase: Eu cred că nu este o soluţie bună să nu participe toate formaţiunile politice, parlamentare cel puţin la acest proces. Părerea mea este că însăşi constituirea acestei comisii constituţionale acum în preajma alegerilor care trebuie să aibă loc luni, într-un fel a stârnit anumite suspiciuni vis-a-vis de valoarea politică a acestei comisii. Eu am impresia că după ce se vor aranja lucrurile luni fie într-o direcţie, fie în alta, va fi necesar să discutăm cu deputaţii comunişti, să-i convingem, să le explicăm că nu au altă şansă decât să participe la acest proces, să-şi aducă contribuţia şi să transpună în acele proiecte viziunile lor politice.
Valentina Ursu: Domnule Tănase vă mulţumim.
