Ministrul de externe şi integrării europene Iurie Leancă a participat ieri la Bruxelles la o întâlnire cu membri ai Comisiei Europene şi cu colegii săi din cele 27 de ţări din UE. Împreună cu dl. Leancă au fost invitaţi şi şefii diplomaţiilor din alte cinci foste republici sovietice, pentru că tema discuţiei a fost Parteneriatul estic. Detalii are Mircea Ţicudean.
Aseară la Bruxelles s-a lămurit misterul numelui acordului pe care-l va semna Moldova cu Uniunea Europeană. Comisarul european pentru relaţii externe Benita Ferrero-Waldner a confirmat că Uniunea negociază cu cele şase ţări din Parteneriatul Estic acorduri de asociere, ce vor fi încheiate când ţările respective vor fi pregătite.
În aparenţă, Moldova şi Ucraina, care şi-au dorit cel mai mult acorduri de asociere, ar trebui să fie mulţumite.
Dar corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Ahto Lobjakas ne-a spus că numele acordului nu este important. Important este că el nu prevede perspectiva aderării la Uniunea Europeană, iar aceasta este o lovitură pentru speranţele Moldovei sau Ucrainei că vor deveni ţări candidate la aderare.
Aseară, Benita Ferrero-Waldner a spus că pentru ţările „Parteneriatului” uşa aderării nu este nici închisă, nici deschisă. Asta înseamnă, spune corespondentul nostru la Bruxelles, că Uniunea Europeană nu se gâdneşte serios în acest moment să adauge noi ţări pe lista candidaţilor la aderare. În cel mai bun caz, cele şase ţări din „Parteneriat” pot atinge două obiective pe termen lung: comerţ liber şi libertatea de călătorie. Facilităţile comerciale vor depinde de reformele pe care le fac ţările „Parteneriatului”. Iar renunţarea la vize este un obiectiv încă şi mai îndepărtat. Înainte de a face acest pas, ţările UE vor să se convingă că el nu va duce la creşterea imigraţiei şi a criminalităţii în spaţiul comunitar.
Corespondentul Europei Libere notează că potrivit unor documente discutate aseară la Bruxelles, Ucraina este ţara cea mai avansată pe drumul apropierii de UE. Ea ar putea semna un acord de asociere şi o înţelegere de liber-schimb în 2010. Dar oficialii de la Bruxelles spun că relaţiile politice dintre UE şi Ucraina sunt în impas, pentru că reformele ucrainiene au fost blocate din cauza campaniei pentru alegerile prezidenţiale din ianuarie.
Moldova beneficiază de ajutor financiar european, dar instabilitatea politică cronică de la Chişinău a încetinit negocierea acordului de asociere şi a facilităţilor comerciale. Liberalizarea vizelor, scrie corespondentul nostru la Bruxelles, a fost o motivaţie folosită des de europeni în relaţia cu moldovenii, dar ea nu se va materializa prea curând.
Georgia este destul de avansată în negocierea facilitării vizelor. Dar relaţiile politice dintre Bruxelles şi Tbilisi s-au răcit considerabil din cauza atitudinii intransigente a preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili faţă de opoziţie.
Corespondentul nostru la Bruxelles consideră că există şanse puţine ca vreuna din ţările „Parteneriatului estic” să fie inclusă în viitorul previzibil printre ţările candidate la aderare. Documentele discutate la Bruxelles fixează limite clare în apropierea lor de Uniune, într-o vreme când aceasta pare dornică să facă o pauză în extindere.
Aseară la Bruxelles s-a lămurit misterul numelui acordului pe care-l va semna Moldova cu Uniunea Europeană. Comisarul european pentru relaţii externe Benita Ferrero-Waldner a confirmat că Uniunea negociază cu cele şase ţări din Parteneriatul Estic acorduri de asociere, ce vor fi încheiate când ţările respective vor fi pregătite.
În aparenţă, Moldova şi Ucraina, care şi-au dorit cel mai mult acorduri de asociere, ar trebui să fie mulţumite.
Dar corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Ahto Lobjakas ne-a spus că numele acordului nu este important. Important este că el nu prevede perspectiva aderării la Uniunea Europeană, iar aceasta este o lovitură pentru speranţele Moldovei sau Ucrainei că vor deveni ţări candidate la aderare.
Aseară, Benita Ferrero-Waldner a spus că pentru ţările „Parteneriatului” uşa aderării nu este nici închisă, nici deschisă. Asta înseamnă, spune corespondentul nostru la Bruxelles, că Uniunea Europeană nu se gâdneşte serios în acest moment să adauge noi ţări pe lista candidaţilor la aderare. În cel mai bun caz, cele şase ţări din „Parteneriat” pot atinge două obiective pe termen lung: comerţ liber şi libertatea de călătorie. Facilităţile comerciale vor depinde de reformele pe care le fac ţările „Parteneriatului”. Iar renunţarea la vize este un obiectiv încă şi mai îndepărtat. Înainte de a face acest pas, ţările UE vor să se convingă că el nu va duce la creşterea imigraţiei şi a criminalităţii în spaţiul comunitar.
Corespondentul Europei Libere notează că potrivit unor documente discutate aseară la Bruxelles, Ucraina este ţara cea mai avansată pe drumul apropierii de UE. Ea ar putea semna un acord de asociere şi o înţelegere de liber-schimb în 2010. Dar oficialii de la Bruxelles spun că relaţiile politice dintre UE şi Ucraina sunt în impas, pentru că reformele ucrainiene au fost blocate din cauza campaniei pentru alegerile prezidenţiale din ianuarie.
Moldova beneficiază de ajutor financiar european, dar instabilitatea politică cronică de la Chişinău a încetinit negocierea acordului de asociere şi a facilităţilor comerciale. Liberalizarea vizelor, scrie corespondentul nostru la Bruxelles, a fost o motivaţie folosită des de europeni în relaţia cu moldovenii, dar ea nu se va materializa prea curând.
Georgia este destul de avansată în negocierea facilitării vizelor. Dar relaţiile politice dintre Bruxelles şi Tbilisi s-au răcit considerabil din cauza atitudinii intransigente a preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili faţă de opoziţie.
Corespondentul nostru la Bruxelles consideră că există şanse puţine ca vreuna din ţările „Parteneriatului estic” să fie inclusă în viitorul previzibil printre ţările candidate la aderare. Documentele discutate la Bruxelles fixează limite clare în apropierea lor de Uniune, într-o vreme când aceasta pare dornică să facă o pauză în extindere.
