"Cea mai săracă națiune a Europei se află în criză încă din aprilie 2009, după protestele violente ce au avut loc în centrul Chișinăului".
"Opoziția comunistă a refuzat să ia parte la votarea candidatului pro-european Marian Lupu în calitate de președinte al țării."
"Astfel, în timp ce taberele politice se avântă în declarații și acuze permanente, analiștii politici spun că noi alegeri parlamentare în 2010 devin inevitabile", concluzioneaza BBC în știrea despre R. Moldova.
Iar o cercetare sociologica arata ca jumatate din moldoveni regreta destramarea Uniunii Sovietice. Daca duminica viitoare s-ar organiza un referendum, 44 la suta din populatie ar vota pentru ca Republica Moldova sa redevina parte a unei URSS refacuta total sau partial, in timp ce 30 la suta – ar vota contra. Cel putin asa arata datele Barometrului de Opinie Publica, realizat la finele lui noiembrie.
Potrivit sondajului, mai mult de jumatate din populatie considera ca, inainte de 1991, traiau mai bine, aveau mai multe locuri de munca si conditii de locuit mai bune, asistenta medicala si educatia erau mai calitative, pensiile asigurate bine si la timp. De asemenea, peste 50 la suta cred ca pe timpurile sovietice ordinea generala in tara era mai buna, iar nivelul coruptiei mai scazut.
Pe de alta parte, in jur de 40 la suta considera ca situatia este mai buna acum la capitolele accesul la informatie, libertatea de a calatori, libertatea de expresie si libertatea de a-si alege si practica o religie. Cum e perceputa prosperitatea in mediul rural am incercat sa aflu de la cativa sateni.
Si daca oamenii isi pun sperante in noua guvernare liberal democrata, l-am intrebat pe vicepremierul Valeriu Lazar, ministrul economiei, de ce moldovenii traiesc in nesiguranta?
Valeriu LazărValeriu Lazar: Eu am impresia ca in aproape 20 de ani de independenta a tarii noi inca avem in fata un semn mare de intrebare: incotro mergem, in stinga sau in dreapta? In momentul in care este decizia politica si un consens in societate ca mergem pe fagasul integrarii europene, trebuie sa ne miscam in aceasta directie. Moldova va progresa doar cand va fi parte a unei comunitati economice mari. Avem doi poli geopolitici in jurul carora se structureaza anumite structuri, avem zona estica, adica Moscova, ca pol de atractie pentru anumite tari, si avem Bruxelles-ul. Daca am luat aceasta decizie, trebuie sa relizam pe intern pasi practici ca sa ne regasim in aceasta formatiune mai putin administrativa, eu vorbesc acum in termeni economici, si sa ne integram in circuitul economic european.
Valentina Ursu: Ce i-ar trebui unei economii prospere, de ce Moldova nu e un stat prosper?
Valeriu Lazar: Prosperitatea unei tari se bazeaza pe potentialul economic al acestei tari. Fara indoiala, Moldova isi are avantajele sale, intr-adevar avem un anumit potential pentru agricultura, dar cel mai mare potential sunt oamenii, chiar ca mod de gandire, suntem produsul unei simbioze, suntem la intersectia a doua culturi: cultura latina, respectiv cultura slava si asta e un mare avantaj economic si foarte multi oameni de afaceri din Romania au afaceri in Rusia si angajeaza moldoveni ca sa le conduca afacerile si viceversa si nu este intamplator, noi intr-adevar avem acel potential ca sa jucam rolul de placa turnanta in fluxurile comerciale dintre est si vest. Asta inseamna, in primul rind, un mediu favorabil foarte prietenos, in al doilea rind, o infrastructura foarte dezvoltata, fiindca a face comert inseamna sa cricule intr-un sens sau altul anumite marfuri, cind spun infrastructura nu ma refer la infrastructura fizica, ci la cea economica. Trebuie sa avem sectorul financiar bine dezvoltat, trebuie sa avem sectorul de servicii dezvoltat. Cred ca Moldova are toate sansele sa devina un fel de Elvetie, un fel de Luxembrug. Eu asa vad locul Moldovei. Revin la ideea ca ne vom putea dezvolta in baza acestui potential, potentialul oamenii, potentialul relatiile pe care le avem stabilite si in est si in vest.
Valentina Ursu: S-a pastrat in Moldova economia tenebra si este adevarat ca am mai putea avea un buget din aceasta economie tenebra?
Valeriu Lazar: Ponderea economiei tenebre ramine a fi una destul de mare. Hai sa definim ce ar inseamna economie tenebra: noi o mai numim economie neobservata, eu de aici exclud economia criminala, ea exista dar nu cred ca e asa de mare. Eu vorbesc despre economia neobservata, neacoperita de statistica oficiala. Sa nu uitam ca in structura PIB - 60 % reprezinta comertul si serviciile. In comert, in servicii, daca e sa vorbim de constructii, este clar care-i cifra de afaceri. Sa nu uitam ca avem inca destul de mare pondere a agriculturii, or acolo putem spune, cu mici exceptii ca nu avem statistici. Sa zicem ca o matusica s-a dus la piata sa vinda 10 oua, atita timp cit le consuma pe intern, e una, dar daca a iesit la piata trebuie sa o taxam cumva, sa o prindem in statistica si va dati seama ca noi nu suntem gata pentru asta. Reiesind din structura economica a noastra, doi, reiesind din traditiile noastre si trei, capacitatea satului de a gestiona aceste procese, putem spune ce ponderea acestei economii neobservate este destul de mare. Aceasta economie tenebra este si o supapa. Daca nu ar exista ea, cred ca am avea mai multe probleme si sociale, si politice inclusiv.
Valentina Ursu: Totusi de ce atit de greu se naste in Republica Moldova o clasa de mijloc, pentru ca ea ar fi motorul economic?
Valeriu Lazar: In primul rind, o clasa de mijloc sunt in primul rind antreprenorii, oamenii de afaceri, bussinesul mic si mijlociu, or la noi totusi mediul de afaceri nu a fost unul favorabil. Al doilea factor, sa nu uitam ca foarte multi concetateni sunt plecati peste hotare si de obicei pleaca cei mai descurcareti. Si atunci, dintr-un numar de peste un milion de cetateni economic activi, jumatate au riscat si anume acei care au simtul riscului, simtul intreprinzatorului. Vom avea si stabilitate sociala si stabilitate politica cand vom avea aceasta clasa de mijloc.
Valentina Ursu: Dar e posibil sa apara aceasta patura de mijloc?
Valeriu Lazar: E posibil. De ce spuneam ca exista aceasta relatie de interdependenta, deoarece oamenii acestia ca sa revina acasa trebuie sa aiba posibilitatea sa inceapa aici o afacere, sa o dezvolte. De aceea in Programul nostru de relansare economica, partea cea mai consistenta este cea care vizeaza crearea conditiilor pentru oamenii de afaceri. Eliminarea constringerilor de gen administrativ, dezvoltarea infrastructurii de consultanta pentru oamenii de afaceri. Am facut-o in mod deliberat, pentru ca noi chiar il consideram un fir al Ariadnei, pentru ca eliminind aceste constringeri, venind cu un anumit suport pentru oamenii de afaceri, vrem sa-i aducem acasa in primul rind pe cei care au plecat, pe cei care au preluat o alta cultura a antreprenorilor si au vazut ca se poate. Avem si un program special in interiorul Programului nostru de combatere a crizei economice care se numeste 1+1, ceea ce insemna ca la un leu investit de cel care s-a intors acasa, noi ii mai dam unul. Suna ambitios, cautam finantare pentru acest Program, noi consideram ca este foarte si foarte important ca acesti oameni sa revina acasa, sa gaseasca acasa oportunitatile care cu certitudine exista.
Valentina Ursu: Cum ati face portretul robot al moldoveanului prosper?
Valeriu Lazar: Stiti, un moldovean prosper mai putin vorbeste romaneste. Va dau un exemplu, am avut o intalnire cu toti cei care sunt implicati in importul de carne. Am observat ca membrii Asociatiei care au avut dreptul in ultimii ani sa importe carne, vorbeau rusa, cei care nu au avut acest drept, vorbeau romana. Nu vreu sa politizez lucrurile, insa limba de lucru a oamenilor prosperi din Republica Moldova este rusa. Nu mi se pare corect. Am eu o explicatie la fenomenul acesta, e un fel de protest intern: uite, m-am suparat si m-am dus din tara. Nu e calea cea mai buna. Sunt si oameni de succes, care s-au realizat in Romania sau realizat in Rusia, dar nu in Moldova.
Valentina Ursu: De ce nu in Moldova?
Valeriu Lazar: Asta si pe mine ma deranjeaza, aici nu ma refer in mod special la vorbitorii de limba romana sau rusa, am impresia ca ei si-au pierdut increderea ca uite, si in Moldova poti sa ai scucces. Sigur ca oportunitatile intr-o tara mare, sunt mult mai mari, dar in cazul acesta chiar ne propunem ca oamenii acestia sa revina acasa si sa faca afaceri aici si de ce nu, din Moldova sa se extinda si in alte tari.
Valentina Ursu: Alte calitati?
Valeriu Lazar: Noi nu prea am avut de unde sa luam calitatile unor antreprenori innascuti. Abia apare o generatie, eu ma uit la baiatul meu care are 19 ani, el gindeste altfel. Elevii de pe bancile scolii sunt educati in spirit mai individualist, pentru ca antreprenorii prin definitie sunt putin mai individualisti. Noi am fost educati putin altfel, trebuie sa avem in vedere schimbul de generatii si acest lucru se intampla. Tinerii sunt mai pregatiti, sunt mai perspicace, mai conectati la diferite circuite informationale, au posibilitatea sa faca schimburi de informatie. Pina la urma, cred ca vine aceasta clasa de oameni de afaceri care sunt destul de descurcareti, inteligenti, remarca si toata lumea din afara ca avem o calitate foarte buna: invatam repede, ceea ce este o premisa foarte buna.
Valentina Ursu: Ati reprezentat si continuati sa reprezentati si in continuare Republica Moldova in exterior. Totusi Moldova ramine in lista tarilor in curs de dezvoltare, cind sunteti prezentat ca reprezentantul unei tari sarace, e o ofensa, e o jignire?
Valeriu Lazar: E o provocare, pentru ca eu chiar nu cred ca suntem cei mai saraci. Noi suntem vecinii imediati ai pietei cu cea mai mare capacitate de cumparare, ma refer la piata Uniunii Europene. Cele mai interesante tari pentru investitii, sunt tarile subdezvoltate, suna paradoxal, dar aici ai unde te dezvolta. Sa zicem, daca poti intr-o tara occidentala sa ai o marja de profit de 2-3 % trebuie sa muncesti mult, foarte mult. Aici la noi, daca ai conditiile necesare, ai unde creste, unde te dezvolta. Acest lucru este valabil pentru toata zona in care ne aflam. Noua ni se spunea ca si o axioma: nu aveti voi nicio sansa cu vinurile voastre pe piata Uniunii Europene, sunt producatori francezi, italieni, si ea este foarte protejata. Aceasta legenda au spart-o asa numitii noi producatori. Vin sud-africanii, cilienii, vin californienii si ne spun, dragii nostri, uitati-va ce avantaj competitiv aveti voi, nu aveti cheltuieli logistice enorme, aveti un regim favorabil de acces, de ce voi nu valorificati aceasta mare oportunitate, fiindca producatorii europeni sunt mai selecti, ei vor sa incerce ceva nou, si daca vad o sticla de vin cu eticheta atractiva si calitatea produsului buna, cu certitudine avem sansa. Noi suntem prizonerii anumitor legende, trebuie sa depasim aceste complexe de inferioritate. Noi suntem europeni, suntem in stare sa oferim produse de calitate foarte buna.
Valentina Ursu: Sa ne spuneti, prosperitatea vine totusi de la UE din moment ce Moldova si-a propus sa parcurga calea de integrare europena sau depinde totusi mai mult de rasuflecatul minecilor si de a munci in sudoarea fruntii.
Valeriu Lazar: Eu cred ca si una si alta e valabila. Trebuie sa fie o anumita motivatie, fiindca perspectiva europeana a fost un factor foarte motivant pentru tarile care au aderat. Va asigur ca Romania, Bulgaria, alte tari, se miscau in dezvoltarea lor pe intern mult mai greu, daca nu aveau in fata lor acest obiectiv realizabil. Sigur ca a fost si o ambitie, dar cind ai in fata ceva realizabil, un obiectiv care se apropie in masura ce tu te misti, or lucrul acesta ne-a cam lipsit noua. O spun deschis si in discutiile cu colegii din UE, dati-ne o perspectiva. Suportul UE iti permite sa dezvolti institutiile statului, sa dezvolti, de ce nu, institutiile unei democratii si a unei economii de piata, iti permite sa ridici la anumite nivele si competetivitatea sectorului privat, adica este un mix intreg de factori care luati toti impreuna, te fac sa te misti inainte. Problema noastre cea mare a fost ca nu am avut aceasta perspectiva si atita timp cit noi vom avansa cu regimul de vize, cu regimul de comert, cu volumul de asistenta care va veni din partea UE si dorinta noastre interna, cred ca motivatia va fi mai puternica. Trebuie sa ne miscam in ambele parti.
Valentina Ursu: Vicepremierul Valeriu Lazar, ministrul Economiei, e un om prosper?
Valeriu Lazar: A fost pina nu demult. Ma consider un om prosper in masura in care cu miinile mele si prin munca mea mi-am asigurat un minim confort necesar familiei. Pe citi ani imi ajunge, nu stiu.
Valentina Ursu: Noua guvernare poate aduce prosperitatea?
Valeriu Lazar: Cu certitudine poate. Eu zic ca e foarte important sa am sentimentul intern ca pot sa fac si fac tot ce pot la aceasta etapa ca acest lucru sa se intample si deocamdata am acest sentiment intern, care este unul foarte important.
---------------------
Europa Libera l-a intrebat si pe Arcadie Barbarosie, directorul Institutului de Politici Publice, daca Moldova poate deveni un stat prosper cu oameni saraci?
Arcadie BarbarosieArcadie Barbarosie: Da, Moldova este un stat cu oameni saraci. Ma gindesc totusi ca 70 la suta din cetatenii nostri se considera saraci. Noi avem in Barometrul de Opinie o intrebare traditionala – pentru ce va ajung veniturile dvs? Cam 70 la suta din cetateni raspund ca veniturile lor le ajung nici pentru strictul necesar, sau doar pentru strictul necesar.
Valentina Ursu: Dar aici este un paradox: cu salarii mici, locuitorii din Moldova cheltuie foarte multi bani pentru consum.
Arcadie Barbarosie: Pai omul trebuie sa manince. Cetateanul nostru consuma 90 la suta din venit, sau chiar suta la suta din salariu. Asta este enorm. Cetateanul nostru nu face economii sau nu investeste, pentru ca salariile sunt foarte mici dar preturile sunt mari.
Valentina Ursu: Asa percepe el prosperitatea?
Arcadie Barbarosie: Nu, el nu percepe prosperitatea, el este nevoit sa cheltuie pe mincare. El nu pune bani deoparte si nu investeste ca sa-si asigure un viitor mai bun.
Valentina Ursu: Care ar trebui sa fie atunci prioritatile Guvernului pentru a face ca statul sa ajunga sa fie unul prosper?
Arcadie Barbarosie: Ma tem ca pe termen scurt Guvernul nu prea poate face multe. Dar ceea ce poate face este liberalizarea pietei, reformarea economiei pentru ca cetateanul sa poata sa investeasca usor aici, pentru ca investitorul strain sa vina sa investeasca usor aici, pentru ca investitorul strain sa nu aiba bariere in calea investitiilor si atunci cetatenii vor avea locuri de munca, si investitiile vor aduce venituri tuturor.
Valentina Ursu: Arcadie Barbarosie, directorul Institutului de Politici Publice se considera un om prosper?
Arcadie Barbarosie: Nu, eu ma condier ca facind parte din clasa de mijloc.
Valentina Ursu: E subtiata aceasta clasa de mijloc?
Arcadie Barbarosie: Da, la noi este foarte subtire aceasta patura de mijloc, cu parare de rau. Daca in mod obiectiv 70 la suta din cetateni se considera saraci in Republica Moldova, pai pentru patura de mijloc ramin cam 15 la suta, or democratia se bazeaza pe patura de mijloc, pe cetateanul care are venituri suficiente ca sa-si asigure un trai decent. Nu este foarte bogat, dar are timp suficient liber pentru a folosi acest timp in folosul comunitatii, adica ceea ce se numeste un cetatean social activ, care se intereseaza de dezvoltarea comunitatii, ceea ce este baza societatii civile in economiile mai dezvoltate.
Valentina Ursu: Deci mai mult vorbim despre patura saraca si cea bogata, si in ceata se vede patura de mijloc?
Arcadie Barbarosie: Daca lipseste aceasta patura lipseste democratia in primul rind, si in consecinta, intr-adevar nu este prosperitate.
"Opoziția comunistă a refuzat să ia parte la votarea candidatului pro-european Marian Lupu în calitate de președinte al țării."
"Astfel, în timp ce taberele politice se avântă în declarații și acuze permanente, analiștii politici spun că noi alegeri parlamentare în 2010 devin inevitabile", concluzioneaza BBC în știrea despre R. Moldova.
Iar o cercetare sociologica arata ca jumatate din moldoveni regreta destramarea Uniunii Sovietice. Daca duminica viitoare s-ar organiza un referendum, 44 la suta din populatie ar vota pentru ca Republica Moldova sa redevina parte a unei URSS refacuta total sau partial, in timp ce 30 la suta – ar vota contra. Cel putin asa arata datele Barometrului de Opinie Publica, realizat la finele lui noiembrie.
Potrivit sondajului, mai mult de jumatate din populatie considera ca, inainte de 1991, traiau mai bine, aveau mai multe locuri de munca si conditii de locuit mai bune, asistenta medicala si educatia erau mai calitative, pensiile asigurate bine si la timp. De asemenea, peste 50 la suta cred ca pe timpurile sovietice ordinea generala in tara era mai buna, iar nivelul coruptiei mai scazut.
Pe de alta parte, in jur de 40 la suta considera ca situatia este mai buna acum la capitolele accesul la informatie, libertatea de a calatori, libertatea de expresie si libertatea de a-si alege si practica o religie. Cum e perceputa prosperitatea in mediul rural am incercat sa aflu de la cativa sateni.
Si daca oamenii isi pun sperante in noua guvernare liberal democrata, l-am intrebat pe vicepremierul Valeriu Lazar, ministrul economiei, de ce moldovenii traiesc in nesiguranta?
Valentina Ursu: Ce i-ar trebui unei economii prospere, de ce Moldova nu e un stat prosper?
Valeriu Lazar: Prosperitatea unei tari se bazeaza pe potentialul economic al acestei tari. Fara indoiala, Moldova isi are avantajele sale, intr-adevar avem un anumit potential pentru agricultura, dar cel mai mare potential sunt oamenii, chiar ca mod de gandire, suntem produsul unei simbioze, suntem la intersectia a doua culturi: cultura latina, respectiv cultura slava si asta e un mare avantaj economic si foarte multi oameni de afaceri din Romania au afaceri in Rusia si angajeaza moldoveni ca sa le conduca afacerile si viceversa si nu este intamplator, noi intr-adevar avem acel potential ca sa jucam rolul de placa turnanta in fluxurile comerciale dintre est si vest. Asta inseamna, in primul rind, un mediu favorabil foarte prietenos, in al doilea rind, o infrastructura foarte dezvoltata, fiindca a face comert inseamna sa cricule intr-un sens sau altul anumite marfuri, cind spun infrastructura nu ma refer la infrastructura fizica, ci la cea economica. Trebuie sa avem sectorul financiar bine dezvoltat, trebuie sa avem sectorul de servicii dezvoltat. Cred ca Moldova are toate sansele sa devina un fel de Elvetie, un fel de Luxembrug. Eu asa vad locul Moldovei. Revin la ideea ca ne vom putea dezvolta in baza acestui potential, potentialul oamenii, potentialul relatiile pe care le avem stabilite si in est si in vest.
Valentina Ursu: S-a pastrat in Moldova economia tenebra si este adevarat ca am mai putea avea un buget din aceasta economie tenebra?
Valeriu Lazar: Ponderea economiei tenebre ramine a fi una destul de mare. Hai sa definim ce ar inseamna economie tenebra: noi o mai numim economie neobservata, eu de aici exclud economia criminala, ea exista dar nu cred ca e asa de mare. Eu vorbesc despre economia neobservata, neacoperita de statistica oficiala. Sa nu uitam ca in structura PIB - 60 % reprezinta comertul si serviciile. In comert, in servicii, daca e sa vorbim de constructii, este clar care-i cifra de afaceri. Sa nu uitam ca avem inca destul de mare pondere a agriculturii, or acolo putem spune, cu mici exceptii ca nu avem statistici. Sa zicem ca o matusica s-a dus la piata sa vinda 10 oua, atita timp cit le consuma pe intern, e una, dar daca a iesit la piata trebuie sa o taxam cumva, sa o prindem in statistica si va dati seama ca noi nu suntem gata pentru asta. Reiesind din structura economica a noastra, doi, reiesind din traditiile noastre si trei, capacitatea satului de a gestiona aceste procese, putem spune ce ponderea acestei economii neobservate este destul de mare. Aceasta economie tenebra este si o supapa. Daca nu ar exista ea, cred ca am avea mai multe probleme si sociale, si politice inclusiv.
Valentina Ursu: Totusi de ce atit de greu se naste in Republica Moldova o clasa de mijloc, pentru ca ea ar fi motorul economic?
Valeriu Lazar: In primul rind, o clasa de mijloc sunt in primul rind antreprenorii, oamenii de afaceri, bussinesul mic si mijlociu, or la noi totusi mediul de afaceri nu a fost unul favorabil. Al doilea factor, sa nu uitam ca foarte multi concetateni sunt plecati peste hotare si de obicei pleaca cei mai descurcareti. Si atunci, dintr-un numar de peste un milion de cetateni economic activi, jumatate au riscat si anume acei care au simtul riscului, simtul intreprinzatorului. Vom avea si stabilitate sociala si stabilitate politica cand vom avea aceasta clasa de mijloc.
Valentina Ursu: Dar e posibil sa apara aceasta patura de mijloc?
Valeriu Lazar: E posibil. De ce spuneam ca exista aceasta relatie de interdependenta, deoarece oamenii acestia ca sa revina acasa trebuie sa aiba posibilitatea sa inceapa aici o afacere, sa o dezvolte. De aceea in Programul nostru de relansare economica, partea cea mai consistenta este cea care vizeaza crearea conditiilor pentru oamenii de afaceri. Eliminarea constringerilor de gen administrativ, dezvoltarea infrastructurii de consultanta pentru oamenii de afaceri. Am facut-o in mod deliberat, pentru ca noi chiar il consideram un fir al Ariadnei, pentru ca eliminind aceste constringeri, venind cu un anumit suport pentru oamenii de afaceri, vrem sa-i aducem acasa in primul rind pe cei care au plecat, pe cei care au preluat o alta cultura a antreprenorilor si au vazut ca se poate. Avem si un program special in interiorul Programului nostru de combatere a crizei economice care se numeste 1+1, ceea ce insemna ca la un leu investit de cel care s-a intors acasa, noi ii mai dam unul. Suna ambitios, cautam finantare pentru acest Program, noi consideram ca este foarte si foarte important ca acesti oameni sa revina acasa, sa gaseasca acasa oportunitatile care cu certitudine exista.
Valentina Ursu: Cum ati face portretul robot al moldoveanului prosper?
Valeriu Lazar: Stiti, un moldovean prosper mai putin vorbeste romaneste. Va dau un exemplu, am avut o intalnire cu toti cei care sunt implicati in importul de carne. Am observat ca membrii Asociatiei care au avut dreptul in ultimii ani sa importe carne, vorbeau rusa, cei care nu au avut acest drept, vorbeau romana. Nu vreu sa politizez lucrurile, insa limba de lucru a oamenilor prosperi din Republica Moldova este rusa. Nu mi se pare corect. Am eu o explicatie la fenomenul acesta, e un fel de protest intern: uite, m-am suparat si m-am dus din tara. Nu e calea cea mai buna. Sunt si oameni de succes, care s-au realizat in Romania sau realizat in Rusia, dar nu in Moldova.
Valentina Ursu: De ce nu in Moldova?
Valeriu Lazar: Asta si pe mine ma deranjeaza, aici nu ma refer in mod special la vorbitorii de limba romana sau rusa, am impresia ca ei si-au pierdut increderea ca uite, si in Moldova poti sa ai scucces. Sigur ca oportunitatile intr-o tara mare, sunt mult mai mari, dar in cazul acesta chiar ne propunem ca oamenii acestia sa revina acasa si sa faca afaceri aici si de ce nu, din Moldova sa se extinda si in alte tari.
Valentina Ursu: Alte calitati?
Valeriu Lazar: Noi nu prea am avut de unde sa luam calitatile unor antreprenori innascuti. Abia apare o generatie, eu ma uit la baiatul meu care are 19 ani, el gindeste altfel. Elevii de pe bancile scolii sunt educati in spirit mai individualist, pentru ca antreprenorii prin definitie sunt putin mai individualisti. Noi am fost educati putin altfel, trebuie sa avem in vedere schimbul de generatii si acest lucru se intampla. Tinerii sunt mai pregatiti, sunt mai perspicace, mai conectati la diferite circuite informationale, au posibilitatea sa faca schimburi de informatie. Pina la urma, cred ca vine aceasta clasa de oameni de afaceri care sunt destul de descurcareti, inteligenti, remarca si toata lumea din afara ca avem o calitate foarte buna: invatam repede, ceea ce este o premisa foarte buna.
Valentina Ursu: Ati reprezentat si continuati sa reprezentati si in continuare Republica Moldova in exterior. Totusi Moldova ramine in lista tarilor in curs de dezvoltare, cind sunteti prezentat ca reprezentantul unei tari sarace, e o ofensa, e o jignire?
Valeriu Lazar: E o provocare, pentru ca eu chiar nu cred ca suntem cei mai saraci. Noi suntem vecinii imediati ai pietei cu cea mai mare capacitate de cumparare, ma refer la piata Uniunii Europene. Cele mai interesante tari pentru investitii, sunt tarile subdezvoltate, suna paradoxal, dar aici ai unde te dezvolta. Sa zicem, daca poti intr-o tara occidentala sa ai o marja de profit de 2-3 % trebuie sa muncesti mult, foarte mult. Aici la noi, daca ai conditiile necesare, ai unde creste, unde te dezvolta. Acest lucru este valabil pentru toata zona in care ne aflam. Noua ni se spunea ca si o axioma: nu aveti voi nicio sansa cu vinurile voastre pe piata Uniunii Europene, sunt producatori francezi, italieni, si ea este foarte protejata. Aceasta legenda au spart-o asa numitii noi producatori. Vin sud-africanii, cilienii, vin californienii si ne spun, dragii nostri, uitati-va ce avantaj competitiv aveti voi, nu aveti cheltuieli logistice enorme, aveti un regim favorabil de acces, de ce voi nu valorificati aceasta mare oportunitate, fiindca producatorii europeni sunt mai selecti, ei vor sa incerce ceva nou, si daca vad o sticla de vin cu eticheta atractiva si calitatea produsului buna, cu certitudine avem sansa. Noi suntem prizonerii anumitor legende, trebuie sa depasim aceste complexe de inferioritate. Noi suntem europeni, suntem in stare sa oferim produse de calitate foarte buna.
Valentina Ursu: Sa ne spuneti, prosperitatea vine totusi de la UE din moment ce Moldova si-a propus sa parcurga calea de integrare europena sau depinde totusi mai mult de rasuflecatul minecilor si de a munci in sudoarea fruntii.
Valeriu Lazar: Eu cred ca si una si alta e valabila. Trebuie sa fie o anumita motivatie, fiindca perspectiva europeana a fost un factor foarte motivant pentru tarile care au aderat. Va asigur ca Romania, Bulgaria, alte tari, se miscau in dezvoltarea lor pe intern mult mai greu, daca nu aveau in fata lor acest obiectiv realizabil. Sigur ca a fost si o ambitie, dar cind ai in fata ceva realizabil, un obiectiv care se apropie in masura ce tu te misti, or lucrul acesta ne-a cam lipsit noua. O spun deschis si in discutiile cu colegii din UE, dati-ne o perspectiva. Suportul UE iti permite sa dezvolti institutiile statului, sa dezvolti, de ce nu, institutiile unei democratii si a unei economii de piata, iti permite sa ridici la anumite nivele si competetivitatea sectorului privat, adica este un mix intreg de factori care luati toti impreuna, te fac sa te misti inainte. Problema noastre cea mare a fost ca nu am avut aceasta perspectiva si atita timp cit noi vom avansa cu regimul de vize, cu regimul de comert, cu volumul de asistenta care va veni din partea UE si dorinta noastre interna, cred ca motivatia va fi mai puternica. Trebuie sa ne miscam in ambele parti.
Valentina Ursu: Vicepremierul Valeriu Lazar, ministrul Economiei, e un om prosper?
Valeriu Lazar: A fost pina nu demult. Ma consider un om prosper in masura in care cu miinile mele si prin munca mea mi-am asigurat un minim confort necesar familiei. Pe citi ani imi ajunge, nu stiu.
Valentina Ursu: Noua guvernare poate aduce prosperitatea?
Valeriu Lazar: Cu certitudine poate. Eu zic ca e foarte important sa am sentimentul intern ca pot sa fac si fac tot ce pot la aceasta etapa ca acest lucru sa se intample si deocamdata am acest sentiment intern, care este unul foarte important.
---------------------
Europa Libera l-a intrebat si pe Arcadie Barbarosie, directorul Institutului de Politici Publice, daca Moldova poate deveni un stat prosper cu oameni saraci?
Valentina Ursu: Dar aici este un paradox: cu salarii mici, locuitorii din Moldova cheltuie foarte multi bani pentru consum.
Arcadie Barbarosie: Pai omul trebuie sa manince. Cetateanul nostru consuma 90 la suta din venit, sau chiar suta la suta din salariu. Asta este enorm. Cetateanul nostru nu face economii sau nu investeste, pentru ca salariile sunt foarte mici dar preturile sunt mari.
Valentina Ursu: Asa percepe el prosperitatea?
Arcadie Barbarosie: Nu, el nu percepe prosperitatea, el este nevoit sa cheltuie pe mincare. El nu pune bani deoparte si nu investeste ca sa-si asigure un viitor mai bun.
Valentina Ursu: Care ar trebui sa fie atunci prioritatile Guvernului pentru a face ca statul sa ajunga sa fie unul prosper?
Arcadie Barbarosie: Ma tem ca pe termen scurt Guvernul nu prea poate face multe. Dar ceea ce poate face este liberalizarea pietei, reformarea economiei pentru ca cetateanul sa poata sa investeasca usor aici, pentru ca investitorul strain sa vina sa investeasca usor aici, pentru ca investitorul strain sa nu aiba bariere in calea investitiilor si atunci cetatenii vor avea locuri de munca, si investitiile vor aduce venituri tuturor.
Valentina Ursu: Arcadie Barbarosie, directorul Institutului de Politici Publice se considera un om prosper?
Arcadie Barbarosie: Nu, eu ma condier ca facind parte din clasa de mijloc.
Valentina Ursu: E subtiata aceasta clasa de mijloc?
Arcadie Barbarosie: Da, la noi este foarte subtire aceasta patura de mijloc, cu parare de rau. Daca in mod obiectiv 70 la suta din cetateni se considera saraci in Republica Moldova, pai pentru patura de mijloc ramin cam 15 la suta, or democratia se bazeaza pe patura de mijloc, pe cetateanul care are venituri suficiente ca sa-si asigure un trai decent. Nu este foarte bogat, dar are timp suficient liber pentru a folosi acest timp in folosul comunitatii, adica ceea ce se numeste un cetatean social activ, care se intereseaza de dezvoltarea comunitatii, ceea ce este baza societatii civile in economiile mai dezvoltate.
Valentina Ursu: Deci mai mult vorbim despre patura saraca si cea bogata, si in ceata se vede patura de mijloc?
Arcadie Barbarosie: Daca lipseste aceasta patura lipseste democratia in primul rind, si in consecinta, intr-adevar nu este prosperitate.
