Dorin Dusceac, locuieste în Franţa. La moment este cercetător la Comisariatul pentru Energie Atomică din Saclay, în apropierea Parisului. Este unul dintre cei peste o jumatate de milion de cetateni aflati la munca in strainatate.
Valentina Ursu: Ce s-ar putea intampla daca cei de peste hotare, conform statisticilor peste o jumatate de milion din cetatenii Republicii Moldova, si-ar dori revenirea in tara. Ce ar insemna intoarcerea lor acasa?
Dorin Dusceac: Ar insemna, in primul rand, jumatate de milion de moldoveni care ar fi capabili sa voteze altfel decat au facut-o foarte multi concetateni pana acuma. Printre moldovenii emigrati, PCRM nu poate avea mai mult decat cateva procente din voturi. Si in acest fel, după realizarea unei schimbari mai mari la nivel politic, la nivelul componentei parlamentului, ar putea sa cotribuie si prin participarea lor la actul guvernarii, la actul conducerii. Ar putea sa contribuie prin experienţa, prin cunostintele acumulate peste hotare la progres in Republica Moldova.
Valentina Ursu: Ar fi oare capabil statul sa creeze locuri de muncă pentru toti cei plecati peste hotare, dornici sa se intoarca in Patrie?
Dorin Dusceac: Cred ca ar trebui sa parasim paradigma sovietica de stat atotputernic, statul fiind personajul principal in societate, acela care crează locuri de muncă. Locurile de muncă trebuie create de cetăţenii inşişi. Bineinteles, rolul statului in acest proces este de a nu le crea piedici, de a-i lăsa sa activeze liber si nestingherit. Părerea mea este ca abilitatile, obisnuintele, practicile pe care le-au acumulat concetatenii nostri acolo unde s-au aflat ei, ar contribui foarte mult la implimentarea unor intreprinderi foarte mari, nu neaparat create prin investiile din afara, aşa cum este la modă, ci create de moldoveni cu forţele proprii. Sa-si initieze propria lor intreprindere prin aducerea unor idei inovatoare şi implimentarea lor in viaţă. Prin introducerea unor practici bune şi noi pentru a-şi desfasura activitatea lucrativa si prin asta s-ar declanşa un veritabil cerc virtuos, adica practicile bune ar atrage după ele alte practici bune şi ar atrage alti cetateni talentati care ar veni si ar pune umarul la prosperarea tarii, la prosperarea societatii.
Valentina Ursu: Nu stiu daca fiecare dintre cei aflati la lucru in strainatate ar putea veni cu o idee, pentru că majoritatea moldovenilor muncesc acolo la mâna a doua.
Dorin Dusceac: Bineinteles ca trebuie sa existe si printre ei o elită care ar declanşa acest proces.
Valentina Ursu: Te includ si pe tine in aceasta elită. Cu ce idei ai veni, de exemplu, tu in Moldova?
Dorin Dusceac: Unul din lucrurile ce ne lipsesc foarte mult este nu neaparat investitia de bani dar investitia fortelor si a efortului in promovarea unor industrii inteligente, foarte avansate din punct de vedere al capitalului intelectual investit. Fac aici referinţă la lucrul in domeniul tehnologic, in domeniul progresului stiintific. Republica Moldova dispune inca de suficiente forte intelectuale, fiindcă avem si o Academie de Ştiinţe, şi universitati, si laboratoare foarte bune, dar care din păcate nu dispun de o platforma de realizare in practica a ideilor care sunt elaborate acolo. Ar trebui sa apara initiative pentru dezvoltarea sectorului care ar necesita ocuparea tinerilor savanti care ies in fiecare an de pe bancile universitatilor de la noi si atragerea tinerilor moldoveni care au plecat sa faca studii peset hotare.
Valentina Ursu: Ce s-ar putea intampla daca cei de peste hotare, conform statisticilor peste o jumatate de milion din cetatenii Republicii Moldova, si-ar dori revenirea in tara. Ce ar insemna intoarcerea lor acasa?
Dorin Dusceac: Ar insemna, in primul rand, jumatate de milion de moldoveni care ar fi capabili sa voteze altfel decat au facut-o foarte multi concetateni pana acuma. Printre moldovenii emigrati, PCRM nu poate avea mai mult decat cateva procente din voturi. Si in acest fel, după realizarea unei schimbari mai mari la nivel politic, la nivelul componentei parlamentului, ar putea sa cotribuie si prin participarea lor la actul guvernarii, la actul conducerii. Ar putea sa contribuie prin experienţa, prin cunostintele acumulate peste hotare la progres in Republica Moldova.
Valentina Ursu: Ar fi oare capabil statul sa creeze locuri de muncă pentru toti cei plecati peste hotare, dornici sa se intoarca in Patrie?
Dorin Dusceac: Cred ca ar trebui sa parasim paradigma sovietica de stat atotputernic, statul fiind personajul principal in societate, acela care crează locuri de muncă. Locurile de muncă trebuie create de cetăţenii inşişi. Bineinteles, rolul statului in acest proces este de a nu le crea piedici, de a-i lăsa sa activeze liber si nestingherit. Părerea mea este ca abilitatile, obisnuintele, practicile pe care le-au acumulat concetatenii nostri acolo unde s-au aflat ei, ar contribui foarte mult la implimentarea unor intreprinderi foarte mari, nu neaparat create prin investiile din afara, aşa cum este la modă, ci create de moldoveni cu forţele proprii. Sa-si initieze propria lor intreprindere prin aducerea unor idei inovatoare şi implimentarea lor in viaţă. Prin introducerea unor practici bune şi noi pentru a-şi desfasura activitatea lucrativa si prin asta s-ar declanşa un veritabil cerc virtuos, adica practicile bune ar atrage după ele alte practici bune şi ar atrage alti cetateni talentati care ar veni si ar pune umarul la prosperarea tarii, la prosperarea societatii.
Valentina Ursu: Nu stiu daca fiecare dintre cei aflati la lucru in strainatate ar putea veni cu o idee, pentru că majoritatea moldovenilor muncesc acolo la mâna a doua.
Dorin Dusceac: Bineinteles ca trebuie sa existe si printre ei o elită care ar declanşa acest proces.
Valentina Ursu: Te includ si pe tine in aceasta elită. Cu ce idei ai veni, de exemplu, tu in Moldova?
Dorin Dusceac: Unul din lucrurile ce ne lipsesc foarte mult este nu neaparat investitia de bani dar investitia fortelor si a efortului in promovarea unor industrii inteligente, foarte avansate din punct de vedere al capitalului intelectual investit. Fac aici referinţă la lucrul in domeniul tehnologic, in domeniul progresului stiintific. Republica Moldova dispune inca de suficiente forte intelectuale, fiindcă avem si o Academie de Ştiinţe, şi universitati, si laboratoare foarte bune, dar care din păcate nu dispun de o platforma de realizare in practica a ideilor care sunt elaborate acolo. Ar trebui sa apara initiative pentru dezvoltarea sectorului care ar necesita ocuparea tinerilor savanti care ies in fiecare an de pe bancile universitatilor de la noi si atragerea tinerilor moldoveni care au plecat sa faca studii peset hotare.
