Linkuri accesibilitate

Moscova ratifică protocolul 14 al CEDO


Duma de stat
Duma de stat

Un exerciţiu de imagine după trei ani de amînări şi epuizarea posibilităţilor de tergiversare a dosarului Yukos

Rusia a ratificat astăzi o mult aşteptată modificare de procedură menită să uşureze şi să accelereze examinarea dosarelor de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Rusia a devenit astfel ultima din cele 47 de ţări ale Consiliului Europei care aprobă reforma. Corespondenta Europei Libere, Claire Bigg s-a interesat ce se află în spatele deciziei Rusiei. Relatarea ei este rezumată de Alexandru Eftode.

Parlamentul Rusiei a ratificat protocolul 14 al Curţii Europene pentru Drepturile Omului după o amânare de peste trei ani. Speakerul Dumei de Stat, Boris Grîzlov a spus că Rusia a aprobat acordul pentru că îngrijorările ei privitoare la reformarea CEDO au fost luate în considerare. Îngrijorările au fost provocate de o prevedere care făcea posibil ca un singur judecător al CEDO să decidă asupra unui caz în lipsa judecătorilor din ţara de unde provine cazul.

Philip Leach este profesor la Universitatea Metropolitană din Londra şi director al Centrului European al Avocaţilor pentru Drepturile Omului, care îi ajută pe pătimiţi să se adreseze Curţii de la Strasbourg. După cum explică el, ideea că un judecător poate decide de unul singur a fost una din cauzele obiecţiilor ruseşti. Luna trecută, Consiliul Europei a decis să facă Rusiei o concesie, permiţînd judecătorilor ruşi să ia parte la toate deciziile care privesc Rusia.

Când Parlamentul rus a refuzat pentru prima dată să ratifice reforma, în decembrie 2006, preşedintele rus de atunci, Vladimir Putin a explicat refuzul prin cea ce a numit decizii „politizate” ale CEDO împotriva ţării sale.

Numeroşi cetăţeni ruşi dezamăgiţi de justiţia din propria ţară se adresează instanţei europene. Multe cazuri se referă la abuzuri împotriva drepturilor omului în Cecenia măcinată de războaie, inclusiv răpiri, tortură şi execuţii. Curtea de la Strasbourg a emis deja peste 120 de sentinţe prin care condamnă Rusia pentru abuzuri în Cecenia, iar multe decizii comportă amenzi usturătoare.

În una din cele mai importante decizii, instanţa a obligat în 2006 Rusia să plătească despăgubiri de peste 115 mii de dolari locuitoarei din Cecenia, Marzet Imakayeva al cărei soţ şi fiu de 25 de ani dispăruseră după reţinerea lor de către forţele ruse.

Profesorul Leach spune că autorităţile ruse au obstrucţionat timp de mulţi ani examinarea de către CEDO a dosarelor provenite din Cecenia. El precizează că una din problemele principale este aceea că autorităţile ruse refuză în mod regulat să transmită instanţei europene dosarele din justiţia internă rusă, în ciuda obligaţiilor pe care le au potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Mecanismul de funcţionare a CEDO este greoi, iar instanţa suprasolicitată. Ea are în prezent în examinare aproximativ 120 de mii de cazuri, 30 de mii din care provin din Rusia. Reforma are menirea să grăbească examinarea lor, ceea ce poate însemna pentru Rusia mai multe condamnări.

Printre aceste cazuri se numără şi cel al fostului gigant petrolier rus Yukos, în care guvernului rus i se cer despăgubiri de 98 de miliarde de dolari, pentru persecuţiile împotriva companiei şi falimentul ei. De câteva ori, CEDO a fost nevoită să amâne procesul din cauza absenţei judecătorului şi agentului guvernamental ruşi. Mai devreme sau mai târziu, dosarul va fi examinat. Aşa încât, analistul politic rus Nicolai Petrov crede că, prin ratificarea reformei, Rusia ar încerca să obţină indulgenţa Curţii: "Acum, când toate posibilităţile de tergiversare a dosarului Yukos au fost epuizate, Kremlinul este interesat să înmoaie pe cât posibil atitudinea CEDO, îmbunătăţindu-şi imaginea în faţa judecătorilor ei".

Petrov mai spune că ratificarea reformei de către Rusia se înscrie şi în noua ei campanie pentru refacerea relaţiei cu Occidentul, grav pejudiciată de războiul ruso-georgian din 2008.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG