15 ianuarie 2000
„Firul Ariadnei – mărturii din labirintul tranziţiei”.
Despre „discursul european” între euforie şi scepticism.
O emisiune de Radu Călin Cristea
Invitatul emisiunii: Alexandru Zub, istoric, profesor la Facultatea din Iaşi, directorul al Institutului de istorie din Iaşi.
Noţiunea şi construcţia statului-naţiune nu vor dispărea atât de repede în favoarea construcţiei europene pentru că naţiunea „este o creaţie care are deja o consistenţă, are un trecut, o tradiţie, are imaginarul ei şi simbolistica ei care nu vor dispărea atât de uşor cum ne închipuim”, argumentează profesorul Alexandru Zub.
România a avut o scurtă perioadă de normalitate, între cele două războaie mondiale, convulsivă însă şi „născătoare de probleme”, aşa România nu a avut timpul, la scară istorică vorbind, să se calmeze, să intre în normalitate.
„Ajunge să privim Europa centrală care a intrat mai repede în ritmul Europei apusene ca să ne dăm seama că aici normalitatea a fost recuperată mult mai repede , mai uşor decât putem visa noi să o facem în spaţiul carpato-balcanic” – susține Alexandru Zub.
„Astăzi asistăm la naşterea unei noi elite care luptă foarte mult pentru privilegii şi dă foarte puţin înapoi societăţii spre deosebire de elitele europenizate ale secolelor trecute, dispuse să facă sacrificii”. Tocmai absenţa acestui spirit de sacrificiu face mai dificilă apropierea României de Uniunea europeană, este de părere profesorul Zub.
„Firul Ariadnei – mărturii din labirintul tranziţiei”.
Despre „discursul european” între euforie şi scepticism.
O emisiune de Radu Călin Cristea
Invitatul emisiunii: Alexandru Zub, istoric, profesor la Facultatea din Iaşi, directorul al Institutului de istorie din Iaşi.
Noţiunea şi construcţia statului-naţiune nu vor dispărea atât de repede în favoarea construcţiei europene pentru că naţiunea „este o creaţie care are deja o consistenţă, are un trecut, o tradiţie, are imaginarul ei şi simbolistica ei care nu vor dispărea atât de uşor cum ne închipuim”, argumentează profesorul Alexandru Zub.
România a avut o scurtă perioadă de normalitate, între cele două războaie mondiale, convulsivă însă şi „născătoare de probleme”, aşa România nu a avut timpul, la scară istorică vorbind, să se calmeze, să intre în normalitate.
„Ajunge să privim Europa centrală care a intrat mai repede în ritmul Europei apusene ca să ne dăm seama că aici normalitatea a fost recuperată mult mai repede , mai uşor decât putem visa noi să o facem în spaţiul carpato-balcanic” – susține Alexandru Zub.
„Astăzi asistăm la naşterea unei noi elite care luptă foarte mult pentru privilegii şi dă foarte puţin înapoi societăţii spre deosebire de elitele europenizate ale secolelor trecute, dispuse să facă sacrificii”. Tocmai absenţa acestui spirit de sacrificiu face mai dificilă apropierea României de Uniunea europeană, este de părere profesorul Zub.
