După indexul libertăţii în lume, realizat de organizatia independentă Freedom House, cu sediul la New York, a fost publicat astăzi şi indexul libertăţii economice în lume, realizat de fundaäia Heritage împreună cu Wall Street Journal.
Interesant de comparat rezultatele celor două analize, pentru că demonstrează că între libertăţi politici şi civice, pe de o parte si cele economice nu există neapărat o corelaţie directe.
Libertatea economică este definită drept „existenţa unor instituţii care să protejeze libertatea de bază a individului de a-şi urmări interesele economice, aducând un aport şi prosperităţii generale a societăţii” . Pentru a calcula măsura în care economiile lumi se conformează acestui principiu, Fundaţia Heritage si WSJ folosesc 10 criterii, de la dreptul la proprietate la mărimea guvernului, libertatea forţei de muncă sau libertatea fiscală.
Unele criterii cum este dreptul la proprietate fac parte şi din categoria mai largă a drepturilor de bază; alte, cum ar fi mărimea guvernului, libertatea fiscală sau libertatea monetară sunt mai degrabă indicatorii unei filozofii economice pur liberale.
De aceea poate nu este de mirare că Hong Kong şi Singapore sunt considerare ţările cu cele mai libere economii, dar nu şi ţările cele mai libere din lume (în accepţia indexului realizat de Freedom House).
În cazul Moldovei, în 2009 a promovat de la ţară neliberă la tară semi libera datorită alegerilor generale de anul trecut, considerate în general libere şi datorită alternanţei la putere care a urmat.
Dar în indexul libertăţii economice stagnează, în a doua jumătate a tabelului, pe locul 125 din 179 de ţări analizate – cu mult în spatele Kirghistanului sau Kazahstanului, situate pe locurile 80 si 82 când vine vorba de libertate economică. Aceleaşi două ţări central asiatice sunt considerate ţări nelibere şi cu un punctaj dintre cele mai proaste în lista Freedom House.
În cazul Rusiei divortul dintre libertatea politică, civică şi cea economică nu este aparent, deşi pentru Transparancy International Rusia este exemplul ţării în care autoritarismul se întăreşte pe măsură ce se întăreşte şi puterea economică. Locul 143.
În ultima pătrime a indexului libertătii economice se regăseşte Ucraina: pe locul 162 şi în usor declin.
România şi Franta rămân ca anul trecut una lingă alta, pe locurile 63 si 64 – deşi gradul de corupţie în România este incomparabil mai mare decât în Franţa dacă este să luăm în considerare un alt index, cel a percepţiei coruptiei, întocmit de Transparancy International.
Cu toate acestea, autorii indexului libertăţii economice argumentează că un grad înalt de libertate aduce cu sine bună stare, dovadă că ţările situate între primele 20% au un venit pe cap de locuitor dublu faţă de cele situate între următoarele 20 % şi de 5 ori mai mare decât al ţărilor situate în coada indexului.
Guvernul american a folosit şi indexul libertăţii economice, când a ales ţările participante în programul „Provocările mileniului”.
Interesant de comparat rezultatele celor două analize, pentru că demonstrează că între libertăţi politici şi civice, pe de o parte si cele economice nu există neapărat o corelaţie directe.
Libertatea economică este definită drept „existenţa unor instituţii care să protejeze libertatea de bază a individului de a-şi urmări interesele economice, aducând un aport şi prosperităţii generale a societăţii” . Pentru a calcula măsura în care economiile lumi se conformează acestui principiu, Fundaţia Heritage si WSJ folosesc 10 criterii, de la dreptul la proprietate la mărimea guvernului, libertatea forţei de muncă sau libertatea fiscală.
Unele criterii cum este dreptul la proprietate fac parte şi din categoria mai largă a drepturilor de bază; alte, cum ar fi mărimea guvernului, libertatea fiscală sau libertatea monetară sunt mai degrabă indicatorii unei filozofii economice pur liberale.
De aceea poate nu este de mirare că Hong Kong şi Singapore sunt considerare ţările cu cele mai libere economii, dar nu şi ţările cele mai libere din lume (în accepţia indexului realizat de Freedom House).
În cazul Moldovei, în 2009 a promovat de la ţară neliberă la tară semi libera datorită alegerilor generale de anul trecut, considerate în general libere şi datorită alternanţei la putere care a urmat.
Dar în indexul libertăţii economice stagnează, în a doua jumătate a tabelului, pe locul 125 din 179 de ţări analizate – cu mult în spatele Kirghistanului sau Kazahstanului, situate pe locurile 80 si 82 când vine vorba de libertate economică. Aceleaşi două ţări central asiatice sunt considerate ţări nelibere şi cu un punctaj dintre cele mai proaste în lista Freedom House.
În cazul Rusiei divortul dintre libertatea politică, civică şi cea economică nu este aparent, deşi pentru Transparancy International Rusia este exemplul ţării în care autoritarismul se întăreşte pe măsură ce se întăreşte şi puterea economică. Locul 143.
În ultima pătrime a indexului libertătii economice se regăseşte Ucraina: pe locul 162 şi în usor declin.
România şi Franta rămân ca anul trecut una lingă alta, pe locurile 63 si 64 – deşi gradul de corupţie în România este incomparabil mai mare decât în Franţa dacă este să luăm în considerare un alt index, cel a percepţiei coruptiei, întocmit de Transparancy International.
Cu toate acestea, autorii indexului libertăţii economice argumentează că un grad înalt de libertate aduce cu sine bună stare, dovadă că ţările situate între primele 20% au un venit pe cap de locuitor dublu faţă de cele situate între următoarele 20 % şi de 5 ori mai mare decât al ţărilor situate în coada indexului.
Guvernul american a folosit şi indexul libertăţii economice, când a ales ţările participante în programul „Provocările mileniului”.
