La mijlocul lunii viitoare Fondul Monetar International va decide eliberarea urmatoarelor doua transe de imprumut pentru Romania in valoare de 2,3 de miliarde de euro, dupa cum a declarat astazi seful misiunii, Jeffrey Franks. Reprezentantii Fondului isi incheie vizita la Bucuresti cu citeva concluzii clare: in primul rind guvernul roman a fost de acord cu propunerea expertilor internationali sa scada ponderea costurilor cu salarile angajatilor din sistemul de stat de la 9 la 7 la suta din Produsul Intern Brut. Acest rezultat se poate obtine fie prin reducerea lefurilor bugetarilor, fie prin disponibilizarea unui numar de salariati, a explicat seful delegatiei FMI.
Guvernul roman a optat insa pentru o combinatie intre aceste metode. “FMI nu impune nici ce metoda sa aleaga, nici citi salariati sa disponibilizeze” a precizat Jeffrey Franks. Deocamdata autoritatile romane au decis, printre altele, inghetarea lefurilor bugetarilor. In acelasi timp consecintele deciziilor ulterioare vor duce la cresterea numarului de someri pina spre un milion, dupa cum se pling liderii centralelor sidicale din Romania.
Alte doua promisiuni facute de oficialii romani se refera la adoptarea unor legi vitale pentru reducerea cheltuielilor bugetare si pentru disciplina financiara autohtona. Este vorba in primul rind despre legea reformarii sistemului de pensii prin care ar urma sa fie adusi la acelasi numitor comun si generalii de armata si securitate care au servit in mod direct si nemijlocit fortelor represive ale statului comunist. De asemenea pensionarii nu vor mai putea fi incadrati in sistemul bugetar, indiferent daca este vorba despre scoli, spitale sau primarii. Altfel spus nu vor mai putea fi obtinute doua venituri parlalele de la stat, decit in unele situatii in regim de colaborare.
O alta lege asupra careia insista Fondul Monetar International este legea raspunderii fiscale care impune institutiilor publice, inclusiv guvernului, reguli destul de drastice: astfel de pilda executivul nu va putea face mai mult de doua rectificari bugetare pe an, iar instituiile publice nu vor mai avea voie sa-si modifice propriile proiectii bugetare pe parcursului anului.
Ambele legi urmeaza sa fie gata pina in luna martie. Fondul Monetar International incearca sa refaca echilibrul bugetului autohton, care deocamdata are mai multe cheltuieli decit venituri. Practic in perioada celor patru ani in care Romania a renuntat la acordul cu Fondul Monetar International, intre 2005 si 2009, cheltuielile bugetare au explodat nejustificat, iar criza internationala a surprins tara extrem de nepregatita.
Imprumutul de la FMI are o valoare totală de 12,95 miliarde de euro si se acordă in opt transe. Pina acum, Romania a incasat primele doua transe, in valoare de 6,85 miliarde de euro.
Guvernul roman a optat insa pentru o combinatie intre aceste metode. “FMI nu impune nici ce metoda sa aleaga, nici citi salariati sa disponibilizeze” a precizat Jeffrey Franks. Deocamdata autoritatile romane au decis, printre altele, inghetarea lefurilor bugetarilor. In acelasi timp consecintele deciziilor ulterioare vor duce la cresterea numarului de someri pina spre un milion, dupa cum se pling liderii centralelor sidicale din Romania.
Alte doua promisiuni facute de oficialii romani se refera la adoptarea unor legi vitale pentru reducerea cheltuielilor bugetare si pentru disciplina financiara autohtona. Este vorba in primul rind despre legea reformarii sistemului de pensii prin care ar urma sa fie adusi la acelasi numitor comun si generalii de armata si securitate care au servit in mod direct si nemijlocit fortelor represive ale statului comunist. De asemenea pensionarii nu vor mai putea fi incadrati in sistemul bugetar, indiferent daca este vorba despre scoli, spitale sau primarii. Altfel spus nu vor mai putea fi obtinute doua venituri parlalele de la stat, decit in unele situatii in regim de colaborare.
O alta lege asupra careia insista Fondul Monetar International este legea raspunderii fiscale care impune institutiilor publice, inclusiv guvernului, reguli destul de drastice: astfel de pilda executivul nu va putea face mai mult de doua rectificari bugetare pe an, iar instituiile publice nu vor mai avea voie sa-si modifice propriile proiectii bugetare pe parcursului anului.
Ambele legi urmeaza sa fie gata pina in luna martie. Fondul Monetar International incearca sa refaca echilibrul bugetului autohton, care deocamdata are mai multe cheltuieli decit venituri. Practic in perioada celor patru ani in care Romania a renuntat la acordul cu Fondul Monetar International, intre 2005 si 2009, cheltuielile bugetare au explodat nejustificat, iar criza internationala a surprins tara extrem de nepregatita.
Imprumutul de la FMI are o valoare totală de 12,95 miliarde de euro si se acordă in opt transe. Pina acum, Romania a incasat primele doua transe, in valoare de 6,85 miliarde de euro.
