Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a ţinut miercuri o conferinţă de presă despre realizările şi problemele cu care s-a confruntat Rusia în politica externă în 2009. Moldova nu a fost menţionată niciodată, cu excepţia cazului când şeful diplomaţiei ruse a vorbit de preşedinţia rusă a CSI-ului din acest an, preluată la summit-ul de la Chişinău toamna trecută.
Ministrul rus de Externe a spus că în anul trecut s-a confirmat încă o dată relevanţa Comunităţii Statelor Independente care au căzut de acord la summit-ul de la Chişinău să se opună cu forţe comune crizei financiare şi economice. Vorbind despre priorităţile preşedinţiei ruse a CSI, el a menţionat în primul rând organizarea măsurilor de comemorare a 65 de ani de la victoria Uniunii Sovietice în cel de-al doilea război mondial, “Marele Război pentru Apărarea Patriei”, fără a menţiona însă că doi lideri din CSI, preşedintele interimar al Moldovei Mihai Ghimpu şi cel al Ucrainei Victor Iuşcenco nu au semnat personal deciziile summit-ului CSI despre organizarea acestor măsuri, din motiv că victoria Uniunii Sovietice în război a avut efecte mixte asupra ţărilor lor. În orice caz, Lavrov a spus că la manifestările de pe 9 mai de la Moscova vor fi invitaţi toţi şefii de state din CSI.
De le ceremonii va lipsi din cauza eşecului în alegerile prezidenţiale actualul lider al Ucrainei, Victor Iuşcenco. Acuzat de preşedintele rus Dmitri Medvedev de deteriorarea intenţionată a relaţiilor cu Rusia, Iuşcenco a înfuriat încă o dată Moscova săptămâna trecută când l-a decorat post-mortem cu cea mai înaltă distincţie de stat pe Stepan Bandera, naţionalistului ucrainean din perioada celui de-al doilea război mondial. Forţele conduse de Bandera, o figură „odioasă” în opinia Rusiei, au luptat atât împotriva trupelor naziste cât şi a celor sovietice, iar după război Bandera a condus rezistenţa armată până în anii 1950.
Întrebat la conferinţa de presă de astăzi cum anticipează să evolueze relaţiile Rusiei cu Ucraina anul acesta, în urma alegerilor prezidenţiale, Lavrov a spus că ambii candidaţi care vor participa la 7 februarie la turul doi de scrutin, Iulia Timoşenco şi Victor Ianucovici, au sugerat în declaraţiile făcute că atitudinea faţă de Rusia se va schimba spre bine. “Va fi o atitudine bazată mult mai puţin pe ideologie. Sper că ideologia va dispărea total, iar relaţiile noastre se vor baza pe înţelegerea beneficiilor pe care le pot obţine ambele popoare şi ţări din cooperarea strânsă pe toate fronturile”, a spus Lavrov. „Sper că aceste aşteptări se vor îndeplini”.
Despre relaţia tensionată cu Georgia, Serghei Lavrov a spus că liderii de la Tbilisi sunt responsabili de lipsa unor contacte la nivel înalt în urma războiului ruso-georgian din august 2008, soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. Rusia nu ascunde că doreşte, la fel ca în Ucraina, un lider nou şi în Georgia, considerîndu-l pe preşedintele Mihail Saakaşvili drept agresor cu care liderii ruşi nu pot sta la aceeaşi masă. Serghei Lavrov a confirmat însă vizitele frecvente la Moscova ale unui lider al opoziţiei georgiene, Zurab Nogaideli. „Nu i-am întors vreodată spatele lui Nogaideli sau altor reprezentanţi georgieni. N-am promis nimănui niciodată că nu vom avea întâlniri cu figurile politice. Este important să auzim ce au de spus cei care doresc să discute cu Rusia, nu doar cu cei care dau ordine să-i fie ucişi cetăţenii”, a spus ministrul rus.
El a amintit că săptămâna aceasta au fost reluate oficial relaţiile diplomatice dintre Rusia şi NATO, suspendate în urma războiului ruso-georgian. Răspunzînd unei întrebări pe tema extinderii Alianţei Nord Atlantice, Serghei Lavrov a repetat opoziţia Moscove. Rusia, a spus el, doreşte de la relaţia cu NATO un singur lucru, ca nici una din părţi să nu-şi întărească securitatea pe contul celeilalte. În locul extinderii NATO, Rusia propune un nou aranjament de securitate euro-atlantică, care să transforme, în cuvintele lui Larov, garanţiile militare de astăzi în garanţii ale dreptului internaţional.
Ministrul rus de Externe a spus că în anul trecut s-a confirmat încă o dată relevanţa Comunităţii Statelor Independente care au căzut de acord la summit-ul de la Chişinău să se opună cu forţe comune crizei financiare şi economice. Vorbind despre priorităţile preşedinţiei ruse a CSI, el a menţionat în primul rând organizarea măsurilor de comemorare a 65 de ani de la victoria Uniunii Sovietice în cel de-al doilea război mondial, “Marele Război pentru Apărarea Patriei”, fără a menţiona însă că doi lideri din CSI, preşedintele interimar al Moldovei Mihai Ghimpu şi cel al Ucrainei Victor Iuşcenco nu au semnat personal deciziile summit-ului CSI despre organizarea acestor măsuri, din motiv că victoria Uniunii Sovietice în război a avut efecte mixte asupra ţărilor lor. În orice caz, Lavrov a spus că la manifestările de pe 9 mai de la Moscova vor fi invitaţi toţi şefii de state din CSI.
De le ceremonii va lipsi din cauza eşecului în alegerile prezidenţiale actualul lider al Ucrainei, Victor Iuşcenco. Acuzat de preşedintele rus Dmitri Medvedev de deteriorarea intenţionată a relaţiilor cu Rusia, Iuşcenco a înfuriat încă o dată Moscova săptămâna trecută când l-a decorat post-mortem cu cea mai înaltă distincţie de stat pe Stepan Bandera, naţionalistului ucrainean din perioada celui de-al doilea război mondial. Forţele conduse de Bandera, o figură „odioasă” în opinia Rusiei, au luptat atât împotriva trupelor naziste cât şi a celor sovietice, iar după război Bandera a condus rezistenţa armată până în anii 1950.
Întrebat la conferinţa de presă de astăzi cum anticipează să evolueze relaţiile Rusiei cu Ucraina anul acesta, în urma alegerilor prezidenţiale, Lavrov a spus că ambii candidaţi care vor participa la 7 februarie la turul doi de scrutin, Iulia Timoşenco şi Victor Ianucovici, au sugerat în declaraţiile făcute că atitudinea faţă de Rusia se va schimba spre bine. “Va fi o atitudine bazată mult mai puţin pe ideologie. Sper că ideologia va dispărea total, iar relaţiile noastre se vor baza pe înţelegerea beneficiilor pe care le pot obţine ambele popoare şi ţări din cooperarea strânsă pe toate fronturile”, a spus Lavrov. „Sper că aceste aşteptări se vor îndeplini”.
Despre relaţia tensionată cu Georgia, Serghei Lavrov a spus că liderii de la Tbilisi sunt responsabili de lipsa unor contacte la nivel înalt în urma războiului ruso-georgian din august 2008, soldat cu recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. Rusia nu ascunde că doreşte, la fel ca în Ucraina, un lider nou şi în Georgia, considerîndu-l pe preşedintele Mihail Saakaşvili drept agresor cu care liderii ruşi nu pot sta la aceeaşi masă. Serghei Lavrov a confirmat însă vizitele frecvente la Moscova ale unui lider al opoziţiei georgiene, Zurab Nogaideli. „Nu i-am întors vreodată spatele lui Nogaideli sau altor reprezentanţi georgieni. N-am promis nimănui niciodată că nu vom avea întâlniri cu figurile politice. Este important să auzim ce au de spus cei care doresc să discute cu Rusia, nu doar cu cei care dau ordine să-i fie ucişi cetăţenii”, a spus ministrul rus.
El a amintit că săptămâna aceasta au fost reluate oficial relaţiile diplomatice dintre Rusia şi NATO, suspendate în urma războiului ruso-georgian. Răspunzînd unei întrebări pe tema extinderii Alianţei Nord Atlantice, Serghei Lavrov a repetat opoziţia Moscove. Rusia, a spus el, doreşte de la relaţia cu NATO un singur lucru, ca nici una din părţi să nu-şi întărească securitatea pe contul celeilalte. În locul extinderii NATO, Rusia propune un nou aranjament de securitate euro-atlantică, care să transforme, în cuvintele lui Larov, garanţiile militare de astăzi în garanţii ale dreptului internaţional.
