2 februarie 2000
„Actualitatea românească”. (Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent: Dan Tapalagă
„Evolutia mişcărilor sociale in România ultimilor 10 ani”.
„Şirul mineriadelor, conflictele interetnice şi crizele sociale provocate de protestele sindicale marchează convulsiile societăţii post-revoluţionare”, îşi începe Dan Tapalagă comentariul zilei.
Prima mineriadă din ianuarie 90 s-a consumat ca urmare a manifestaţiilor împotriva hotărârii Frontului Salvării Naţionale de a participa la alegerile naţionale. Minerii din Valea Jiului, simpatizanţi ai partidului condus de Ion Iliescu, organizează în replică o contra-manifestaţie. Peste o lună are loc o a doua mineriadă. A treia survine după alegerile din mai, când iarăşi au loc mitinguri de protest împotriva FSN-ului. Peste 10 mii de mineri în frunte cu Miron Cozma se prezintă în capitală la apelul lui Iliescu. Înarmaţi cu bâte, răngi şi topoare, minerii devastează sediile unor partide din opoziţie, asediază Televiziunea Română şi clădirea Universităţii, şi interzic apariţia cotidianului România Liberă.
Consecinţele pe plan internaţional sunt izolarea României. „Primul an de democraţie îşi consumă unul din cele mai dramatice momente”, notează Tapalagă.
Peste un an, la 25 septembrie 1991, are loc mineriada ce va duce la căderea guvernului Roman. Rechiziţionând trenuri, minerii ajung la Bucureşti şi asediază guvernul.
Şirul mineriadelor se reia la începutul lui '99, de data aceasta din cauza nemulţumirilor provocate de restructurarea industriei mineritului. Ultimul episod se consumă în februarie 1999, când liderul minerilor, Miron Cozma este condamnat la 18 ani de închisoare.
Un alt tip de conflict este cel din martie 1990 de la Târgul Mureş, împotriva maghiarilor. „Deşi puţine la număr, conflictele între etnii au atins pragul de avarie la Hădăreni. Comunitatea romă, subliniază Tapalagă, „rămâne însă în opinia sociologilor o potenţială sursă de conflict”.
Protestele sindicale au avut loc aprope anual dar s-au radicalizat în ultimii ani. Falimentele de la SIDEX Galaţi, Roman, sau Tractorul Braşov, mari platforme industriale unde Ceauşescu concentrase zeci de mii de oameni, au lovit economia românească. Tentativele de restructurare sau privatizare s-au izbit de rezistenţa sindicatelor. Pentru a conserva vechile structuri economice, sindicatele au blocat căi ferate, au luat cu asalt prefecturi, au comis acte de violenţă în Iaşi, Braşov, Bacău şi Bucureşti, demonstrându-şi agresivitatea în special în anii 1998-99.
Protestul feroviarilor, urmat de greva profesorilor, au dat tonul mişcărilor sociale în primele zile ale noului mileniu.
„Greu de prezis când va intra societatea românească pe traiectoria prosperităţii. Cert este însă că viaţa socială va rămâne zbuciumată pentru mulţi din anii ce vor să vină”, conchide Dan Tapalagă.
