Catherine Ashton, Înalta reprezentantă europeană pentru politica externă a declarat că Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că poate reforma şi stabiliza ţările din vecinătatea apropiată, dacă doreşte să joace un rol mai important în lume. Criticată că nu ar face faţă funcţiei obţinute în luna decembrie, Ashton şi-a prezentat astăzi în Parlamentul European priorităţile mandatului de cinci ani.
Catherine Ashton a declarat în faţa Parlamentului Europeană că Europa se află în declin ca putere globală şi îşi pierde influenţa. Dacă doreşte un rol mai mare pe scena internaţională, Uniunea Europeană trebuie, în primul rând, să se ocupe de vecinii imediaţi. „Să asigure o mai mare stabilitate şi securitate în vecinătatea sa prin promovarea reformelor politice şi economice este prima prioritate a Uniunii Europene”, a spus Catherine Ashton. „Acest lucru este important în sine din motive evidente. Dar în plan mai larg, credibilitatea internaţională a Uniunii Europene depinde de faptul dacă îşi poate pune în ordine vecinătatea”.
Fostă comisară europeană pentru comerţ, Catherine Ashton a sugerat că vede politica externă europeană prin prisma finanţelor şi comerţului. În vârstă de 53 de ani, ea a fost o alegere neașteptată pentru noua funcţie de înaltă reprezentantă europeană pentru politica externă, funcţie creată prin Tratatul de la Lisabona în decembrie trecut în scopul formulării şi promovării unei politici externe comune a Uniunii Europene. De atunci, Ashton a fost criticată mult pentru că ar fi lipsită de experienţă în domeniul diplomaţiei şi nu ar face faţă aşteptărilor.
Astăzi, Catherine Ashton a spus că Uniunea Europeană cu 27 de ţări membre şi cu o populaţie de jumătate de miliard de oameni trebuie să devină un actor pe scena internaţională cu o politică externă comună pentru a-şi putea apăra valorile şi promova interesele. Ea a folosit cazul implicării în Georgia după războiului ruso-georgian din august 2008 pentru a arăta cum Uniunea Europeană, în cuvintele sale, „a demonstrat ce poate obţine când îşi mobilizează resursele”.
Ashton a menţionat armistiţiul mediat de Uniune, cei 300 de observatori trimişi pe teren, lansarea convorbirilor de la Geneva între Rusia, Georgia şi republicile ei separatiste. „Acum, Uniunea Europeană se ocupă de sporirea comerţului cu Georgia, liberalizarea vizelor şi sprijină măsuri de refacere a legăturilor cu republicile secesioniste”.
Dezbaterile de astăzi din Parlamentul Europeană s-au concentrat pe o nouă structură diplomatică, numită Serviciul de Acţiuni Externe, din care urmează să facă parte 8 mii de diplomaţi europeni şi care poate să devină un instrument important al politicii externe comune. Însă, deocamdată, Catherine Ashton nu a reuşit să prevină competiţia pentru controlul asupra serviciului între Comisia Europeană şi ţările membre ale Uniunii Europene, care îşi apără cu îndârjire suveranitatea în chestiunile de politică externă.
Catherine Ashton a declarat în faţa Parlamentului Europeană că Europa se află în declin ca putere globală şi îşi pierde influenţa. Dacă doreşte un rol mai mare pe scena internaţională, Uniunea Europeană trebuie, în primul rând, să se ocupe de vecinii imediaţi. „Să asigure o mai mare stabilitate şi securitate în vecinătatea sa prin promovarea reformelor politice şi economice este prima prioritate a Uniunii Europene”, a spus Catherine Ashton. „Acest lucru este important în sine din motive evidente. Dar în plan mai larg, credibilitatea internaţională a Uniunii Europene depinde de faptul dacă îşi poate pune în ordine vecinătatea”.
Fostă comisară europeană pentru comerţ, Catherine Ashton a sugerat că vede politica externă europeană prin prisma finanţelor şi comerţului. În vârstă de 53 de ani, ea a fost o alegere neașteptată pentru noua funcţie de înaltă reprezentantă europeană pentru politica externă, funcţie creată prin Tratatul de la Lisabona în decembrie trecut în scopul formulării şi promovării unei politici externe comune a Uniunii Europene. De atunci, Ashton a fost criticată mult pentru că ar fi lipsită de experienţă în domeniul diplomaţiei şi nu ar face faţă aşteptărilor.
Astăzi, Catherine Ashton a spus că Uniunea Europeană cu 27 de ţări membre şi cu o populaţie de jumătate de miliard de oameni trebuie să devină un actor pe scena internaţională cu o politică externă comună pentru a-şi putea apăra valorile şi promova interesele. Ea a folosit cazul implicării în Georgia după războiului ruso-georgian din august 2008 pentru a arăta cum Uniunea Europeană, în cuvintele sale, „a demonstrat ce poate obţine când îşi mobilizează resursele”.
Ashton a menţionat armistiţiul mediat de Uniune, cei 300 de observatori trimişi pe teren, lansarea convorbirilor de la Geneva între Rusia, Georgia şi republicile ei separatiste. „Acum, Uniunea Europeană se ocupă de sporirea comerţului cu Georgia, liberalizarea vizelor şi sprijină măsuri de refacere a legăturilor cu republicile secesioniste”.
Dezbaterile de astăzi din Parlamentul Europeană s-au concentrat pe o nouă structură diplomatică, numită Serviciul de Acţiuni Externe, din care urmează să facă parte 8 mii de diplomaţi europeni şi care poate să devină un instrument important al politicii externe comune. Însă, deocamdată, Catherine Ashton nu a reuşit să prevină competiţia pentru controlul asupra serviciului între Comisia Europeană şi ţările membre ale Uniunii Europene, care îşi apără cu îndârjire suveranitatea în chestiunile de politică externă.
