Gheorghe Cojocaru: Criza constituţională în care Republica Moldova a intrat din momentul nealegerii şefului statului se resimte deja ca un factor politic autonom şi tot mai presant, care generează nu numai controverse în interiorul clasei politice, în interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană, ea pune în faţa societăţii o întrebare de importanţă fundamentală: în cazul în care alegerile anticipate sunt inevitabile - este societatea pregătită să dea un vot de încredere repetat actualei guvernări cu scopul de a depăşi criza şi de a reintra într-o normalitate sau este mai mult tentată să revină la fostul regim comunist şi să se închidă benevol într-un cerc practic fără orizont?
Europa Liberă: Dar sondajele de opinie dau, totuşi, un scor destul de mare pentru Partidul Comuniştilor, liderul acestui partid este încă destul de popular. Credeţi că acest factor al crizei constituţionale, soluţiile care vor fi propuse pentru a depăşi criza ar putea influenţa cumva simpatiile electorale?
Gheorghe Cojocaru: Cu siguranţă, aşa după cum o arată şi sondajele de opinie, cetăţenii din Republica Moldova în marea lor majoritate ar dori să aleagă direct şeful statului şi, prin urmare, forţele politice care vor ţine cont şi vor da curs acestor aşteptări ale electoratului şi-ar putea atrage un important număr de voturi. Bineînţeles, o asemenea iniţiativă, în sine, nu poate asigura în mod automat victoria în alegeri, care este mai curând rezultanta unei sume întregi de factori de natură politică, socială, economică, etc. După cum nici menţinerea actualului sistem de alegere în Parlament a şefului statului nu asigură depăşirea crizei constituţionale.
Europa Liberă: Noutatea politică a acestor zile este că în condiţiile în care şeful statului va fi ales prin vot direct, AIE ar putea avea mai mulţi pretendenţi la funcţia de şef al statului, dacă partidele componente ale AIE vor merge separat la viitoarele alegeri.
Gheorghe Cojocaru: Vă referiţi, probabil, la declaraţiile premierului Vlad Filat şi, drept răspuns, la cele ale liderului Partidului Democrat, Marian Lupu, care şi-au anunţat intenţiile de a candida ca reprezentanţi ai propriilor formaţiuni politice la eventualele alegeri prezidenţiale directe...
Europa Liberă: Exact, şi ce semnificaţii au aceste declaraţii în actualul context politic?
Gheorghe Cojocaru: Ele deconspiră rivalităţile existente în interiorul AIE, între cei doi poli – liberal şi democrat – şi dau semnalul unei competiţii deschise pentru şefia statului, în condiţiile în care se va ajunge la alegerea directă a preşedintelui Republicii Moldova.
Europa Liberă: Și dacă se va păstra modalitatea actuală de alegere a şefului statului prin votul Parlamentului?
Gheorghe Cojocaru: Dacă se va păstra modalitatea în vigoare de alegere a şefului statului, tensiunile din interiorul Alianţei aflate la guvernare ar putea să se mai stingă, deşi, oricum, o nouă competiţie electorală în care vor fi atraşi şi liderii Alianţei nu va putea să facă abstracţie de divergenţele dintre aceştia. Important este ca punctele de vedere diferite în unele chestiuni să nu degradeze în vendete personale acerbe, de pe urma cărora să profite adevăraţii adversari ai actualei guvernări democratice.
Europa Liberă: Dar sondajele de opinie dau, totuşi, un scor destul de mare pentru Partidul Comuniştilor, liderul acestui partid este încă destul de popular. Credeţi că acest factor al crizei constituţionale, soluţiile care vor fi propuse pentru a depăşi criza ar putea influenţa cumva simpatiile electorale?
Gheorghe Cojocaru: Cu siguranţă, aşa după cum o arată şi sondajele de opinie, cetăţenii din Republica Moldova în marea lor majoritate ar dori să aleagă direct şeful statului şi, prin urmare, forţele politice care vor ţine cont şi vor da curs acestor aşteptări ale electoratului şi-ar putea atrage un important număr de voturi. Bineînţeles, o asemenea iniţiativă, în sine, nu poate asigura în mod automat victoria în alegeri, care este mai curând rezultanta unei sume întregi de factori de natură politică, socială, economică, etc. După cum nici menţinerea actualului sistem de alegere în Parlament a şefului statului nu asigură depăşirea crizei constituţionale.
Europa Liberă: Noutatea politică a acestor zile este că în condiţiile în care şeful statului va fi ales prin vot direct, AIE ar putea avea mai mulţi pretendenţi la funcţia de şef al statului, dacă partidele componente ale AIE vor merge separat la viitoarele alegeri.
Gheorghe Cojocaru: Vă referiţi, probabil, la declaraţiile premierului Vlad Filat şi, drept răspuns, la cele ale liderului Partidului Democrat, Marian Lupu, care şi-au anunţat intenţiile de a candida ca reprezentanţi ai propriilor formaţiuni politice la eventualele alegeri prezidenţiale directe...
Europa Liberă: Exact, şi ce semnificaţii au aceste declaraţii în actualul context politic?
Gheorghe Cojocaru: Ele deconspiră rivalităţile existente în interiorul AIE, între cei doi poli – liberal şi democrat – şi dau semnalul unei competiţii deschise pentru şefia statului, în condiţiile în care se va ajunge la alegerea directă a preşedintelui Republicii Moldova.
Europa Liberă: Și dacă se va păstra modalitatea actuală de alegere a şefului statului prin votul Parlamentului?
Gheorghe Cojocaru: Dacă se va păstra modalitatea în vigoare de alegere a şefului statului, tensiunile din interiorul Alianţei aflate la guvernare ar putea să se mai stingă, deşi, oricum, o nouă competiţie electorală în care vor fi atraşi şi liderii Alianţei nu va putea să facă abstracţie de divergenţele dintre aceştia. Important este ca punctele de vedere diferite în unele chestiuni să nu degradeze în vendete personale acerbe, de pe urma cărora să profite adevăraţii adversari ai actualei guvernări democratice.
