La tejghea, turnînd bere în halbe, cu şorţul la brîu şi cu un zîmbet larg… aşa l-am cunoscut pe Vasile, un moldovean care a reuşit să pună pe roate o afacere chiar in centrul Pragăi. Fiind barman într-un bar obişnuit lînga staţia de metro Florenc, Vasile l-a convins pe şeful lui ceh, acum partenerul său de afaceri – să investească banii într-o afacere mai profitabilă: un restaurant moldovenesc.
Vasile: Şeful a avut o idee sa facă un bar sport, din care în Cehia sunt foarte multe. Nu prea aveam clienţi, nu aveam cu ce să ne întreţinem. Dar moldoveni in Cehia sunt foarte mulţi şi eu i-am propus ideea pentru moldoveni să facem cu vin moldovenesc, muzică moldovenească, karaoke moldovenesc, ca pentru moldoveni. Ucrainenii au, ruşii au – de ce nu şi pentru moldoveni?
Din meniul restaurantului nu vor lipsi sarmalele, plăcintele şi mămăliga – pregătite chiar de moldovence care lucrează deja la Praga.
Vasile: Un pas mai aproape de Moldova: bar, o discotecă pentru moldoveni, unde vor putea să se întîlnească, să vorbească, să se mai jeluie, care în străinatate lipseşte foarte mult.
Soţia lui Vasile a studiat contabilitatea la Iaşi şi este mîna dreaptă în administrarea restaurantului. Mai mult decît atît, partenerul ceh al lui Vasile este interesat în mai multe afaceri legate de Moldova.
Vasile: Soţia i-a dat ideea să deschidă un magazin de băuturi alcoolice: cu băutură moldovenească, vin din Moldova. I-am spus despre bomboanele „Bucuria” şi m-a rugat să îi aduc în timpul apropiat să guste bomboane „Bucuria”. Şi va fi magazinul de băutură şi dulciuri „Bucuria”.
Originar din satul Stolniceni, raionul Hînceşti, Vasile munceşte la Praga deja de 9 ani. Nu i-a fost deloc uşor. A încercat de toate: a lucrat şi la o fabrică de mobilă, şi în construcţii, iar anul 2009 îmi spune că este ca o rană pentru sufletul lui: a avut cea mai grea experienţă ca taximetrist.
Vasile: Am rămas fără de serviciu şi căutam de lucru prin ziare. A fost o rană pentru că nu cunoşteam prea mult ordinele, legea, am luat maşină la leasing, care m-a costat foarte mult, pînă am învăţat Praga, pînă am intrat in „calea” cum se face, am intrat în foarte mari datorii.
Într-o zi îl ducea la aeroport pe actualul partener de afaceri, pe care îl cunoaştea de mai mulţi ani, întrucît lucrase la fabrica de mobilă a acestuia. Jan Shubert a fost impresionat de puterea de voinţă si de hotarirea cu care moldoveanul nostru a luptat să învingă greutăţile, şi i-a propus să devină administratorul unuia dintre barurile sale.
„Bine faci, bine ajungi”, spune un proverb binecunoscut şi dacă iniţial, omul de afaceri ceh l-a ajutat pe Vasile să iasă din datorii şi i-a oferit un loc de muncă stabil, mai tîrziu Vasile i-a oferit ideea restaurantului moldovenesc, idee care l-a ajutat pe partenerul ceh să ocolească falimentul.
Privind spre viitor, Vasile este optimist: Sper că în curînd va ajunge şi Moldova la un nivel să ne mîndrim ca pe viitor să nu aplecăm capul – să spunem că suntem moldoveni.
Istoria lui Vasile demonstreaza inca o data ca „Prin munca si straduinta se ajunge la dorinta” si chiar la pamint fiind, poti reusi sa invingi vicisitudinile strainatatii.
Vasile: Şeful a avut o idee sa facă un bar sport, din care în Cehia sunt foarte multe. Nu prea aveam clienţi, nu aveam cu ce să ne întreţinem. Dar moldoveni in Cehia sunt foarte mulţi şi eu i-am propus ideea pentru moldoveni să facem cu vin moldovenesc, muzică moldovenească, karaoke moldovenesc, ca pentru moldoveni. Ucrainenii au, ruşii au – de ce nu şi pentru moldoveni?
Din meniul restaurantului nu vor lipsi sarmalele, plăcintele şi mămăliga – pregătite chiar de moldovence care lucrează deja la Praga.
Vasile: Un pas mai aproape de Moldova: bar, o discotecă pentru moldoveni, unde vor putea să se întîlnească, să vorbească, să se mai jeluie, care în străinatate lipseşte foarte mult.
Soţia lui Vasile a studiat contabilitatea la Iaşi şi este mîna dreaptă în administrarea restaurantului. Mai mult decît atît, partenerul ceh al lui Vasile este interesat în mai multe afaceri legate de Moldova.
Vasile: Soţia i-a dat ideea să deschidă un magazin de băuturi alcoolice: cu băutură moldovenească, vin din Moldova. I-am spus despre bomboanele „Bucuria” şi m-a rugat să îi aduc în timpul apropiat să guste bomboane „Bucuria”. Şi va fi magazinul de băutură şi dulciuri „Bucuria”.
Originar din satul Stolniceni, raionul Hînceşti, Vasile munceşte la Praga deja de 9 ani. Nu i-a fost deloc uşor. A încercat de toate: a lucrat şi la o fabrică de mobilă, şi în construcţii, iar anul 2009 îmi spune că este ca o rană pentru sufletul lui: a avut cea mai grea experienţă ca taximetrist.
Vasile: Am rămas fără de serviciu şi căutam de lucru prin ziare. A fost o rană pentru că nu cunoşteam prea mult ordinele, legea, am luat maşină la leasing, care m-a costat foarte mult, pînă am învăţat Praga, pînă am intrat in „calea” cum se face, am intrat în foarte mari datorii.
Într-o zi îl ducea la aeroport pe actualul partener de afaceri, pe care îl cunoaştea de mai mulţi ani, întrucît lucrase la fabrica de mobilă a acestuia. Jan Shubert a fost impresionat de puterea de voinţă si de hotarirea cu care moldoveanul nostru a luptat să învingă greutăţile, şi i-a propus să devină administratorul unuia dintre barurile sale.
„Bine faci, bine ajungi”, spune un proverb binecunoscut şi dacă iniţial, omul de afaceri ceh l-a ajutat pe Vasile să iasă din datorii şi i-a oferit un loc de muncă stabil, mai tîrziu Vasile i-a oferit ideea restaurantului moldovenesc, idee care l-a ajutat pe partenerul ceh să ocolească falimentul.
Privind spre viitor, Vasile este optimist: Sper că în curînd va ajunge şi Moldova la un nivel să ne mîndrim ca pe viitor să nu aplecăm capul – să spunem că suntem moldoveni.
Istoria lui Vasile demonstreaza inca o data ca „Prin munca si straduinta se ajunge la dorinta” si chiar la pamint fiind, poti reusi sa invingi vicisitudinile strainatatii.
