5 mai 2000
Actualitatea romaneasca. (Moderator: Sabina Fati; corespondent: William Totok).
Președintele CNSAS după vizita la Oficiul Gauck din Berlin.
Pornind de la nemulţumirile membrilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, (CNSAS) legate de sediu, de numărul insuficient de angajaţi şi de faptul că arhivele se află încă la Serviciul Roman de Informaţii şi transferul documentelor se face foarte greu, nu există premisele ca la alegerile din acest an, electoratul să ştie dacă cei pe care ii votează au fost sau nu membri sau colaboratori ai fostei securităţi.
Preşedintele CNSAS Gheorghe Onişoru a căutat să se documenteze cum ar putea soluţiona aceste probleme, la oficiul german care studiază arhivele Stasi, aşa numitul „oficiu Gauck” şi a obţinut promisiunea unui sprijin logistic.
Toate întîlnirile de pînă acum între reprezentanti ai oficiului german şi reprezentanti ai Bucureştiului au fost strict de informare, pentru ca cei interesati de acest subiect in Romania să afle despre cum a funcţionat şi funcţionează oficiul Gauck dar si legea accesului la dosarele Stasi, securitatea comunista est germană.
Preşedintele CNSAS, Gheorghe Onişoru a caracterizat vizita sa la Berlin drept una „protocolară”, dar a avut si o dimensiune parctica. In afara întilnirilor avute de seful oficiului, Joachim Gauck, şi directorul arhivei, partea germană a promis că va sprijini activitatea CNSAS şi s-a discutat despre o posibilă bază de colaborare între cele doua instituţii.
Gheorge Onişoru: „Noi am cerut o colaborare pe termen lung, nu am venit, cum se spune în romaneste cu jalba in proţap, ci am venit să arătăm care sunt datele problemei, cum s-a format CNSAS, cu ce ne confruntăm, ce dificultăţi avem - si avem destule ! şi am solicitat părţii germane mai degrabă un sprijin moral care este important în această perioadă şi eventual colaborarea în proiecte pe termen lung. Această discuţie, foarte interesantă cu pastorul Gauck a fost apoi continuată, chiar la sediul arhivei, cu domnul dr. Heft, pe care il cunosc încă din 1998, cînd am fost aici şi iarăşi, discuţia acurs în aceiasi direcţie, în sensul că partea germană şi-a exprimat bucuria că funcţionăm şi că ei vor încerca să identifice cele mai bune metode şi mijloace pentru ca calea noastră pentru ca misiunea noastră să fie uşurată, deşi este o misiune foarte dificilă”.
Domnul Onişoru i-a declarat corespondentului Europei Libere la Berlin, William Totok că exista 5 instituţii care deţin dosare legate de activitatea fostei securităţi comuniste, dar nu s-a pronunţat în legătură cu starea în care se află documentele la aceşti deţinători legali. Opinia publică va fi informată abia după ce cercetătorii centrului vor avea acces la documente. Domnul Onişoru i-a mai spus corespondentului Europei Libere că nu exclude posibilitatea ca şi după 1990 ar fi fost distruse anumite dosare.
Colaborarea intre STASI si Securitatea romaneasca ar fi fost intreruptă după 1968 şi nu ar mai fi fost reluată nici în anii 80, cînd relatiile între Honecker şi Ceauşescu se îmbunătăţiseră. In anii 50, STASI a colaborat însă activ cu Securitatea romana.
