Europa centrală se află în plin sezon electoral. După alegerile din Ungaria încheiate cu victoria spectaculoasă a partidului de opoziție FIDESZ, se pregăteşte startul scrutinului electoral din Republica Cehă, programat pentru zilele de 28-29 mai. Acesta va fi urmat de alegerile din Slovacia, care vor avea loc în ziua de 12 iunie. Alegerile slovace au ridicat în ultimele zile anumite semne de întrebare care au reamintit într-o oarecare măsură de ecoul alegerilor maghiare, care au marcat şi intrarea în Parlament, şi încă una cu o prezență substanțială, a partidului extremist de dreapta Jobbik.
Alegerile din Slovacia păreau până mai deunăzi să nu prepare mari surprize. La putere în această țară se află începând din 2006 o coaliție formată de populiştii de sorginte stângistă ai partidului Smer, în frunte cu premierul Robert Fico, un alt partid populist de natură mai degrabă catchallistă, adică un mixaj de toate coloraturile politice, Mişcarea pentru o Slovacie Democratică, condus de fostul premier Vladimir Meciar, si formațiunea ultranaționalistă a Partidului Național Slovac, avându-l în frunte pe Jan Slota. Sondajele păreau să indice că actuala coaliție va rămâne la putere, deoarece toate indicau că Smer conduce de la distanță şi nu va avea nicio dificultate să repete după scrutin parteneriatul cu Meciar şi Slota.
Dar Slota, care în trecut a creat numeroase controverse cu exprimări jignitoare sau amenințătoare la adresa minorităților maghiare sau rome, nu se dezice nici de această dată. Mai întâi, partidul său a propus o lege, denumită de către presă Legea Patriotismului, potrivit căreia elevii ar fi fost obligați să intoneze în fiecare dimineață imnul național slovac înainte de începerea cursurilor. Ridicola propunere legislativă s-a lovit de reacția negativă a unei majorități a cetățenilor care nu se vrea aruncată înapoi în secolul al XIX-lea. Guvernul, însă, a trebuit s-o înainteze Parlamentului, altfel riscând să-şi piardă majoritatea parlamentară, care a asigurat, de altfel, şi adoptarea ei. Dar conştient de ecourile negative în Slovacia şi în afara granițelor sale, Fico a aranjat cu preşedintele Ivan Gasparovic un veto prezidențial, iar ca măsură de compromis a propus ca Legea Patriotismului să stipuleze numai intonarea imnului de stat în şcoli de două ori pe an: de ziua națională şi la începutul anului.
Nu a trecut însă mult timp până ca Slota să pună din nou în dificultate viitorul actualei coaliții. Cel care devenise renumit prin amenințarea de a bombarda Budapesta sau de a trimite romii în lagăre, a împânzit țara cu afişe electorale ilustrând un rom uriaş, plin de tatuaje şi purtând la gât un lanț de aur, inscripția acompaniatoare afirmând: „Nu vrem să-i mai hrănim pe cei care nu vor să muncească”.
Nu numai organizațiile neguvernamentale care militează pentru drepturile romilor şi contra discriminării, dar şi numeroase alte partide, precum şi diplomați acreditați la Bratislava, au protestat vehement împotriva acestei noi incitări la ura de rasă din partea naționaliştilor slovaci. Dat fiind faptul că toate partidele din opoziție cu şanse de a intra în Parlament au respins orice parteneriat cu Fico după alegeri, presa din Slovacia se întreabă dacă ultimele giumbuşlucuri electorale ale lui Slota vor duce la ratarea pragului de 5% de către Slota şi ai săi, aşa cum s-a mai întâmplat în 2002, punându-l astfel pe Robert Fico în imposibilitate de a mai forma o coaliție guvernamentală.
