În urmă crizei din 1997 care a redus salariul mediu în Bulgaria la cîțiva dolari, a lichidat economiile populației dar și creditele contractate de cîțiva oameni de afaceri, apropiați de securitatea comunistă, FMI-ul a impus așa zisul Consiliu monetar. Adică – cursul levei - fixat de euro, tipărirea de bani fără acoperire - interzisă, bugete cu excedente sau cel mult – echilibrate. Și așa a fost pînă în 2009, încheiat cu un deficit de 3,9%. Aparent, Bulgaria a intrat în criză din poziții macroeconomice mai bune dar riscurile pentru ea sînt acum incomparabil mai mari. O eventuală prăbușire a Consiliului monetar ar însemna dezlegarea levei de euro și trecerea la un curs ce ar reduce salariile și pensiile de 2 sau chiar 3 ori.
Care este acum situația ? PIB-ul a scăzut în 2009 cu 5 %, iar în primul trimestru – cu încă 4. Conform statisticii oficiale, șomajul în aprilie este mai mic de 10%. Sindicatele însă afirmă că fără salarii într-o formă sau altă sînt 19 la sută din populația activă. Inflația crește cu puțin dar constant. Bugetul în primul trimestru este la minus cu cel puțin 1 miliard de euro, în aprilie - cu mic excedent.
Politica anticriză a guvernului poate fi definită pe scurt – un pas înainte, doi înapoi. În decembrie, primul ministru, ex-generalul Boiko Borisov a promis reducerea TVA-ului cu 2 procente, în februarie – majorare cu 2 procente, în aprilie - majorare cu 3-5 procente, acum – fără modificare.
Ultimul plan anticriză, convenit cu sindicatele și patronatul, nu a intrat încă în Parlament. El prevede între altele reducerea cu 20% a cheltuielilor administrative dar menținerea nivelului actual al salariilor și taxelor. Pănă acum deficitul a fost acoperit în primul rînd din rezerva fiscală care a scăzut în căteva luni de la 4,1 la 3 miliarde euro. Continuarea sub acest nivel va putea adue țara la pragul falimentului.
Guvernul pune mari speranțe în majorarea veniturilor prin combaterea contrabandei și prin limitarea furturilor de TVA. Borisov a avertizat că cei din poliție și serviciile speciale vor rămîne fără salarii dacă nu asigură cel puțin 250 de milioane de euro în plus în buget. Prognozele experților sînt că tutuși majorarea TVA-ului la toamna cu 3 sau chiar 5% va fi inevitabilă. Guvernul ia în considerare lansarea unei emisiuni de euroobligațiuni într-un moment mai potrivit. Este respinsă posibilitatea contractării unui credit sau chiar a semnării unui acord preliminar cu FMI.