Episcopul Ioan Bogoslov, din sinodul nerecunoscut condus de mitropolitul Inokentii, a trimis o scrisoare patriarhului Maxim în care se pronunta pentru împacarea si restabilirea unitatii Bisericii ortodoxe bulgare. Trei din participantii la ultima sedinta a conducerii sinodului nerecunoscut au sprijinit initiativa. Doi s-au pronuntat împotriva.
Presedintele Directiei cultelor Emil Velinov a refuzat sa comenteze scrisoarea. Patriarhul Maxim a declarat ca în curând biserica ortodoxa bulgara îsi va restabili unitatea.
În Bulgaria statul acorda sprijin financiar bisericii ortodoxe, musulmanilor, catolicilor, cultului ebraic si bisericii armene. Suma totala nu depaseste echivalentul a 1,5 milioane de euro pe an din care 800 000 îi revin bisericii ortodoxe, iar 100 000 – cultului musulman.
Episcopul Ioan, cunoscut din presa ca fratele John, a declarat ieri ca orice scindare este inacceptabila pentru credinciosii ortodocsi.
Capul celui de al doilea sinod, Inochentii nu a semnat scrisoarea de împacare, însa si-a anuntat sprijinul pentru initiativa care va fi analizata la urmatoarea sedinta a Sfantului Sinod. Conditia de baza pentru revenirea disidenților în sânul bisericii oficiale este ca ei sa semneze scrisori de pocăință prin care să-și recunoască vina. Așa a facut cu doi ani în urma episcopul regiunii Vrata, Kalinik.
Sinodul de alternativa a condus peste 250 de biserici si manastiri din care preotii au fost scosi în 2004 cu ajutorul politiei. La truibunalul european pentru drepturile omului de la Strasburg au fost initiate peste 80 de dosare prin care sinodul de alternativa a cerut autoritatilor bulgare despagubiri în valoare de 700 de milioane de euro. În ianuarie 2009 Tribunalul european a dat Bulgariei un termen de trei luni în care să fie rezolvate disputele și să fie stabilită marimea compensațiilor materiale.
Scindarea bisericii ortodoxe bulgare a început în 1988 când la Veliko Tarnovo a fost constituit Comitetul pentru apararea drepturilor religioase, libertatii de exprimare si valorilor spirituale condus de ieromonahul Konstantin Sabev care mai tarziu s-a numarat printre fondatorii Uniunii Fortelor Democratice.
