Reprezentanţii speciali ai Uniunii Europene pentru Caucazul de Sud şi Moldova ar putea să-şi piardă posturile pe 31 august, după ce Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă şi Securitate, a lansat această propunere.
Corespondentul nostru la Bruxelles, Ahto Lobjakas spune că Moldova şi ţările din Caucazul de Sud sunt puncte de conflict fierbinţi de lungă durată, aproape de graniţele Uniunii Europene, acolo unde blocul se află într-o dispută de influenţă cu Rusia. Micşorarea implicării Uniunii Europene trimite, inevitabil, mesaje puternice capitalelor locale - majoritatea cărora caută o apropiere de vest - cât şi Moscovei.
Mai mulţi miniştri de externe, majoritatea din ţări est-europene, i-au scris Catherinei Ashton săptămâna trecută protestând împotriva renunţării la trimisul special în Caucazul de Sud.
Actualul sistem de reprezentanti speciali ar urma să fie înlocuit de Serviciul European pentru Acțiune Externă, un fel de corp diplomatic integral european. Crearea acestui serviciu s-a făcut în negocieri atât de îndelungate, încât nimeni nu crede că cineva ar fi dispus să renunțe acum la el doar din cauza unei scrisori de protest către Catherine Ashton.
Catherine Ashton insistă că reprezentanţii speciali, Peter Semneby – pentru Caucazul de Sud, şi Kalman Mizsei – pentru Moldova, să-şi încheie activitatea atunci când le expiră termenul, adică pe 31 august. Ashton se opune oricărei prelungiri temporare a mandatelor.
Dar în ochii statelor îngrijorate ale Uniunii Europene, acest lucru ar fi doar vârful aisbergului. Centralizarea responsabilităţilor diplomatice la Bruxelles va avea un efect contrar efectului pe care-l sugerează Ashton, în special în Caucazul de Sud. Reprezentantul special Semneby petrece aproape tot timpul său în regiune, servind drept simbol vizibil al angajamentului UE faţă de regiune, un punct de contact respectat de guvernele locale. Înlocuirea lui iminentă cu birocraţi de rang mai mic de la Bruxelles ar perturba echilibrul precar care există acum în regiunea în care Uniunea Europeană acţionează ca un fel de contra-pondere a Rusiei.
Diplomaţii spun că Ashton s-a plâns în mod repetat că unii trimişi acţionează prea independent, că nu toate declaraţiile lor sunt suficient coordonate cu Bruxelles-ul.
Corespondentul nostru la Bruxelles, Ahto Lobjakas crede că manevrele Catherinei Ashton pot fi legate de apropierea Germaniei de Rusia. Cancelara Angela Merkel şi preşedintele rus Dmitri Medvedev au semnat un memorandum comun pe 5 iunie, propunând crearea unui nou mecanism de securitate ruso-european. Memorandumul germano-rus a provocat consternare în unele capitale ale UE, care au spus că ar fi trebuit în mod normal să fie consultate în prealabil.
