În Republica Moldova subiectul reglementării divorţurilor internaţionale de care se ocupă Comisia Europeană în idea de a contracara aşa-numitul fenomen de „forum-shopping”, adică obţinerea unui avantaj faţă de partener prin depunerea dosarul de divorţ în ţara care le-ar servi cel mai bine intereselor personale, deocamdată nu este unul de actualitate. Pe ordinea de zi este mai curînd destrămarea masivă a cuplurilor din cauza migraţiei. De aici provine îngrijorărarea autorităţilor legată întîi de toate de soarta copiilor rezultaţi din aceste cupluri.
Avocata copilului Tamara Plămădeală spune că în ultima vreme se confruntă cu o avalanşă de plîngeri legate de acest gen de situaţii.
Tamara Plămădeală: „Tatăl a crescut trei copii, acum a apărut mama, a mers în instanţă, a plătit, a cîştigat şi acum vrea să ia copii peste hotare”. Conform Tamarei Plămădeală acesta este un exemplu tipic al fenomenului pentru care Centrul pentru Drepturile Omului caută soluţii de contracarare, iar justiţia moldovenească de obicei dă dreptate mamelor recăsătorite peste hotare care îşi revendică copii din căsnicia de-acasă.
Tamara Plămădeală: „S-au recăsătorit cu cineva străin şi încearcă să-şi ia copilul. Dacă tatăl nu este de acord, mama merge în judecată şi cel mai des cîştigă pentru că are bani. Iar tatăl rămîne fără dreptul de a-şi mai vedea copilul. Avem foarte multe situaţii de acest gen şi încercăm să identificăm soluţii, pentru că un copil are nevoie de ambii părinţi. Dar avem foarte multe cazuri că ia copilul de la tată şi-l lasă pe persoane terţe.”
Pe de altă parte, statisticile arată că moldovencele preferă tot mai mult căsătoriile cu străinii, numărul mariajelor internaţionale crescînd anual cu 100-200 de noi înregistrări de cupluri. Anul trecut, oficiile stării civile au înregistrat aproape 200 de căsătorii cu cetăţeni ai Ucrainei şi câte o sută - cu cetateni turci sau ai Federaţiei Ruse. Totodata, a crescut numarul de moldoveni care s-au căsătorit în Israel (peste 70 de casatorii) si în Germania (aproape 50 de casatorii). Multe căsătorii au fost înregistrate şi cu cetăţeni din Italia, Franta, Portugalia si Grecia, adica din tarile in care merg cel mai des moldovenii la munca.
Cît priveşte numărul divorţurilor, o statistică credibilă e greu de ţinut, spun specialiştii, întrucît multe dintre ele sunt pronunţate în alte ţări decît cele cu care Moldova are acorduri dar mai ales practici de cooperare în domeniul evidenţei actelor de stare civilă.
Totuşi, l-am întrebat pe avocatul Viorel Chetruşca, specializat pe dosare civile de divorţ, cu ce probleme se confruntă moldovenii în momentul depunerii unei cereri de divorţ, după o căsnicie cu cetăţeni ai altui stat.
Viorel Chetruşca: „Sunt probleme mai mult la executare – executare şi recunoaşterea actelor noastre de stare civilă peste hotare cu privire la divorţ. Cu CSI există o convenţie şi nu avem probleme. Cu România avem aşa convenţie. Cu ţarile UE sau SUA nu avem aşa ceva. Şi atunci o instanţa din aceste ţări poate să recunoaşcă actul de divorţ emis la noi, pe baza principiului reciprocităţii, dar poate şi să nu recunoască. Cunosc deja multe situaţii în care oamenii au probleme din cauza asta.”
Autorităţile ar trebui să dea dovadă de perspicacitate şi să anticipeze problemele legate de protecţia copiilor rezultate din cuplurile mixte, dar şi a părinţilor mai vulnerabili, conchide Viorel Chetruşca. Pentru asta ar trebui să încheie cît mai grabnic acorduri de cooperare juridică cu ţările în care merg mai des moldovenii să muncească, şi ajung să-şi întemeieze şi familii.
Avocata copilului Tamara Plămădeală spune că în ultima vreme se confruntă cu o avalanşă de plîngeri legate de acest gen de situaţii.
Tamara Plămădeală: „Tatăl a crescut trei copii, acum a apărut mama, a mers în instanţă, a plătit, a cîştigat şi acum vrea să ia copii peste hotare”. Conform Tamarei Plămădeală acesta este un exemplu tipic al fenomenului pentru care Centrul pentru Drepturile Omului caută soluţii de contracarare, iar justiţia moldovenească de obicei dă dreptate mamelor recăsătorite peste hotare care îşi revendică copii din căsnicia de-acasă.
Tamara Plămădeală: „S-au recăsătorit cu cineva străin şi încearcă să-şi ia copilul. Dacă tatăl nu este de acord, mama merge în judecată şi cel mai des cîştigă pentru că are bani. Iar tatăl rămîne fără dreptul de a-şi mai vedea copilul. Avem foarte multe situaţii de acest gen şi încercăm să identificăm soluţii, pentru că un copil are nevoie de ambii părinţi. Dar avem foarte multe cazuri că ia copilul de la tată şi-l lasă pe persoane terţe.”
Pe de altă parte, statisticile arată că moldovencele preferă tot mai mult căsătoriile cu străinii, numărul mariajelor internaţionale crescînd anual cu 100-200 de noi înregistrări de cupluri. Anul trecut, oficiile stării civile au înregistrat aproape 200 de căsătorii cu cetăţeni ai Ucrainei şi câte o sută - cu cetateni turci sau ai Federaţiei Ruse. Totodata, a crescut numarul de moldoveni care s-au căsătorit în Israel (peste 70 de casatorii) si în Germania (aproape 50 de casatorii). Multe căsătorii au fost înregistrate şi cu cetăţeni din Italia, Franta, Portugalia si Grecia, adica din tarile in care merg cel mai des moldovenii la munca.
Cît priveşte numărul divorţurilor, o statistică credibilă e greu de ţinut, spun specialiştii, întrucît multe dintre ele sunt pronunţate în alte ţări decît cele cu care Moldova are acorduri dar mai ales practici de cooperare în domeniul evidenţei actelor de stare civilă.
Totuşi, l-am întrebat pe avocatul Viorel Chetruşca, specializat pe dosare civile de divorţ, cu ce probleme se confruntă moldovenii în momentul depunerii unei cereri de divorţ, după o căsnicie cu cetăţeni ai altui stat.
Viorel Chetruşca: „Sunt probleme mai mult la executare – executare şi recunoaşterea actelor noastre de stare civilă peste hotare cu privire la divorţ. Cu CSI există o convenţie şi nu avem probleme. Cu România avem aşa convenţie. Cu ţarile UE sau SUA nu avem aşa ceva. Şi atunci o instanţa din aceste ţări poate să recunoaşcă actul de divorţ emis la noi, pe baza principiului reciprocităţii, dar poate şi să nu recunoască. Cunosc deja multe situaţii în care oamenii au probleme din cauza asta.”
Autorităţile ar trebui să dea dovadă de perspicacitate şi să anticipeze problemele legate de protecţia copiilor rezultate din cuplurile mixte, dar şi a părinţilor mai vulnerabili, conchide Viorel Chetruşca. Pentru asta ar trebui să încheie cît mai grabnic acorduri de cooperare juridică cu ţările în care merg mai des moldovenii să muncească, şi ajung să-şi întemeieze şi familii.
