Noul guvern de dreapta al Ungariei încearcă să convingă Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană că va reduce deficitul bugetar, aşa încât să poată folosi în continuare o linie de credit specială. Săptămâna trecută, accesul Ungariei la fondurile salvatoare a fost oprit, fiind transmis un avertisment altor ţări ale Europei Centrale şi de Est aflate în situaţii asemănătoare.
Guvernul de la Budapesta a făcut o nou o promisiune să ţină deficitul în frâu, după ce Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană au suspendat sâmbătă revizuirea programului de finanţare pentru Ungaria.
Linia de credit deschisă în 2008 cu o valoare de 20 de miliarde de euro avea menirea să pună fonduri la dispoziţia Ungariei pentru a nu o forţa să ia împrumuturi costisitoare pe pieţele financiare. O misiune a FMI a părăsit Budapesta la sfârşitul săptămânii nemulţumită de eforturile guvernului pentru a micşora deficitul.
Şeful misiunii, Christoph Rosenberg a declarat agenţiei Reuter că ţara trebuie să ia „decizii dificile” mai ales pentru reducerea cheltuielilor şi restructurarea întreprinderilor publice. Ţinta acestor măsuri este reducerea deficitului anul acesta la 3.8 la sută din Produsul Intern Brut şi la 3 la sută anul viitor.
Duminică, ministrul ungar al economiei, Gyorgy Matolcsy a promis, citat de AFP, că guvernul va face reformele cerute „cât mai repede posibil” aşa încât să transforme Ungaria în „cea mai stabilă şi competitivă ţară din Europa Centrală”. Domeniile prioritare sunt sistemul fiscal, ocrotirea sănătăţii şi transportul public.
Între altele, guvernul de la Budapesta planifică să introducă o taxă pentru bănci. Noua taxă a fost criticată de sectorul financiar. Uniunea Europeană şi FMI au spus că măsura poate fi de folos pe termen scurt pentru majorarea veniturilor bugetare, dar poate avea „un impact negativ semnificativ asupra investiţiilor şi creşterii economice”.
Fiind una din ţările Europei Centrale care s-a dezvoltat rapid după căderea comunismului, Ungaria s-a aflat în pragul falimentului la sfârşitul lui 2008 şi l-a evitat datorită liniei de împrumut oferită de FMI şi Uniunea Europeană. În schimb, fostele autorităţi de stânga au micşorat cheltuielile guvernului, au îngheţat salariile funcţionarilor publici, au redus pensiile şi au mărit vârsta de pensionare.
Ungaria a fost considerată de FMI drept un exemplu de succes. Anul acesta, ţara nu a luat nici un ban din fondul de 20 de miliarde de euro, chiar dacă avea dreptul.
Guvernul de dreapta în frunte cu Viktor Orban, venit la putere în urma victoriei covârşitoare la alegerile parlamentare din aprilie, îşi întemeiase campania pe ideea că măsurile de austeritate ale precedentului guvern fuseseră exagerate. Chiar dacă a propus măsuri proprii, analişti citaţi astăzi de ediţia europeană a cotidianului Wall Street Journal cred că guvernului Orban îi va veni greu să le pună în aplicare înaintea alegerilor locale din octombrie.
Suspendarea programului de finanţare pentru Ungaria, mai scrie Wall Street Journal este un avertisment transmis altor ţări ale Europei Centrale şi de Est în sensul că FMI şi Uniunea Europeană nu vor tolera derapajele de la angajamentul reducerii deficitelor bugetare.
