26 iulie 2000
Actualitatea. (Moderator: Radu Calin Cristea; corespondent: Sabina Fati).
Disputa dintre CEC și Fondul Național de Investiții.
Semnatura fostului director al CEC, Camenco Petrovici, costă în acest moment instituţia pe care a condus-o 200 de miliarde de lei, suma investită de CEC la FNI şi pierdută în urma prăbuşirii acestui fond. CEC-ul va trebui să pună la loc, într-un fel sau altul, aceasta suma, in cazul în care Curtea de Apel va da cîştig de cauză SOV Invest şi investitorilor FNI, aşa cum a făcut ieri tribunalul Bucureşti. Paguba produsă de Petrovici crează o situaţie inedită în condiţiile în care depunerile la CEC sunt garantate integral de stat. Expertii financiari bancari contactaţi de Sabina Fati, pentru a afla cum se va descurca CEC-ul în aceasta complicata perspectivă sunt de părere că este improbabil ca justiţia sa pronunţe o sentinţă definitiva ăn cazul CEC-SOV Invest înaintea alegerilor generale din toamna.
După decizia de ieri a tribunalului Bucureşti, prin care instanta a dat dreptate societăţii de administrare a FNI, SOV Invest şi a consfinţit legalitatea actului de garantare semnat în numele CEC de Camenco Petrovici,cei mai multi analişti economici consideră că aceasta decizie a fost luată foarte repede pentru a linisti spiritele înaintea campaniei electorale. Directorul revistei Capital, Valentin Negoiţă este însă de părere că sentinţa definitivă va fi data abia anul viitor, şi posibil, nu în aceasta formulă :
Valentin Negoiţă: „E o decizie uşor populară, poate în alte condiţii să nu fi fost atîta grabă de a acorda dreptul, pe de altă parte există un punct foarte clar de dreptate aici. Cel care priveşte implicarea CEC-ului, prin acte, documente şi nu oricum, în garantarea acestor depozite pe care oamenii le-au făcut la FNI.”
Dacă CEC va pierde procesul cu FNI, statul roman va fi nevoit să găsească, într-o formă sau alta sursele necesare pentru despăgubirea investitorilor, fiindcă statul este garantul CEC. L-am intrebat pe Florin Petria, redactor sef al revistei Viata Financiară, dacă, în aceasta situaţie există o altfel de soluţie care să nu facă apel la fonduri bugetare.
Florin Petria: „Cred că e dificilă o soluţie care să dea cîştig de cauză investitorilor fără a fi afectat bugetul de stat. Însă, în opinia mea, cred că, în final, investitorii nu ar trebui despăgubiţi numai prin bani. Cred că doar o mică parte din suma garantata trebuie acoperita prin bani, ei, să nu uităm că au riscat pe piaţa de capital, motiv pentru care eu cred că statul ar putea sa le acorde un portofoliu de acţiuni, instrumente de piaţă de capital, iar FNI-ul să se transforme într-un fond închis de investiţii pentru o perioada, de poate, 2 - 3 ani. (...)
Statul a fost pînă acum un bun plătitor al greşelilor din acest sistem, fiindcă a virat, de-a lungul anilor la Bancorex, peste 1 miliard şi jumătate de dolari, peste 800 de milioane de dolari la Banca Agricolă, iar garanţiile date şi nerecuperate de Ministerul Finanţelor, depăşesc, în acest moment 500 de milioane de dolari. In acelaşi timp BNR a plătit, direct sau indirect pentru diversele falimente bancare aproape 800 de milioane de dolari.
