28 iulie 2000.
Actualitatea moldovenească.
Dezbateri în Parlament în timp ce președinteke Lucinschi vizitează Moscova.
Dan Ionescu: Vineri, 28 iulie, Monitorul Oficial a publicat decretul preşedintelui Petru Lucinschi privind promulgarea legii, prin care Constituţia este modificată în favoarea instituirii unui sistem de guvernare parlamentar. Monitorul Oficial mai publică şi declaraţia însoţitoare a documentului, în care preşedintele îşi reafirmă opţiunea pentru organizarea unui referendum constituţional pe tema sistemului de guvernare, referendum care ar urma să aibă loc la 5 noiembrie.
Tot astăzi preşedintele Lucinschi a plecat într-o vizită de lucru la Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Potrivit agenţiei ruse de ştiri ITAR TASS, printre subiectele convorbirii de astăzi a figurat la loc de frunte acel al recentelor iniţiative ruse privind intensificarea eforturilor de mediere în diferendumul transnistrean. Înainte de a părăsi Chişinăul, preşedintele a semnat, de altfel, un decret privind constituirea unei comisii pentru coordonarea politicii statului în localităţile din stânga Nistrului ale Republicii Moldova. Comisia condusă de Vasile Sturza este o replică la cele deja create de Moscova şi Kiev. Potrivit agenţiei Interfax, preşedintele moldovean i-a mulţumit celui rus pentru că a găsit timpul necesar pentru a-l primi, în ciuda faptului că are o agendă de lucru supraîncărcată. La rândul său, Putin a declarat „am căzut de acord să ne întâlnim în mod neformal şi să ne informăm reciproc despre chestiuni de mare actualitate ori de câte ori avem ocazia s-o facem.”
De la Moscova domnul Lucinschi va pleca în concediu, pe care-l va petrece tot în Rusia, într-un sanatoriu din localitatea Mineralinîe Vodî. Între timp, acasă, Parlamentul a continuat să se ocupe de redistribuirea prerogativelor între ramurile puterii, în conformitate cu noile prevederi ale legii. Relatează de la Chişinău Radu Benea.
Parlamentul a aprobat astăzi în prima lectură cinci proiecte de lege, prin care Guvernului i-au fost delegate împuterniciri suplimentare. Două dintre acestea operează modificăril la Legea despre Guvern, altele două modifică şi completează o serie de acte legislative, iar cel din urmă abilitează Guvernul cu dreptul de a emite ordonanţe în anumite domenii. Setul de proiecte, prezentat în plen de premierul Dumitru Braghiş, propune modificarea a 53 de legi organice şi ordinare.
Premierul a declarat că acestea vor spori operativitatea şi eficienţa Guvernului în vederea realizării programului său de activitate. În acelaşi timp, Dumitru Braghiş a exprimat regretul faţă de faptul, că Executivul nu va putea emite ordonanţe de urgenţe în domeniile reglementate prin legi organice. Ordonanţele de urgenţă sunt acte normative cu putere de lege ordinară, adoptate pentru anumită perioadă de timp şi nu fac obiectul legilor organice. Pentru emiterea lor este necesar ca Parlamentul să adopte o lege de abilitare, în care să fie indicate domeniile, perioada de timp în care pot fi emise ordonanţele şi denumirea lor. De asemenea, se propune ca legile, prin care Parlamentul ar anula anumite ordonanţe, să nu aibă efect retroactiv.
Această din urmă prevedere a provocat obiecţiile unor deputaţi, care au arătat, că în acest caz nu va mai exista posibilitatea reparării juridice a unor eventuale abuzuri comise de Guvern. La fel, a fost supusă criticii prevederea, conform căreia premierul poate lua decizia de a desfăşura şedinţe ale Guvernului cu uşile închise. Deputaţii au arătat, că în acest mod s-ar încălca atât o serie de prevederi din legea despre statutul deputatului, care are acces liber la şedinţele Cabinetului de miniştri, cât şi libertatea şi dreptul presei de a avea acces la informaţie.
În general, dezbaterile au decurs furtunos, deputaţii având propuneri şi obiecţii aproape la fiecare articol. Deoarece unele dintre proiecte au fost prezentate abia astăzi dimineaţă, deputaţii Partidului Popular Creştin-Democrat şi ai Forţelor Democratice au propus examinarea lor mai întâi în comisiile parlamentare, iar apoi să se revină asupra lor în plen. Această propunere, însă, a fost respinsă de către preşedintele parlamentului Dumitru Diacov, care încă la începutul şedinţei a insistat asupra aprobării proiectelor în prima lectură în regim de urgenţă, fără dezbateri prea îndelungate, astfel încât luni, după examinare în comisii, Parlamentul să le voteze în lectura a doua.
Rezultatul final a fost, că legile au fost susţinute numai prin votul deputaţilor comunişti, ai blocului „Rândunica” şi ai Convenţiei Democrate din Moldova. Deputaţii Partidului Popular Creştin-Democrat au votat împotrivă, iar marea majoritate ai celor din Partidul Forţelor Democratice s-au abţinut de la vot. După votare, în pauza şedinţei în plen, primul ministru Dumitru Braghiş a declarat, că noile împuterniciri vor da o anumită libertate necesară Guvernului, însă nu consideră, că prin abiltarea Guvernului cu dreptul de a emite ordonanţe vor fi evitate dificultăţile cauzate de lipsa unei majorităţi parlamentare stabile.
Dumitru Braghiş: „Ordonanţele de urgenţă vor diminua poate efectul negativ al acestei situaţii, dar nu-l va reduce complet.”
Liderul comunist Vladimir Voronin a declarat jurnaliştilor că, dimpotrivă, în opinia sa, ordonanţele vor rezolva lipsa unei majorităţi parlamentare stabile. Liderul creştin-democrat Iurie Roşca a declarat presei, că grupul său parlamentar a votat împotriva celor cinci proiecte de lege, pentru că a constatat formarea unei majorităţi parlamentare între grupurile conduse de Vladimir Voronin, Dumitru Diacov şi Mircea Snegur, a unei majorităţi, în opinia sa, periculoase, care ar fi gata să-şi subordoneze întreaga putere în stat.
Iurie Roşca: „Nimeni nu şi-a arătat îngrijorarea în legătură cu faptul, că practic, dacă marţi va fi votată în lectura a doua această serie de modificări, în Republica Moldova se va crea o situaţie nouă, care va anula practic cea mai importantă parte a legislaţiei în vigoare, care ţine de domeniul economico-financiar, relaţii externe, politică internă şi aşa mai departe. Îmi este teamă, că până se va întruni datata viitoare Parlamentul, actualul Guvern, în înţelegere discretă cu această stranie nouă majoritate parlamentară, va reuşi să partajeze destule sectoare şi proprietăţi în beneficiul personal al celor care conduc aceste partide. Nu vi se pare straniu că nu mai exclamă nimeni monstruoasa colaiţie Diacov-Snegur-Voronin? Mi se pare ciudată armonia, care s-a întronat de la o vreme între aceşti trei lideri politici. Diacov mai activ, Snegur mai taciturn, dar toţi votează deopotrivă.”
Legat de votul de astăzi al grupurilor parlamentare, conduse de Voronin, Diacov şi Snegur, deputata Partidului Forţelor Democratice, Vitalia Pavlicenco, a declarat: „Fracţiunea Partidului Forţelor Democratice şi fracţiunea Partidului Popular Creştin-Democrat par într-un fel să fie mai eliminate din acest proces. Adică, aranjamentele se fac între celelalte trei fracţiuni şi rezultă, că noi nu suntem invitaţi la masa negocierilor. Eu cred, că acest lucru va trebui discutat în mod amănunţit, în sensul că, dacă există opinii şi puncte de vedere pozitive din partea acestor două fracţiuni, care, să zicem, numeric nu decid prea mult în Parlament, ele trebuie acceptate prin consensul şi prin aprecierea pozitivă şi obiectivă a celorlalte fracţiuni. Vedeţi, problema este că noi nu trebuie acum, totuşi, să acceptăm o rupere în Parlament, care ar fi foarte dorită de anturajul lui Petru Lucinschi. Şi noi trebuie să demonstrăm, că Parlamentul trebuie să lucreze cât mai eficient, sigur nu fără anumite costuri politice, electorale inclusiv.”
Din Chişinău, Radu Benea, Radio Europa Liberă.
