Cehii revendică manuscrisele lui Franz Kafka

Oricît ar părea astăzi de straniu, numele și operele lui Franz Kafka au fost interzise de regimul comunist cehoslovac pînă în 1963. Abia atunci autoritățile au dat permisiunea desfășurării unui colocviu despre opera sa, la Liblice și, concomitent, autorizația de publicare a unora dintre scrierile sale.

Intre timp, Kafka și-a regăsit locul în spațiul cultural ceh, o Asociație Franz Kafka funcționează la Praga din 1990 și este extrem de activă. Sub egida ei, lucrările celebrului scriitor sînt reeditate în noi ediții în limba cehă la o editură privată, s-a creat o bibliotecă cvasi-exhaustivă Kafka, scriitorului i-a fost ridicat un monument la Praga, iar în fiecare an Asociația decernează Premiul Franz Kafka unor personalități internaționale culturale respectate, între laureați figurînd scriitorii Philip Roth, Ivan Klima, Elfride Jelinek, Harold Pinter, iar, anul acesta, la a zecea aniversare, Vaclav Havel.

Intervievată zilele acestea de serviciul internațional în limba franceză al Radio Praga, Markéta Mališova, directoarea Asociației și-a exprimat opinia că manuscrisele lui Kafka, din mult controversata moștenire a prietenului și promotorului său, Max Brod, ar trebui să revină în Cehia. Și aceasta deoarece „Kafka este născut la Praga, aici a studiat și a trăit întreaga viață, cu excepția cîtorva luni petrecute la Berlin și a vizitelor făcute la Viena. Prin urmare, pe scurt, familia Kafka ar trebui să moștenească manuscrisele. La Praga trăiesc ultimele rude apropiate ale lui Kafka, Neter, fiul lui Ottla. Kafka este un scriitor de o asemenea importanță, care a influențat literatura secolului al XX-lea, încît manuscrisele sale trebuie neapărat să rămînă disponibile publicului, plasate în arhive, la cele din Praga sau chiar la Berlin”.

Discuția are loc pe fundalul procesului în jurul moștenirii lui Brod, în Israel, a cercetării manuscriselor depuse de Brod într-o bancă elvețiană, la Zurich, și al pretenților și sugestiilor formulate cu acest prilej de către autoritățile și oamenii de cultură din Israel și Germania.

Pentru Markéta Mališova problemele moștenirii ar fi, în primul rînd, o afacere de avocați, în joc fiind sume importante de bani ce ar putea fi cîștigate de pe urma vînzării manuscriselor. In ce privește moștenirea, spune ea, „Kafka este pe moarte și îi scrie de două ori lui Max Brod să-i ardă toate manuscrisele ce nu au fost publicate. Nu a existat un testament, iar după moartea lui, moștenitori legali au fost părinții lui Kafka și sora sa Ottla. ... Primul lucru pentru avocați ar fi să determine dacă Max Brod a fost un moștenitor legal și putea dispune de opera lui Kafka. A doua problemă, spune Mališova în interviul cu Radio Praga, este cazul Estherei Hoffer, prietena și secretara lui Max Brod, devenită moștenitoarea lui și ale cărei fiice pretind astăzi a avea drepturi legale asupra manuscriselor scriitorului.”

Afacerea manuscriselor va face cu siguranță să mai curgă cerneală, dar pentru universitarii cehi un lucru pare să fie cel mai important, după expresia directoarei Asociației Franz Kafka de la Praga: „ele nu trebuie să sfîrșească în nici un caz asemenea unor relicve într-o vitrină, fiind imperativ să fie plasate în arhive publice pentru a putea fi ulterior publicate”.