Linkuri accesibilitate

Presa americană despre discursul președintelui Obama


Anne Applebaum (Washington Post): Va trece un deceniu până vor fi estimate urmările campaniei din Irak.


In ajunul discursului televizata al preşedintelui Statelor Unite despre încheierea operaţiunilor combatante în Irak, la şapte ani şi jumătate de la începutul războiului care a înlăturat regimul lui Saddam Hussein, presa americană şi internaţională a încercat să anticipeze spusele lui Barack Obama, iar unii analişti chiar să-i sugereze ce ar trebui să spună
.

Barack Obama s-a opus începerii războiului în Irak în 2003 şi a promis în timpul campaniei sale prezidenţiale că îi va pune capăt. Trupele combatante americane s-au retras luna aceasta din Irak, unde au mai rămas aproximativ 50 de mii de militari, avînd ca misiune mai ales instruirea şi sprijinirea forţelor irakiene.

Experţi americani sunt de acord că îndeplinirea acestei promisiuni de a retrage trupele combatante va constitui punctul de plecare al discursului, cel de-al doilea discurs televizat către naţiune, rostit de Obama din Biroul Oval de la Casa Albă, la o oră de maximă audienţă.

De aici încolo, se anticipează că preşedintele american îşi va structura mesajul după audienţa căreia i se adresează. Agenţia Reuter scrie într-o analiză că audienţa nu este numai publicul american, ci şi irakienii, lumea musulmană, aliaţii Americii.

În New York Times, analista Helene Cooper scrie că militarii rămaşi vor mai fi probabil în situaţia de a lua parte la lupte, aşa încât preşedintele Obama va încerca să evite anunţul despre încheierea misiunii în Irak. O declaraţie de acest fel făcută de George W. Bush în trecut i-a adus prejudicii de reputaţie importante fostului preşedinte. Alţi analişti spun că războiul din Irak continuă, fapt care ar trebui recunoscut de preşedintele Obama în discursul de astăzi.

În Washington Post, Eugene Robinson scrie că războiul este învăluit într-un văl de ambiguitate. „Numai un singur lucru este clar – nu am câştigat. Nici nu am pierdut, în sensul să fi fost înfrânţi. Dar astăzi războaiele nu se mai încheie cu ceremonii de capitulare şi parade. Ele se încheie într-o atmosferă de ambiguitate şi este mai uşor să vezi sacrificiile decât câştigurile”, scrie Robinson.

În cifre, sacrificiile înseamnă peste 4 mii 4 sute de militari americani morţi şi peste 30 de mii răniţi, victime printre irakieni estimate la 100 de mii de oameni şi cheltuieli de aproximativ 700 de miliarde de dolari.

Anne Applebaum, tot în Washington Post, scrie că va trece un deceniu până vor fi estimate urmările campaniei din Irak. Dar ea crede că, în afară de pierderile măsurabile, Statele Unite au suportat şi daune geopolitice sau morale.

Altfel vede lucrurile, în Wall Street Journal, Stephen Hadley, fostul consilier pentru securitatea naţională al preşedintelui George W. Bush. Hadley scrie că americanii, aliaţii lor şi mai ales poporul american au plătit un preţ enorm. Dar rezultatul este înlăturarea regimului lui Saddam Hussein, care a pus în pericol securitatea Statelor Unite, a sprijinit terorismul, şi-a brutalizat propriul popor şi a folosit arme chimice împotriva propriilor concetăţeni. Un alt obiectiv pe care Statele Unite l-ar fi atins după părerea lui Hadley este să transforme Irakul într-o ţară care se autoguvernează, se poate apăra şi poate fi un aliat în războiul cu terorismul. Preşedintele Obama a consolidat aceste succese, scrie Hadley şi, aşa cum a promis, continuă să readucă militarii americani acasă, fără a primejdui realizările. Pasul următor este un parteneriat diplomatic, economic şi de securitate pe termen lung între Statele Unite şi Irak.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG