Linkuri accesibilitate

1.09 - Chișinău: Conferință de presă Igor Smirnov


Igor Smirnov
Igor Smirnov

Igor Smirnov: „Conflictul transnistrean va fi soluţionat doar atunci, când Chişinăul va recunoaşte statalitatea republicii moldoveneşti nistrene”.


1 septembrie 2000

Actualitatea în Republica Moldova.

Conferință de presă Igor Smirnov.


Dan Ionescu: În vreme ce la Chişinău zilele de sărbătoare s-au încheiat, la Tiraspol ele abia încep. Astăzi, în ajunul zilei de 2 septembre, când în urmă cu 10 ani separatiştii transnistreni decideau desprinderea regiunii lor de Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, liderul acestora, Igor Smirnov, a ţinut o conferinţă de presă, la care a fost prezent şi corespondentul nostru, Alexandru Eftode.

„Conflictul transnistrean va fi soluţionat doar atunci, când Chişinăul va recunoaşte statalitatea republicii moldoveneşti nistrene”, a declarat astăzi la o conferinţă de presă liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov. Conferinţa a fost prilejuită de sărbătorirea, la 2 septembrie, a 10 ani de la autoproclamarea republicii nistrene. Este cunoscut , însă, faptul că aşa-zisa declaraţie de independenţă a regiunii transnistrene a fost semnată nu cu 10, ci cu 9 ani în urmă, când Republica Moldova devenise deja stat suveran şi independent.

Liderul separatist a declarat că nu recunoaşte documentele semnate la summitul OSCE de la Istanbul privind retragerea trupelor şi armamentului rusesc din Transnistria până în anul 2002, întrucât nu a fost solicitată şi opinia Tiraspolului. „Cu puterea pe care o deţin, a spus Smirnov, mă voi opune retragerii”. El a reproşat Moscovei, că neglijează memorandumul semnat la Odesa în 1997, prin care Tiraspolului i se promise că va putea dispune de jumătate din sumele obţinute de la vânzarea armamentului rusesc, stocat în Transnistria.

Igor Smirnov: „Rusia, ca stat garant, şi-a pus semnătura pe memorandumul de la Odesa, dar şi pe documentele de la Istanbul. Aş vrea să văd cum îşi va onora Moscova angajamentele, asumate la summit, deoarece în acest caz ea va încălca memorandumul de la Odesa. Evacuarea muniţiilor nu s-a produs până acum, chiar dacă am fost ameninţaţi, inclusiv de Rusia, şi nici nu se va produce, pentru că este vorba despre patrimoniul poporului din Transnistria. Suntem gata să realizăm înţelegerile de la Odesa, privind vânzarea armamentului. Preşedintele Vladimir Putin mi-a spus, că şi Moscova are aceeaşi poziţie, dar deocamdată nu există nici un rezultat, deoarece se opune Chişinăul.”

Totodată, Igosr Smirnov a declarat, că ar putea accepta introducerea în zona de securitate de-a lungul Nistrului a trupelor de menţinere a păcii ale OSCE, cu condiţia ca acestea vor fi compuse doar de militari ruşi şi ucraineni. În alt context, Igor Smirnov a spus că Transnistria nu are nevoie de a fi recunoscută de comunitatea internaţională. În acelaşi timp el a declarat, că viitorul autoproclamatei republici nistrene depinde doar de Federaţia Rusă şi Belarus şi de evoluţia uniunii interstatale create de acestea, dar nu de Moldova, cu care „se mai poartă negocieri, doar pentru că acesta este un stat vecin”.

Liderul separatist a spus, că nu există raţiuni economice din care Transnistria ar accepta să fie parte integrantă a Republicii Moldova, chiar pe principii federative, aşa cum a propus recent comisia de stat a Federaţiei Ruse, în frunte cu Evgheni Primacov. Proiectul propus de Evgheni Primakov poate fi negociat, a spus Smirnov, dar poporul transnistrean vrea să fie independent.

În discursul său de peste o oră în faţa jurnaliştilor, liderul de la Tiraspol a afirmat că „poporul transnistrean se simte în permanenţă ameninţat” şi că din acest motiv „Tiraspolul va continua să-şi întărescă forţele armate”. La 10 ani de când s-a înfiinţat aşa-zisa republică moldovenească nistreană, liderul separatist continuă să afirmă că prin această acţiune a fost stopată ceea ce el a numit „românizarea forţată şi expansiunea spre Est a fascismului occidental”.

Să menţionăm, că majoritatea oamenilor simpli de pe străzile Tiraspolului, cu care am încercat să dicutăm, au evitat să răspundă la întrebările noastre, spunând că nu doresc să aibă probleme. Puţinii care au acceptat, totuşi, o discuţie, ne-au spus că cei mai mulţi locuitori ai regiunii transnistrene au o situaţie materială jalnică şi că nu au încredere în viabilitatea unei republici minuscule autoproclamată.

Iată ce ne-a declarat o femie din satul Ciobruci despre situaţia ţăranilor transnistreni şi despre atitudinea acestora faţă de sărbătorirea independenţei autoproclamatei republici nistrene: „Trebuie numai să lucrăm, să ne agonisim o bucăţică de pîine. Vremea o stat gre, tare greu de făcut capica. Greu trăieşte lumea. De lucru nu-i. Tinerimea n-are de lucru, nu lucrează. Şi care şi lucrează, nu le dă nimic, pentru că la noi e colhoz. Colhozul bani nu are, pământul şede nearat, neprelucrat, creşte buruianul. Prăjeşti, tocmai te doare inima. N-avem noi chef de sărbătorile estea ale noastre. Sărbătorile nostre sunt acelea de ne ducem la sfânta biserică şi le ţinem pe acelea, dar aestea pentru noi nu-s sărbători. Când eram mai tineri, erau alte sărbători. Atunci toţi serbau, şi Moldova, şi ai noştri, ăştea care o vîdumăit ţara asta a noastră de două uliţi acolo, de două-trei sate şi e ţară. Dar acum fiecare cu sărbătoarea lui. Şi pentru noi asta nu e sărbătoare.”

Din Chişinău, Alexandru Eftodi, pentru Radio Europa Liberă.
*
După 10 ani de separatism înverşunat, nici un stat autentic sau organizaţie internaţională nu se arată dispusă să recunoasă autoproclamata republică moldovenească nistreană, în vreme ce suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova au fost şi sunt unanim recunoscute. Este suficient să amintim în acest context, că numele preşedintelui Petru Lucinschi figurează pe lista participanţilor la aşa-numita întâlnire la nivel înalt a mileniului, care se va ţine la sediul Naţiunilor Unite de la New-York între 6 şi 8 septembrie. La conferinţă vor participa numeroşi şefi de stat şi de guvern din ţările membre ale organizaţiei.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG