Jurnalistul Gheorghe Budeanu scrie in Timpul ca astazi autoproclamata Republica Transnistreana sarbatoreste un jubileu cu mustati. Mai mult, nu jubileul Transnistriei, ci 20 de ani de victorie a politicii expansioniste ruseşti la Nistru. Toate puterile mari, scrie autorul, lucreaza pentru a pastra integritatea Moldovei, ia noi, parca suntem blestemaţi ca pana la urma sa ne imbrătisam cu separatistii.
Constantin Tanase, in acelaşi cotidian, scrie ca oricat tam-tam propagandistic s-ar face pe tema modernizarii Rusiei, si a bunelor ei intentii vizavi de vecinii mai apropiati sau mai indepartati, Rusia lui Putin ramane a fi un focar de instabilitate si insecuritate in zona. Ea are nervi slabi. A dovedit-o in cazul Georgiei cand a bagat tancurile pe teritoriul acestei tari suverane. O mai poate dovedi daca ar fi cazul. Iata de ce politicienii moldoveni care cocheteaza cu Rusia de fapt se joaca cu focul, cu destinul propriei ţari.
In Literatura si Arta, Nicolae Dabija scrie despre zvonurile care circula despre referendum. Si anume ca referendumul va lua pensiile de la bătrâni. In alta zi a auzit in scara blocului voci de tineri care strigau in limba rusa „nu iesiti din casa in ziua referendumului”. Iar la un post de televiziune rusesc se vehiculeaza ideea ca la 5 septembrie va avea loc un referedum de razboi impotriva Transnistriei.
Iar Moldova Suverana titreaza ca referendumul si castigarea presedintiei cu sprijin de la Tiraspol, Bucureşti şi Washington – fara nicio şansă europeana. Mihai Contiu scrie ca UE si Comisia de la Venetia au respins ideea referendumului de trei ori, dar au cedat sub presiunea americana si perspectiva rezolvarii problemelor romilor români – prin excluderea acestei tari din UE si unirea cu Romania a unor raioane din centrul si sudul Republicii Moldova.
