Linkuri accesibilitate

Apă potabilă și fonduri alocate transparent


Victor Garaba: „Moldova are nevoie de aceşti bani ca de aer”.


Banca Europeană pentru Investiţii va aloca 20 milioane de euro pentru reabilitare a sistemului sanitar şi de aprovizionare cu apă. Un contract în acest sens a fost semnat la Bruxelles de premierul moldovean şi preşedintele acestei bănci. În ce măsură aceşti bani vor diminua grava problemă a asigurării cetăţenilor cu apă potabilă? Vom discuta în această dimineaţă cu Vladimir Garaba, Preşedintele organizaţiei teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste din Moldova.

Europa Liberă: Domnule Garaba, banii n-aduc fericirea şi nu sunt sigur dacă aduc sau nu cultură ecologică şi medicală. Este totuşi o sumă considerabilă - cea alocată de Banca Europeană pentru Investiţii… La ce va fi folosită sau la ce ar trebui să fie folosită în primul rând fiind vorba de asigurarea cu apă potabilă?

Vladimir Garaba
: Moldova, moldovenii se confruntă cu probleme grave referitor la alimentarea cu apă şi mai ales la canalizare. Dacă la sate avem vreo 25 de procente care au acces la apa centralizată, atunci la canalizare – au doar 3,4 procente, maximum 5. Adică cultura sanitară este la pămînt şi aceşti bani tocmai sunt necesari pentru a soluţiona în primul rînd construcţia sistemelor de canalizare a apelor reziduale şi de tratare a acestor ape. Dar, sigur că şi la alimentarea cu apă potabilă care a mers ceva înainte – aici s-au cheltuit cei mai mulţi bani.

Victor Garaba
Vreau să vă spun că Moldova are nevoie de aceşti bani cum am avea nevoie de aer în fiecare zi. Programul acela ambiţios de alimentare cu apă potabilă pînă în 2015 prevede construcţia a asemenea sisteme în valoare de aproape un miliard de lei sau chiar mai mult. Noi însă putem aloca cu puterile proprii, şi cu granturi şi investiţii doar la 35 de procente. Adică restanţa este foarte mare şi banii aceştia vor prinde bine. Altceva este cum vor fi direcţionaţi, cît de transparent va fi luată decizia. Pentru că pretind la sisteme de aliemntare cu apă sute de sate, însă cine din ei vor căpăta aceşti bani este o problemă foarte serioasă.

Europa Liberă: Există o listă a localităţilor care vor beneficia de acest proiect? Cum credeţi că vor fi selectate aceste localităţi?

Vladimir Garaba: Eu presupun că satele încă nu au fost selectate întrucît decizia abia acum a fost luată. Alte proiecte, alte sume de bani care au fost alocate înainte au fost repartizate mai mult după principiul politic, adică apartenenţa politică a primarului, şi n-am vrea să se repete această istorie. Pentru că doi ani înainte, asemenea grant de 10 milioane a fost repartizat, pur şi simplu în mod abuziv, persoanelor afiliate partidului de guvernămînt. Nu ştiu dacă acuma se va păstra această „tradiţie”. N-ar fi de dorit. Noi propunem un proces transparent, iar Mişcarea ecologistă din Moldova a elaborat nişte principii, niştre criterii de selectare a localităţilor şi le-a propus Banca Mondială.

Europa Liberă: Care ar fi cel puţin un singur criteriu, ca să ne dăm seama?

Vladimir Garaba: Unul dintre criterii ar fi şi contribuţia populaţiei la acest proiect, dar principalul este să fie lipsa deplină, totală a surselor de ape. Avem aşa sate unde o sută procente din fîntîni nu au apă bună de băut şi am propune de la acestea să se înceapă. Apoi, alte criterii referitoare la existenţa unor proiecte deja elaborate. Sunt vreo 5-6 criterii foarte obiective care trebuie luate în calcul.

Europa Liberă: Încă de pe când era bunica kolhoznică, s-a tot vorbit de poluarea apelor, a fântânilor, dar nu-mi prea amintesc să se fi luat prea multe măsuri cît de cît eficiente. Ne tot lamentăm că populaţia bea într-o veselie sau într-o tristeţe această apă, dar posibilităţi de a ne feri de aceasta şi a găsi soluţii nu prea vedem.


Vladimir Garaba
: De fapt avem o carenţă serioasă referitor la capitolul informarea publicului. Noi, de exemplu, edităm Revista apelor, care ajunge în fiecare sat doar în cîteva exemplare; sunt şi alte căi – iată astăzi mergem la Călăraşi cu un seminar consacrat apelor. Dar, din păcate, încă avem puţine posibilităţi. Eu cred că în acest grant mare, compartimentul de constientizare ar trebui să fie important. Ca să meargă în paralel construcţia cu acţiunile de conştientizare, pentru că există şi alte probleme – se construiesc apeductele şi oamenii nu plătesc bani pentru apă şi astfel ele nu pot fi exploatate, nu se organizează asociaţia consumatorilor de apă care este o necesitate în exploatarea lor. Deci, probleme serioase sunt şi trebuie să mergem mai întîi cu cuvîntul, explicaţia, informarea.

Europa Liberă: Dar cum explicaţi dv. totuşi acest fenomenn foarte frecvent în sate cînd lumea nu prea are chef să plătească pentru apeduct, tot aşa cum nu prea are chef să construiască cu forţe proprii un sistem de canalizare. E vorba de mentalitate, psihologie?

Vladimir Garaba
: Exact, exact. Asta a fost 20 de ani în urmă cînd totul se construia din contul statului, se punea la dispoziţie şi omul nu avea grijă. Totul era în grija altuia. Acum însă situaţia este alta şi noi încercăm să explicăm sătenilor că deşeurile, colectarea lor, depozitarea, apa, care este o marfă – totul trebuie să se facă din contul sătenilor. Este o mentalitate veche care acum radical trebuie schimbată. Şi vreau să vă spun că multe sate unde a ajuns cuţitul la gît, au confirmat, sunt gata să dee şi o mie şi o mie cinci sute de lei pentru a contribui la construcţia apeductului. Iată acest sate trebuie să fie selectate în primul rînd, cred eu, care sunt gata să achite şi sunt gata să exploateze apeductele.

Europa Liberă: Statul ce ar trebui să facă şi ce ar fi firesc să facă pentru a convinge oamenii?


Vladimir Garaba
: Aici o bună parte a soluţiilor se află în mîna autorităţilor publice locale. Statul trebuie să aibă grijă să aloce bani în mod transparent, dar mai departe lucrurile trebuie să le facă autorităţile publice locale, în primul rînd la nivel de consilii locale şi primării, apoi la nivel de raion. Acolo este cheia succesului în proiectarea, construcția și exploatarea apeductelor și sistemelor de prelucrare a apelor uzate. Acolo ar fi centrul activităților și noi, anume cu acest mesaj, mergem prin sate să-l explicăm primarilor. Drept e că puterea lor nu e încă atît de mare, însă trept centrul activităților trebuie să se mute la autoritățile publice locale.

Europa Liberă: Dle Garaba, haideţi să lămurim lumea – atunci cînd se optează pentru apeduct se are în vedere implicit că apa din acest apeduct este suficient de calitativă şi inofensivă pentru sănătatea oamenilor în comparaţie cu cea din majoritatea fîntînilor.

Vladimir Garaba: Foarte la locul ei această întrebare. Vechiul proiect de 10 milioane de la BM, cînd ne-am uitat noi mai bine, cam jumătate din sate nu aveau sursă sigură de apă potabilă, dar lor li s-au alocat bani, asta înseamnă că nu a fost expertiza ecologică şi sanitară normală. O condiție trebuie să fie ca apeductul se construieşte doar atunci cînd este apă potabilă calitativă în apropiere – asta ar trebui să fie una din condiţiile tehnice esenţiale. S-a întîmplat aşa că li s-au dat bani, dar ei nu pot implementa proiectul, pentu că sursa de apă este departe, tocmai la Nistru sau la Prut, iar fîntînile artiziene nu conţin apă bună de băut. Aşa s-a întîmplat la Iargara – a fost permis să se construiască apeductul, însă cînd să se dea în exploatare, apa este tehnică. S-au cheltuit vreo 5 mln, dar oamenii nu beau apă. Asta sigur că este o aberație și aşa ceva nu trebuie să se mai întîmple pe viitor.

Europa Liberă: Aveţi cunoştinţă de vreun caz măcar în care comunitatea ar fi dat în judecată autorităţile pentru faptul că n-ar fi asigurat cu apă nepoluată, potabilă populaţia, satul, sau oamenii nu-şi prea bat capul cu asemenea „fleacuri” care provoacă destul de multe şi grave probleme de sănătate.

Vladimir Garaba: Nu există aşa un caz în toată Moldova cu siguranţă și nici nu văd o tentativă. Lumea totuşi înţelege că o parte din probleme trebuie să le soluţioneze cei care consumă, iar statul care constituţional îi oferă deci toate drepturile la un mediu natural sănătos deocamdată nu este considerat vinovat. Sper eu că aceste conflicte nu vor ajunge pînă la judecată, deoarece trebuie o conlucrare între populație, autorități, societatea civilă.
XS
SM
MD
LG