Reuniunea are loc într-o vreme când Rusia, Statele Unite, Canada, Danemarca şi Norvegia concurează pentru delimitarea unor teritorii arctice unde se crede că s-ar găsi mari rezerve de gaze şi petrol. Forumul este organizat de Societatea Geografică Rusă, al cărei preşedinte este ministrul rus al situaţiilor excepţionale, Serghei Shoigu.
În deschiderea reuniunii, ministru rus a spus că ea aduce laolaltă experţi renumiţi şi savanţi distinşi din toate ţările lumii, care au ocazia de a face schimb de vederi şi experienţe, dar şi de a începe cooperarea pe scară largă în chestiunile regiunii arctice. Deocamdată, însă, ceea ce se desfăşoară între ţările cu teritorii arctice se poate numi oricum, numai nu cooperare.
Rusia, Canada şi Danemarca susţin fiecare că ei ar trebui să-i aparţină un teritoriul de sub un lanţ muntos subacvatic, numit lanţul Lomonosov – şi au depus dosare concurente în acest sens, la ONU.
O primă cerere depusă de ruşi în 2001 a fost respinsă, din lipsă de dovezi. Înaintea forumului de la Moscova, ministrul rus al rezervelor naturale Iuri Trutnev a spus că ţara sa va cheltui peste 60 de milioane de dolari cu o nouă cerere rusă la ONU. Chiar luna viitoare, însărcinatul special al Kremlinului cu problemele arctice, Artur Cilingarov, va pleca în fruntea unei expediţii pentru a aduna noi dovezi că Rusia, nu altcineva, are dreptul la rezervele naturale de sub lanţul Lomonosov.
Cilingarov a mai fost în expediţie dincolo de cercul polar şi în 2007, când un minisubmarin a depus pe fundul oceanului arctic o cutie în care se afla steagul Rusiei, ca simbol al ambiţiilor Moscovei în regiune. Iar în 2008, preşedintele Dmitrii Medvedev a semnat o „strategie arctică” în care se arată că regiunea polară ar trebui să devină o „bază strategică de resurse” a Rusiei cel mai târziu în anul 2020.
În afara expediţiilor ştiinţifice, ţările concurente din regiunea arctică au şi altfel de planuri. Săptămâna trecută, ministrul de externe canadian Lawrence Cannon a spus la Moscova că a vizitat capitala rusă pentru a explica gazdelor noua politică arctică a Canadei, care prevede şi o prezenţă militară sporită în regiune.
Iar secretarul-general NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen, a spus că alianţa ar trebui să vorbească cu o singură voce în chestiuni legate de teritoriile arctice.
Printre participanţii la forumul de la Moscova se numără oficiali din 15 ţări, inclusiv preşedintele Islandei, Olafur Ragnar Grimsson, prinţul Albert de Monaco, dar şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionalle ca Banca Mondială, Consiliul Arctic şi mişcarea pentru protecţia mediului WWF.
În deschiderea reuniunii, ministru rus a spus că ea aduce laolaltă experţi renumiţi şi savanţi distinşi din toate ţările lumii, care au ocazia de a face schimb de vederi şi experienţe, dar şi de a începe cooperarea pe scară largă în chestiunile regiunii arctice. Deocamdată, însă, ceea ce se desfăşoară între ţările cu teritorii arctice se poate numi oricum, numai nu cooperare.
Rusia, Canada şi Danemarca susţin fiecare că ei ar trebui să-i aparţină un teritoriul de sub un lanţ muntos subacvatic, numit lanţul Lomonosov – şi au depus dosare concurente în acest sens, la ONU.
O primă cerere depusă de ruşi în 2001 a fost respinsă, din lipsă de dovezi. Înaintea forumului de la Moscova, ministrul rus al rezervelor naturale Iuri Trutnev a spus că ţara sa va cheltui peste 60 de milioane de dolari cu o nouă cerere rusă la ONU. Chiar luna viitoare, însărcinatul special al Kremlinului cu problemele arctice, Artur Cilingarov, va pleca în fruntea unei expediţii pentru a aduna noi dovezi că Rusia, nu altcineva, are dreptul la rezervele naturale de sub lanţul Lomonosov.
Cilingarov a mai fost în expediţie dincolo de cercul polar şi în 2007, când un minisubmarin a depus pe fundul oceanului arctic o cutie în care se afla steagul Rusiei, ca simbol al ambiţiilor Moscovei în regiune. Iar în 2008, preşedintele Dmitrii Medvedev a semnat o „strategie arctică” în care se arată că regiunea polară ar trebui să devină o „bază strategică de resurse” a Rusiei cel mai târziu în anul 2020.
În afara expediţiilor ştiinţifice, ţările concurente din regiunea arctică au şi altfel de planuri. Săptămâna trecută, ministrul de externe canadian Lawrence Cannon a spus la Moscova că a vizitat capitala rusă pentru a explica gazdelor noua politică arctică a Canadei, care prevede şi o prezenţă militară sporită în regiune.
Iar secretarul-general NATO, danezul Anders Fogh Rasmussen, a spus că alianţa ar trebui să vorbească cu o singură voce în chestiuni legate de teritoriile arctice.
Printre participanţii la forumul de la Moscova se numără oficiali din 15 ţări, inclusiv preşedintele Islandei, Olafur Ragnar Grimsson, prinţul Albert de Monaco, dar şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionalle ca Banca Mondială, Consiliul Arctic şi mişcarea pentru protecţia mediului WWF.
