Secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen s-a declarat încurajat de modul în care s-au desfăşurat discuţiile de ieri între NATO şi Rusia privind cooperarea în domeniul apărării nucleare şi a limitării trupelor şi armelor convenţionale Europa. Cu toate acestea, Fogh Rasmussen nu a uitat să reamintească de divergenţele dintre NATO şi Rusia legate de Moldova sau Georgia. Un rezumat al relatării corespondentului Europei Libere la New York, Nikola Krastev.
Discuţiile NATO-Rusia s-au desfăşurat pe marginea Adunării Generale ONU de la New York şi au fost dominate de două subiecte: apărarea anti-racheta, mai precis scutul anti-racheta preconizat de Statele Unite în Europa şi de reactualizarea discuţiilor pe marginea tratatului de limitare a trupelor şi armelor convenţionale în Europa. Tratat în baza căruia Rusia ar trebui să-şi retragă armele şi trupele din Transnistria:
„Am vorbit despre limitarea armelor convenţionale”, a declarat între altele Rasmussen la conferinţa de presă care a urmat discuţiilor, „şi în acest context am vorbit despre situaţia din Abhazia, Oseţia de sud şi Transnistria. Nu are rost să ascund faptul că avem divergenţe în aceste domenii dar sper că totuşi vom putea progresa”.
Iar aceste progrese ar trebui să prindă contur înainte de summitul NATO de la Lisabona. Tradiţional, summitul NATO este urmat de discuţii NATO – Rusia dar anul acesta Moscova nu şi-a confirmat încă prezenţa. Dând astfel apă la moara speculaţiilor.
Rasmussen a ţinut să treacă în revistă punctele de convergenţă, pentru a arăta că sunt mai multe decât cele de divergenţă. El a vorbit despre sprijinul comun pentru Afganistan, lupta împotriva traficului cu droguri şi a terorismului, lupta împotriva pirateriei şi întărirea securităţii în Europa.
În acelaşi spirit de cooperare, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat că NATO şi Rusia nu mai sunt adversari. Din contra. Şi a reluat lista intereselor comune. În acest context a menţionat reluarea discuţiilor privind un nou tratat de reducere a armelor convenţionale in Europa dar a respins o propunere mai veche a preşedintelui Medvedev, privind crearea unei noi structuri de securitate în Europa care să aibă în centru OSCE .
Miniştrii apărării din Rusia şi Statele Unite au căzut deja de acord să continue negocierile privind sistemul anti-rachetă şi să încerce să reia tratativele pentru reducerea armelor convenţionale.
La New York, Secretarul general NATO a menţionat că în viitor NATO ar putea trece de la un sistem anti-rachetă gândit să prevină atacuri într-un anumit loc la un sistem anti-rachetă regional, care să protejeze nu numai trupele dar si populaţie civilă. Şi dacă se trece la acest nou concept, a precizat Rasmussen , ar fi normal ca Rusia să fie implicată direct.
