Cristina Zavatin: Ultima carte pe care am citit-o era in limba rusă, o carte de-a lui Kurt Vonnegut, despre o persoana care a creat bomba atomică. Dar de fapt era asa, foarte fantastic, mai mult filozofic, o incercare de a reda acest subiect, al creatiei, al tehnicii, aşa, o combinaţie mai ciudată. In carte incerca sa se studieze ca de fapt persoana care a creat această bombă atomica. El nu vedea raul, nu era prezentat ca un distrugător al lumii, dar pur si simplu un om care era obsedat de ceea ce facea el, si el credea ca ceea ce face el este bun. Lui nici nu-i păsa de oameni. El strict se concentra pe ceea ce făcea el. Adica pe bomba atomică, şi atât. El vedea in asta ceva superb, absolut. Lui nu-i păsa de copii sau soţie. Era indiferent.
Europa Liberă: Iti plac romanele? Sau mai mult povestioarele micuţe? Langa mine am o carte de peste 800 de pagini. Ti-ar plăcea să citeşti o asemenea carte? Sau n-ai rabdare?
Cristina Zavatin: Eu am rabdare sa citesc carti de 700 sau 800 de pagini, dar pentru asta, in mod normal, ai nevoie de mai mult timp. Cand citesti o carte mare, ai nevoie sa o citesti deodata, intr-un timp relativ scurt, ca sa-i intelegi esenţa, conţinutul. Dar cand citeşti fragmentat, parcă se pierde ceva. Şi acum aleg mai mult sa citesc carţi mai scurte.
Europa Liberă: Apropo de cărţi groase, Biblia ai citit-o?
Cristina Zavatin: Biblia am citit-o in variantă scurtă, o compilaţie. Biblia-rezumat, din păcate...
